ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2175/2016

Decizia nr. 2175/2016

Asupra cauzei

de față, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția I civilă,

la data de 12 mai 2016, contestatoarea A. a formulat, în contradictoriu cu

intimata Casa Județeană de Pensii Suceava, contestație în

anulare împotriva deciziei nr. 50 din 17 martie 2016 pronunțată de

Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în Dosarul nr. x/86/2014.

Prin decizia

nr. 98 din data de 7 iunie 2016, Curtea de Apel Suceava a respins, ca

inadmisibilă, contestația în anulare reținând aplicabilitatea în

cauză a dispozițiilor art. 504 alin. (3) C. proc. civ., motivat de

faptul că împotriva aceleiași decizii contestatoarea A. a mai

formulat o contestație în anulare, soluționată prin decizia nr.

97 din data de 7 iunie 2016, în sensul respingerii contestației în

anulare, ca nefondată.

Împotriva

deciziei nr. 98 din data de 7 iunie 2016 pronunțată Curtea de Apel

Suceava, contestatoarea A. a declarat recurs.

În cuprinsul

criticilor enunțate în cererea de recurs, reclamanta și-a exprimat

nemulțumirea față de soluțiile pronunțate în

cauză, prezentând pe larg situația de fapt din cauza dedusă judecății

și arătând că judecarea contestației în anulare nu s-a

realizat în ședință publică, iar deciziile au fost

pronunțate de curtea de apel în camera de consiliu, nefiindu-i respectat

dreptul la apărare.

Dosarul a

fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția I civilă, la data de 5 septembrie 2016 și

repartizat completului CF 5.

În aplicarea

dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul

asupra admisibilității în principiu a recursului, însușit de

membrii completului de judecată la data de 22 septembrie 2016,

dispunându-se comunicarea acestuia către părțile în litigiu.

Conform

dovezilor de înmânare aflate la dosar, raportul a fost comunicat contestatoarei

la data de 29 septembrie 2016, iar intimatei Casa Județeană de Pensii

Suceava la data de 30 septembrie 2016.

La dosar nu

au fost depuse puncte de vedere cu privire la raport.

Analizând

excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu,

Înalta Curte reține următoarele:

Prin decizia

nr. 98 din data de 7 iunie 2016, Curtea de Apel Suceava a respins ca

inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea A.

împotriva deciziei civile nr. 50 din 17 martie 2016 pronunțată de

Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. x/86/2014, hotărârea fiind definitivă.

Față

de natura pretenției deduse judecății prin acțiunea

introductivă, respectiv asigurări sociale - contestație decizie

de pensionare, se reține incidența dispozițiilor art. XVIII

alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea

instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea

punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind noul C. proc. civ., care

stipulează că în procesele pornite începând cu data intrării în

vigoare a acestui act normativ, respectiv 15 februarie 2013, nu sunt supuse

recursului hotărârile pronunțate în cererile privitoare la

conflictele de muncă și de asigurări sociale.

Referitor la

aceste litigii, nu sunt supuse recursului deciziile pronunțate de

instanțele de apel, acestea fiind hotărâri definitive, așa cum

prevede art. 274 C. muncii.

Art. 634

alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. stipulează, de asemenea, că sunt

hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, iar

art. 483 alin. (2) C. proc. civ., prevede că nu sunt supuse recursului

hotărârile pronunțate în cererile având ca obiect litigii de

muncă.

Conform

dispozițiilor art. 508 alin. (5) C. proc. civ., hotărârea dată

în contestație în anulare este supusă căilor de atac

prevăzute de lege pentru hotărârea atacată.

În

cauză, hotărârea asupra căreia s-a exercitat calea de atac a

contestației în anulare a fost pronunțată de Curtea de Apel

Suceava în soluționarea recursului declarat împotriva unei sentințe

prin care s-a constatat perimată acțiunea având ca obiect

contestație decizie de pensionare, decizia pronunțată de

instanța de recurs fiind definitivă.

Ca atare, în

raport de dispozițiile legale care reglementează normele procesuale

aplicabile în cauză, decizia nr. 98 din data de 7 iunie 2016

pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în

soluționarea contestației în anulare, nu este supusă prin lege

cenzurii căii de atac a recursului.

Legalitatea

căilor de atac, prevăzută expres de dispozițiile art. 457

alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre

judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac

prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de

aceasta.

Așa

fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot

folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau

retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această

regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile

art. 129 din Constituție arătând că împotriva hotărârilor

judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public

pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

Față

de considerentele expuse, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C.

proc. civ., raportat la prevederile art. 508 alin. (4) C. proc. civ., Înalta

Curte urmează să respingă recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea A. împotriva deciziei civile

nr. 98 din data de 7 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Suceava,

secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 10 noiembrie 2016.