ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2597/2016

Decizia nr. 2597/2016

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Hotărârea nr. 776 din 28 iunie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de Decizia civilă nr. 1951 din 16 iunie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin care a fost admisă contestația formulată de A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud, împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. x din 27 octombrie 2015, a Hotărârii Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 547 din 21 octombrie 2015 și a Hotărârii nr. 5 din 15 octombrie 2015 a Comisiei de organizare a concursului/examenului pentru numirea în funcții de conducere a procurorilor din perioada 18 septembrie - 16 decembrie 2015 și a menținut amânarea validării rezultatului obținut la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a procurorilor până la dobândirea calității de ofițer activ în cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Împotriva hotărârii indicate anterior, a formulat contestație A. solicitând anularea acesteia și obligarea intimatului să valideze rezultatul pe care l-a obținut la concursul pentru numirea în funcții de conducere a procurorilor, organizat în perioada 18 septembrie - 16 decembrie 2015 (sub numărul de cod B 1068).

Motivele de nelegalitate expuse de contestatoare vizează următoarele aspecte:

• CSM a făcut abstracție de Decizia nr. 1951 din 16 iunie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, prin care s-a constatat definitiv că a îndeplinit condițiile legale de participare la concurs; fără nicio bază legală s-a amânat validarea rezultatului obținut până la dobândirea calității de ofițer activ în cadrul Ministerului Apărării Naționale, dându-se eficiență unei hotărâri deja anulate, și anume Hotărârea nr. 5 din 15 octombrie 2015 a Comisiei de organizare a concursului;

• se confundă termenii de "validare" și "numire", aceste noțiuni referindu-se la două etape diferite din cadrul procedurii de ocupare prin concurs a funcțiilor de conducere de către magistrați, care intră în atribuția Plenului CSM, respectiv Secției pentru procurori;

• ocupă o funcție de procuror într-un parchet civil, așa încât este într-o imposibilitate obiectivă de a obține calitatea de ofițer activ militar, din cauza incompatibilității între cele două funcții, fiind suficientă obținerea în prealabil a avizului favorabil al Ministerul Apărării Naționale.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 13 septembrie 2016, intimatul a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiate.

Intimatul arată că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dat eficiență întru totul Deciziei nr. 1951 din 16 iunie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, care a stabilit că funcția de militar, ofițer activ nu trebuia deținută la momentul înscrierii la concurs, ci trebuie îndeplinită în cazul promovării concursului, atunci când s-ar pune problema numirii contestatoarei în funcția pentru care a concurat.

Pentru a ocupa funcția de prim procuror militar adjunct la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, potrivit dispozițiilor art. 50 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, contestatoarea trebuie să aibă dreptul de a funcționa la un parchet militar.

Or, neîndeplinirea cerințelor legale este confirmată de însuși Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Parchetelor Militare, prin adresa nr. x/VI/1/2016, din care rezultă imposibilitatea eliberării avizului conform privind îndeplinirea condițiilor pentru dobândirea calități de ofițer în activitate, pentru neefectuarea examinării medicale, în vederea stabilirii aptitudinii de îndeplinire a serviciului militar, conform art. 3 din Regulamentul Comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele sau parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari, aprobat prin Hotărârea nr. 176/2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

La dosarul cauzei s-a depus actul administrativ atacat, precum și în condițiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, întreaga documentație care a stat la baza emiterii lui.

La data de 12 octombrie 2016 s-au atașat la dosar concluziile scrise formulate de contestatoare, prin care a structurat și sistematizat aspectele relevante ale cauzei.

Examinând contestația formulată de A., în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, Înalta Curte constată că este nefondată pentru argumentele care urmează.

Prin Hotărârea nr. 870 din 15 septembrie 2015, Plenul CSM a aprobat organizarea concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, în perioada 18 septembrie 2015 - 16 decembrie 2015, la care s-a înscris contestatoarea, la epoca respectivă prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud.

Prin Hotărârea nr. 5 din 15 octombrie 2015, Comisia de organizare a concursului i-a respins cererea, cu motivarea că funcția de prim procuror militar adjunct la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, pentru care candidează, reclamă calitatea de ofițer activ militar, pe care contestatoarea nu o deține.

Contestațiile administrative la Secția pentru procurori și la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii i-au fost respinse prin Hotărârile nr. 547 din 21 octombrie 2015, respectiv nr. 1079 din 27 octombrie 2015, atacate ulterior în condițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal.

În contextul suspendării de drept a efectelor acestor hotărâri, contestatoarea a susținut toate probele de concurs, obținând media finală 8,46.

Prin Decizia nr. 1951 din 16 iunie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, a admis contestația, a anulat hotărârile sus-menționate și a constatat că doamna procuror A. îndeplinea condițiile legale de participare la concursul pentru numirea în funcția de conducere respectivă.

În considerentele acestei decizii, s-a reținut că "pentru obținerea calității de candidat la concursul respectiv, petenta contestatoare nu trebuia să dețină calitatea/funcția de militar/ofițer activ, cerință care trebuia însă îndeplinită, în cazul promovării concursului respectiv, atunci când s-ar fi pus problema numirii sale în funcția pentru care a concurat. De altfel, la art. 32 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 se prevede în mod expres că dobândirea calității de ofițer activ în cadrul Ministerul Apărării Naționale, este o condiție obligatorie pentru numirea ca judecător militar sau procuror militar, iar nu anterior procedurii de numire în aceste funcții".

Prin Hotărârea nr. 776 din 28 iunie 2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, atacată în prezenta cauză, s-a dispus, în esență, "menținere a amânării validării" rezultatului obținut de contestatoare ("amânarea validării" fusese dispusă prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1348 din 17 decembrie 2015, în considerarea cauzei pendinte la Înalta Curte de Casație și Justiție), până la dobândirea calității de ofițer activ în cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Răspunzând la motivele de nelegalitate formulate, Înalta Curte constată că intimatul nu a ignorat decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal nr. x din 16 iunie 2016. Cum rezultă cu claritate din considerentele citate anterior, instanța a statuat că pentru participarea la concursul de ocupare a unei funcții de conducere în sistemul parchetelor militare nu este necesară deținerea calității de ofițer militar activ, însă această calitate este o "condiție obligatorie" pentru numirea în funcție.

Potrivit dispozițiilor art. 50 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 "pentru numirea în funcții de conducere, judecătorul și procurorul trebuie să aibă dreptul să funcționeze la instanța sau, după caz, parchetul la care urmează să fie numit în funcția de conducere". Necontestat, contestatoarea A. nu are în prezent dreptul de a funcționa la un parchet militar, nefiind ofițer activ.

Aceeași argumentație se regăsește și într-o altă hotărâre a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. x din 7 iunie 2016, care excede prezentei cauze, prin care i s-a respins cererea de transfer de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj.

Este real că noțiunea de "validare" a rezultatului obținut la concurs și cea de "numire" în funcția de conducere pentru care s-a candidat nu se suprapun. Competența de validare a rezultatului concursului aparține potrivit dispozițiilor art. 49 alin. (7) din Legea nr. 303/2004, art. 45 alin. (1) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 320/2006, prin raportare la art. 36 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 317/2004, Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în timp ce numirea propriu-zisă în funcția de conducere intră în prerogativele secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile art. 49 alin. (8) din Legea nr. 303/2004, art. 46 alin. (1) din regulamentul menționat, raportat la art. 40 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004.

Cu toate acestea, în economia acestei cauze, cele două etape sunt intrinsec legate și nu pot fi scindate în sensul preconizat de contestatoare.

De lege lata, art. 49 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 dispune "Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului și numește procurorii în funcțiile de conducere în termen de 15 zile de la data afișării rezultatelor finale". Prin urmare, validarea rezultatului concursului ar fi trebuit să conducă la numirea acesteia de către secția pentru procurori în funcția pentru care a candidat.

Or, în pofida demersurilor Consiliului Superior al Magistraturii de "declanșare a procedurii de verificare a îndeplinirii condițiilor legale pentru dobândirea calități de ofițer militar activ", rezumate în adresa nr. x/VI/1/2016 a Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția parchetelor militare, contestatoarea nu a dobândit calitatea cerută de lege.

În fine, chiar acceptând raționamentul contestatoarei că procedura invocată de Consiliul Superior al Magistraturii creează o situație de incompatibilitate între funcția de procuror civil și cea de ofițer activ militar, în cauză nu există nici avizul favorabil al Ministerul Apărării Naționale privind îndeplinirea condițiilor legale pentru dobândirea calități de ofițer în activitate, la care se referă în ultima critică (pct. 2 din decizie), aviz indicat în art. 4 din Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari, adoptat prin Hotărârea nr. 176/2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 776 din 28 iunie 2016, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 octombrie 2016.

Procesat de GGC - CL