ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2536/2016

Decizia nr. 2536/2016

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, anularea actului administrativ nr. 1.340 din 14 februarie 2013.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin Sentința civilă nr. 2.257 din 5 iulie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinței civile nr. 2.257 din 5 iulie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamanta A. - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor, invocând motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea acțiunii și anularea actului administrativ contestat.

2.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) Noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 19 ianuarie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) Noul C. proc. civ.

Prin rezoluția de la data de 24 martie 2016, completul filtru a stabilit termen la data de 11 octombrie 2016, în camera de consiliu, fără citarea părților, în vederea examinării recursului în raport cu dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., republicat.

2.2. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând cererea de recurs, se constată că aceasta nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute la art. 486 alin. (1) lit. a) și e) și art. 486 alin. (2) teza I C. proc. civ., care prevede obligația de a atașa la cererea de recurs dovada achitării taxei de timbru, conform legii, în cuantumul datorat pentru exercitarea căii de atac.

Cererea de recurs este întemeiată în drept pe dispozițiile art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În raport de motivul invocat, recurenta avea obligația de a achita o taxă judiciară de timbru în valoare de 200 lei, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

La dosar se află atașată chitanța din data de 12 august 2014, prin care a fost achitată o taxă judiciară de timbru în valoare de 100 lei.

Deși în data de 4 noiembrie 2014 recurentei i s-a pus în vedere să completeze timbrajul cererii cu suma de 100 de lei, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea anulării cererii, aceasta nu și-a îndeplinit obligația astfel stabilită.

Prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ. arată că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e) precum și cerințele menționate la alin. (2) al aceluiași articol, sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

De asemenea, art. 197 C. proc. civ. dispune că "netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii."

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 486 alin. (3) C. proc. civ., coroborat cu prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul, ca insuficient timbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor împotriva Sentinței nr. 2.257 din 05 iulie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca insuficient timbrat.

Fără cale de atac.

Decizia se comunică părților.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 octombrie 2016.

Procesat de GGC - ED