ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1491/2017

Decizia

nr. 1491/2017

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara, la data de 07.06.2016, în Dosarul nr. x/325/2016, revizuentul A., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Timiș, a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 4265 din 18 martie 2014 a Judecătoriei Timișoara și schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii plângeri contravenționale, exonerării sale de la plata amenzii și anulării sancțiunii complementare a interzicerii dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 de zile.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din noul C. proc. civ., O.G. nr. 2/2001, H.G. nr. 1391/2006.

2.1. Prin încheierea din data de 07.12.2016, pronunțată în Dosarul nr. x/325/2016, s-a dispus scoaterea dosarului de pe rolul Judecătoriei Timișoara și trimiterea acestuia spre înregistrare către Judecătoria sectorului 1 București.

În considerentele acestei încheieri s-a reținut faptul că cererea de revizuire formulată de către A. a fost adresată Judecătoriei sectorului 1 București, astfel că a fost trimisă în mod eronat, prin rezoluția din data de 13.10.2016, Judecătoriei Timișoara.

2.2. Prin sentința civilă nr. 1296 din 27 ianuarie 2017, pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București în Dosarul nr. x/299/2016, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei sectorului 1 București, invocată din oficiu; s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe revizuentul A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Poliției Județene Timiș, în favoarea Judecătoriei Timișoara; s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiției pentru soluționarea conflictului de competență.

În considerentele sentinței de mai sus s-a reținut că cererea de revizuire din prezentul dosar a fost formulată împotriva sentinței civile nr. 4265 pronunțată la data de 18.03.2014 de către Judecătoria Timișoara în Dosarul nr. x/325/2013, prin care s-a respins plângerea formulată de petentul A. împotriva procesului-verbal încheiat la data de 12.11.2013 întocmit de intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Timiș, soluția primei instanțe rămânând definitivă la data de 14 octombrie 2014 ca urmare a respingerii apelului de către Tribunalul Timiș prin decizia civilă nr. 790/2014 pronunțată în același dosar.

S-a mai reținut că potrivit art. 510 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere, cu excepția motivului de revizuire privind existența unor hotărâri potrivnice, ce aparține instanței mai mari în grad, astfel că revizuirea fiind o cale extraordinară de atac de retractare, va fi judecată de aceeași instanță care a pronunțat hotărârea criticată.

Pe de altă parte, s-a reținut că interpretând per a contrario dispozițiile art. 126 alin. (1) C. proc. civ., se desprinde concluzia că în litigiile care nu privesc bunuri, cum este cazul plângerilor contravenționale, competența teritorială este exclusivă și considerând că natura procedurii „scoaterii cauzei de pe rol” este în esență una de declinare a competenței, a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile conflictului negativ de competență.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

Înalta Curte constată că prin sentința civilă nr. 4265 pronunțată la data de 18.03.2014 de Judecătoria Timișoara în Dosarul nr. x/325/2013, s-a respins plângerea formulată de petentul A. împotriva procesului-verbal încheiat la data de 12.11.2013 întocmit de intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Timiș, hotărârea rămânând definitivă la data de 14 octombrie 2014 prin decizia civilă nr. 790/2014 pronunțată de către Tribunalul Timiș în același dosar, în sensul respingerii apelului.

Cererea de revizuire ce face obiectul dosarului de față a fost îndreptată împotriva sentinței nr. 4265 din 18 martie 2014 a Judecătoriei Timișoara, revizuentul A. adresând cererea Judecătoriei sectorului 1 București, iar prin rezoluția din data de 13.01.2016, Judecătoria sectorului 1 București a dispus înaintarea acțiunii către Judecătoria Timișoara.

În acord cu cele statuate de către Judecătoria sectorului 1 București, Înalta Curte constată că revizuirea constituie o cale extraordinară de atac de retractare, ce se judecă de aceeași instanță care a pronunțat hotărârea criticată, în conformitate cu dispozițiile imperativ stabilite prin art. 510 alin. (1) C. proc. civ., republicat, cu excepția cazului de revizuire ce privește existența unor hotărâri potrivnice, situație în care competența aparține instanței mai mari în grad.

Potrivit art. 21 alin. (1) și (2) din Constituția României, republicata, orice persoana se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, nicio lege neputând îngrădi exercitarea acestui drept, iar aplicarea principiilor constituționale privind accesul liber la justiție și folosirea căilor de atac impune ca toate cererile greșit îndreptate să fie transmise jurisdicției competente să le soluționeze, aspect statuat și de către Curtea Constituțională a României prin Decizia nr. 303 din 3 martie 2009.

Astfel, se constată că de vreme ce accesul liber la justiție și folosirea căilor de atac impune ca toate cererile greșit îndreptate să fie transmise jurisdicției competente să le soluționeze, cu atât mai mult jurisdicția competentă nu se poate prevala de faptul că o atare cerere a fost greșit îndreptată.

Raportat la aceste dispoziții legale și având în vedere că revizuentul solicită revizuirea sentinței civile nr. 4265 din 18 martie 2014 a Judecătoriei Timișoara, Înalta Curte apreciază că în mod greșit, s-a dispus de către această din urmă instanță scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea cererii Judecătoriei sectorului 1 București, doar în considerarea formulei de adresare, dat fiind faptul că Judecătoria Timișoara este instanța care a pronunțat hotărârea atacată pe calea revizuirii și care este competentă să o soluționeze, normele de competență reglementate de art. 510 C. proc. civ. fiind de norme ordine publică.

Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara Judecătoriei Miercurea Ciuc.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Poliției Județene Timiș în favoarea Judecătoriei Timișoara.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 aprilie 2017.