ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1995/2010

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1995/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra recursurilor civile de

față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 2 martie

2006, reclamanta R.C.A.M. a chemat în judecată pârâtul Municipiul Suceava prin

primar, solicitând obligarea acestuia să emită decizie privind restituirea

imobilelor sau despăgubiri, prin compensare cu proprietăți ale pârâtului,

pentru imobilele ce nu pot fi restituite în natură.

În motivarea acțiunii, întemeiată în

drept, pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, reclamanta a arătat că defuncta sa

mamă, R.H.M. a depus notificările nr. 440, 441, 444 și 544/2001, (aceasta din

urmă fiind formulată de reclamantă și de interveniente), solicitând restituirea

terenurilor expropriate, identificate conform notificărilor mai sus menționate,

ca fiind în suprafață de 2000 mp, grădina cu parcela de construcție nr. 1190/204,

1190/205, 1190/206, 1190/207, cel în suprafață de 320 mp situat în Municipiul

Suceava (notificarea nr. 441/2001), precum și cel în suprafață de 1500 mp, care

făcea parte din grădina aferentă casei (notificarea nr. 442/2001), cel în

suprafață de 250 mp liber, preluat de stat în baza Decretului nr. 545/1958

(notificarea nr. 444/2001) și acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent

pentru casa compusă din 13 camere, două subsoluri suprapuse, întinsă pe o

suprafață de 377 mp, (notificarea nr. 544/2001).

În cauză au formulat cerere de

intervenție în interes propriu, R.D., B.A. și V.T.R., solicitând restituirea

imobilelor care au aparținut autorilor lor.

Prin sentința civilă nr. 285 din 07

februarie 2008, Tribunalul Suceava a admis cererea formulată de reclamantă, în

contradictoriu cu pârâtul și intervenienții de mai sus.

A dispus restituirea în natură a

suprafețelor de teren, astfel: suprafața de 348 mp teren, situată în municipiul

Suceava, anexa 1 rap. de expertiză; suprafața de 465 mp teren, dispusă în trei

parcele: de 60 mp, 210 mp și, respectiv 195 mp, anexa 3, rap. de expertiză; suprafața

de 478 mp dispusă în două parcele, de 365 și 113 mp, anexa 4 rap. de expertiză.

A constatat că reclamanta și

intervenienții au dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent pentru

suprafața de 2377 mp teren, situat pe raza municipiului Suceava, afectată de

construcții și utilități publice și pentru imobilele construcții, 3 apartamente,

înscrise în C.F. 905 Suceava.

A dispus obligarea pârâtului la plata

sumei de 1.500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, către reclamantă și

intervenienți.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a

reținut că autorul R.D. a fost proprietarul parcelei de clădire nr. 471/1 cu

casă nr. 1284 și al parcelei de clădire nr. 475/ 4, ambele parcele din Cartea

Funciară nr. 905 a comunei cadastrale Suceava, imobile ce au fost naționalizate

în baza Decretului nr. 92/1950, moștenitorii proprietarului, fiind reclamanta

și intervenientul R.D., nepoți de fiu, intervenientele B.A. și V.T.R., fiice.

Instanța a apreciat că reclamanta și

intervenientul R.D. sunt moștenitori după S.S., unchiul lor matern, care a fost

proprietarul tabular al parcelelor 210 clădire, 224 și 224/1 din C.F. nr. 2224,

în suprafață totală de 1.265 mp, teren ce a fost expropriat în baza Decizei nr.

147/1962 a fostului Consiliu de Stat.

S-a mai reținut că unchiul celor doi a

fost proprietar tabular și al suprafeței de 1061 mp teren, identic cu parcela

de clădire nr. 1180/1 și parcelele nr. 1236/1 și 1236/2 din C.F. nr. 2244 a comunei

cadastrale Suceava, expropriată în baza Decretelor nr. 775/1964 și nr.

545/1958, prin expertiza dispusă și efectuată în cauză, identificându-se pe

vechiul amplasament suprafața de 465 mp, care poate fi restituită în natură,

pentru diferența de 596 mp, moștenitorii fiind îndreptățiți la măsuri

reparatorii prin echivalent.

Terenul ce a aparținut bunicului matern

al reclamantei și intervenientului R.D., K.W., respectiv cota de ½ din

suprafața de 2.000 mp teren este identic cu parcelele funciare nr. 1190/204,

1190/205, 1190/206 și 1190/207, înscrise inițial în C.F. nr. 2434, după

preluarea de către stat, conform Deciziei din 1958, fiind înscrise în C.F. nr.

3688, terenul în suprafață de 478 mp putând fi restituit, acesta fiind dispus

în două parcele, urmând ca pentru diferența de teren, moștenitorii să primească

măsuri reparatorii.

Ulterior pronunțării sentinței

tribunalului, la 6 martie 2008 reclamanta a formulat cerere de completare a

dispozitivului sentinței civile, în sensul de a se constata că reclamanta și

intervenientul R.D. sunt îndreptățiți la obținerea de măsuri reparatorii prin

echivalent pentru casa cu nr. 1195 situată pe parcela 210 din Cartea Funciară

nr. 1006 a comunei cadastrale Suceava, și pentru cota de ½ din casa nr.

2015, situată pe parcela 1890, înscrisă în C.F. nr. 2434.

Cererea de completare a fost admisă prin

sentința civilă nr. 1062 din 27 mai 2008 a Tribunalului Suceava, astfel cum a

fost solicitată.

Împotriva sentinței tribunalului au

declarat apel pârâtul Municipiul Suceava prin primar și au formulat cerere de

aderare la apelul acestuia, reclamanta și intervenienții R.D., B.A. și V.T.R.

Aceștia din urmă au solicitat stabilirea

de către instanță a cuantumului despăgubirilor pentru imobilele a căror

restituire în echivalent s-a dispus, respectiv pentru casa, suprafețele de 917

mp teren, 596 mp teren și 522 mp teren.

Apelul formulat de pârât, dezvoltă

critici privind greșita restituire în natură a suprafețelor de teren, astfel:

la anexa nr. 1 din raportul de expertiză se evidențiază că suprafața de 348 mp

este afectată de o cale de acces la blocurile din zonă, celelalte suprafețe

identificate ca libere, fiind în realitate, ocupate de spații verzi, trotuare,

alei de acces, deci nesusceptibile de a fi restituite în natură, susținându-se

că , astfel cum s-a evidențiat la pct. D din expertiză, se află amplasată casa

și anexele gospodărești ale lui T.E., stația de reglare medie a presiunii

gazelor și alei de acces.

În apel, grație caracterului devolutiv al

acestei căi de atac, la cererea pârâtului, instanța a încuviințat efectuarea

unei cercetări la fața locului.

Prin decizia nr. 126 din 12 noiembrie

2008, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția civilă, s-au respins ca

nefondate, apelul pârâtului Municipiului Suceava prin primar și cererea de

aderare la apel formulată de reclamanta R.C.A.M. și de intervenienții în nume

propriu, R.D., B.A. și V.T.

Pentru a decide astfel, instanța de

control judiciar ordinar a reținut că, în mod corect, instanța de fond a făcut

aplicare principiului restituirii în natură a suprafețelor menționate, în acord

cu dispozițiile art. 1, art. 7, art. 9, art. 10 și art. 11 din Legea nr.

10/2001 și a reținut o parcelare a terenului, conform expertizei ,în șase loturi

(parcele), dispuse în trei locații distincte.

Astfel, pe str. ... au fost identificare

două parcele de 365 și 113 mp teren, anexa 4 raport de expertiză, iar cu ocazia

procesului-verbal întocmit la cercetarea de la fața locului, s-a stabilit că,

în parte, aceste terenuri sunt ocupate de construcții neautorizate și ușor demontabile,

leagăne de copii, un spalier și o platformă betonată.

S-a mai reținut că, în planul cadastral

imobiliar edilitar al municipiului Suceava, nu apare acest teren de joacă

pentru copii și parcare, ce ar deservi blocurilor de locuință din zonă, rezultând

caracterul provizoriu și accidental al construcțiilor.

Suprafața de 113 mp a fost identificată

ca fiind în spatele Stației de reglare gaz metan, învecinându-se cu blocul A

11, alei de acces și proprietatea numitei T.E. și apreciată că fiind liberă.

Terenul de la cea de-a doua locație

situat în str...., de 465 mp - anexa 3 raport expertiză - este dispus în trei

parcele, de 195 mp, 210 mp și 60 mp, reprezentând teren liber, fragmentat de

aleile de acces la blocurile din zonă.

Cea de-a treia locație, situată în str. ...

constând în suprafața de 348 mp teren, (anexa 1 raport de expertiză) se

învecinează cu blocurile B4, B8, B 14, și o casă de locuit, fiind, de asemenea

teren liber, în parte acoperit cu beton, neamenajat ca spațiu verde,

susceptibil de a fi restituit în natură.

Curtea de Apel Suceava, secția civilă, a

respins cererea de aderare la apelul pârâtului, formulată de reclamantă și

intervenienți, cu motivarea că, în raport de data introducerii acțiunii, 2

martie 2006, în speță sunt aplicabile prevederile art. 13 lit. a) din Cap. III

al Legii nr. 247/2005 privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor, potrivit

căruia stabilirea cuantumului final al despăgubirilor se realizează de către

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Împotriva deciziei nr. 126 din 12

noiembrie 2008 a Curtea de Apel Suceva, secția civilă, au declarat recurs

reclamanta, interveninții în interes propriu și pârâtul.

Recursul promovat de pârâtul Municipiul

Suceava prin primar vizează critici privind greșita restituire în natură a

terenurilor de 348 mp, situate pe str. ..., (anexa 1 rap. expertiză), a celui

de 465 mp dispus în trei parcele de câte 60, 210 și 195 mp situat în municipiul

Suceava, astfel cum este identificat în (anexa nr. 3 la rap. de expertiză), precum

si a celui de 478 mp, dispus în două parcele, respectiv de 365 și 113 mp, (anexa

4 rap. de expertiză), critici încadrate în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ.

Se reține în motivele de recurs formulate

de pârât, că instanța a omis a observa că pe suprafața de teren situată în str.

... din spatele magazinului Premier, sunt amplasate două leagăne de copii, un

spalier, suprafața cuprinzând și o platformă betonată, pe care sunt parcate

autovehicule, în raport de care nu se poate aprecia că terenul este liber și,

pe cale de consecință, restituibil.

Aceleași critici privind nelegala restituire

în natură, au ca obiect și terenurile situate la cea de-a doua locație din str.

.., în suprafață de 465 mp, fragmentate în parcele de 195, 210 și 60 mp, spațiile

deservind accesul la blocurile de locuință din zonă, precum și terenul

identificat la cea de-a treia locație, respectiv suprafața de 348 mp, care este

parțial liber, iar în parte, amenajat ca spațiu verde, cu pietriș și iarbă.

Recursurile declarate de reclamanta R.C.A.M.

și de intervenienții în interes propriu, B.A., R.D. și V.T., dezvoltă critici

comune, referitoare la obligativitatea evaluării imobilelor ce nu au fost

restituite în natură și stabilirea cuantumului despăgubirilor (completare

motive recurs fila 2 dosar si recursul acestora, fila 8 dosar).

Precizările la recurs, (filele 15-16

dosar ) depuse de reclamantă și intervenienti, înregistrate la 3 iunie 2009,

trimise prin plic, la 01 iunie 2009, (fila 42 dosar recurs) sunt formulate cu

depășirea termenului legal de 15 zile prevăzut de art. 301 C. proc. civ., și ,

ca atare sunt tardive, astfel că nu pot fi analizate sub aspectul nelegalității

deciziei atacate.

Recursul declarat de pârâtul Municipiul

Suceava prin primar este fondat, prin prisma motivului de nelegalitate

reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și urmează a fi admis pentru

considerentele ce succed.

Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr.

10/2001, în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă, se vor

stabili măsuri reparatorii prin echivalent, care vor consta în compensare cu

alte bunuri sau servicii oferite de către entitatea învestită cu soluționarea

notificării, cu acordul persoanei îndreptățite, sau despăgubiri acordate în

condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății

despăgubirilor, aferente imobilelor preluate abuziv.

Stabilirea unei obligații alternative în

legătură cu măsurile reparatorii prin echivalent cuvenite reclamantei și

intevenienților în interes propriu, nu încalcă dispozițiile legale în materie

și nici caracterul reparatoriu al legii speciale.

Din expertiza administrată de instanța de

fond, ca probă utilă, pertinentă și concludentă pentru stabilirea situație

juridice a terenurilor ce fac obiectul notificărilor în speță, în sensul de a

se stabili dacă acestea sunt libere sau ocupate, este de observat că, nu se

poate reține existența unor suprafețe libere, care să poată fi restituite în

natură, astfel cum greșit au reținut instanțele.

Primul amplasament, în continuarea magazinului

Data Service stabilește că, parte din terenul de 465 mp este ocupat de alei,

care au acces la blocurile construite în zonă (fila 182 dosar fond).

Cel de-al doilea amplasament, identificat

în raportul de expertiză, la lit. D. (fila 184 dosar fond), situat în spatele

magazinului Premier, colț cu Oficiul Poștal nr. 7 este în apropierea Stației de

reglare gaz, fiind posibilă traversarea suprafețelor de teren de conducte de

gaze, astfel că existând utilități publice, nu se poate restitui în natură

terenul, parte din acesta învecinându-se și cu alei de acces în spatele

blocului A 12, precum și cu casa și anexele gospodărești ale lui T.E.

Cealaltă suprafață fragmentată din

terenul inițial de 465 mp din str. ..., de 60 mp se află situată în imediata

apropiere a parcării blocului B 8, care este inclusă în inventarul bunurilor

aparținând domeniului public al unității administrativ teritoriale.

Aceeași expertiză stabilește că pe str.

... se află amplasat blocul nr. 14, cu trotuarul și căile de acces (fila 183

rap. expertiză), find evidentă o distribuire a terenurilor restituite în

natură, în aprox. 6 parcele, care sunt ocupate și deservesc căilor de acces la

blocuri, spațiilor amenajate pentru joacă, leagăne copii, parcele de beton,

rețele de gaze.

În raport de cele reținute, instanța

urmează a face o corectă aplicare a dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea

nr. 10/2001, potrivit cu care, „în cazul în care, pe terenurile pe care s-au aflat

construcții preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcții, autorizate,

persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămasă

liberă, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților

legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și

rurale, măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent, prevederile redate

urmând a fi coroborate cu dispozițiile art. 11 alin. (4) din același act normativ.

În temeiul acestor prevederi, „în cazul

în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul

teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.”

Așa fiind, conform art. 314 C. proc. civ.,

Înalta Curte va admite recursul declarat de pârât împotriva deciziei Curții de

Apel Suceava, pe care o modifică în parte.

Va admite apelul declarat de pârât

împotriva sentinței civile nr. 285 din 07 februarie 2008 a Tribunalului

Suceava, pe care o va schimba în parte, în sensul că reclamantei și

intervenienților li se cuvin măsuri reparatorii pentru terenurile restituite în

natură, în condițiile legii speciale privind acordarea despăgubirilor pentru

imobilele preluate abuziv.

Va menține celelalte dispoziții ale

sentinței.

Recursul declarat de reclamantă și de

intervenineți urmează a fi respins, ca nefondat, instanța supremă reținând că,

acesta conține critici privind refuzul instanțelor de a determina valoarea

despăgubirilor pentru imobilele a căror restituire prin echivalent a dispus-o,

respectiv casa, suprafețele de 917 mp teren, 596 mp teren și 522 mp teren.

Ca atare, nu pot fi apreciate ca fondate,

criticile ce vizează refuzul instanței de a determina valoarea despăgubirilor,

în raport de data formulării acțiunii, 2 martie 2006, situată după intrarea în

vigoare a Legii nr. 247/2005, întrucât controlul instanței trebuie să se limiteze

doar la stabilirea dreptului reclamantei și intervenienților în interes

propriu, de a primi măsuri reparatorii prin echivalent, fără a se putea stabili

valoarea acestora.

Instanța de apel a făcut o corectă

aplicare în timp a dispozițiilor art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 245/2005,

raportat la momentul soluționării notificărilor și stadiul procedurii la data intrării

în vigoare a acestui text.

Față de dispozițiile art. 312 alin. (1)

teza a II-a C. proc. civ., instanța supremă va respinge recursul declarat de

reclamantă și intervenienți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Î

n majoritate:

Admite recursul declarat de pârâtul

municipiul Suceava prin primar împotriva deciziei nr. 126 din 12 noiembrie 2008

a Curții de Apel Suceava, secția civilă, pe care o modifică în parte.

Admite apelul declarat de pârât împotriva

sentinței civile nr. 285 din 07 februarie 2008 a Tribunalului Suceava, pe care

o schimbă în parte, în sensul că, reclamantei și intervenineților li se cuvin

măsuri reparatorii pentru terenurile restituite în natură, în condițiile legii

speciale privind acordarea despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv.

Menține celelalte dispoziții ale

sentinței.

Respinge ca nefondat, recursul declarat

de reclamanta R.C.A.M. și de intervenienții

B.A., R.D. și V.T.R. împotriva

aceleiași decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 martie 2010.

OPINIE SEPARATĂ a doamnei judecător

Opinia separată vizează exclusiv soluția

asupra recursului declarat de Municipiul Suceava, prin primar, în ceea ce

privește soluția respingerii ca nefondat a recursului declarat de reclamanta R.C.A.M.

și intervenienții B.A., V.T.R. și R.D., autoarea acestei opinii raliindu-se

considerentelor opiniei majoritare.

Prin motivele recursului său, pârâtul

Municipiul Suceava prin primar a criticat decizia atacată ca nelegală pentru

motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

După ce a expus situația de fapt în

contextul redării soluției și argumentelor reținute de prima instanță prin

sentința civilă nr. 285 din 7 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava

menținută de Curtea de Apel Suceava prin decizia recurată, pârâtul recurent a

arătat (la fila 6 ultimul paragraf) că, în ceea ce privește spațiul de joacă

pentru copii nu au relevanță dimensiunile acestuia și împrejurarea că se află

în imediata apropiere a unei parcări.

S-a susținut că, în fapt, spațiul este

destinat recreării copiilor, care locuiesc în blocurile alăturate și care se

bucură fie și de un leagăn, fiind fără relevanță caracterul provizoriu și

accidental.

În continuare, în cuprinsul motivelor de

recurs (fila 7) pârâtul recurent a expus considerentele din hotărârea

judecătorească atacată referitoare la constatările efectuate cu ocazia

cercetării locale în sensul că parcarea existentă pe teren nu ar fi amenajată

ca atare.

De asemenea a expus argumentele instanței

cu referire la terenurile situate în..., cu suprafețe de 465 mp și, respectiv,

348 mp, fără a invoca nicio critică în legătură cu acestea.

Ultimul paragraf al motivelor de recurs

vizează faptul că, în mod corect, s-a reținut prin decizia atacată că instanța

de judecată a fost investită la data de 2 martie 2006, controlul său trebuind

să se limiteze doar la stabilirea dreptului reclamantei și intervenienților de

a primi măsuri reparatorii prin echivalent, fără a se putea statua asupra

valorii acestora.

Examinând motivele de recurs invocate,

autoarea opiniei separate consideră că acestea nu respectă exigențele

dispozițiilor art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., în sensul

că, deși s-a indicat ca și critică de nelegalitate pct. 9 al art. 304 C. proc.

civ., nu s-au formulat critici coerente privind modul de judecată al instanței

de apel, raportat la motivul de recurs invocat.

Numai indicarea greșită a motivelor de

recurs obligă instanța la o încadrare corectă a acestora, în condițiile art.

306 alin. (3) C. proc. civ., o asemenea obligație neexistând (în sarcina

instanței) în situația în care criticile invocate nu se încadrează în motivul

de nelegalitate invocat, în speță art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și, de altfel,

nici în celelalte motive prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

În realitate, motivele invocate de

recurentul pârât Municipiul Suceava nu reprezintă critici care să vizeze

greșita aplicare a legii, în condițiile în care nu se precizează explicit care

au fost dispozițiile legale încălcate de instanța de apel, prin decizia

atacată.

Recurentul pârât nu a făcut altceva decât

să redea considerentele hotărârii atacate, fără să invoce concret nicio

critică, cu excepția aceleia în care arată că nu au relevanță dimensiunile

spațiului de joacă ce ar afecta terenul (în spatele magazinului Premier),

spațiu destinat recreării copiilor din blocurile învecinate.

În condițiile în care nu se combat cu

argumente structurate juridic considerentele reținute de instanța de apel prin

decizia recurată, neprecizându-se în ce ar consta greșita aplicare a legii,

autoarea opiniei separate consideră că susținerea recurentului în sensul

menționat nu se circumscrie motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct.

9 C. proc. civ. și nu permite cenzurarea deciziei instanței de apel din

perspectiva acestui motiv de recurs.

Ca atare, se reține că se impunea a se

constata nulitatea recursului pârâtului, în temeiul dispozițiilor art. 306 alin.

(3) C. proc. civ.