ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1995/2010

Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 2 martie 2006, reclamanta R.C.A.M. a chemat în judecată pârâtul Municipiul Suceava prin primar, solicitând obligarea acestuia să emită decizie privind restituirea imobilelor sau despăgubiri, prin compensare cu proprietăți ale pârâtului, pentru imobilele ce nu pot fi restituite în natură. În motivarea acțiunii, întemeiată în drept, pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, reclamanta a arătat că defuncta sa mamă, R.H.M.

a depus notificările nr. 440, 441, 444 și 544/2001, (aceasta din urmă fiind formulată de reclamantă și de interveniente), solicitând restituirea terenurilor expropriate, identificate conform notificărilor mai sus menționate, ca fiind în suprafață de 2000 mp, grădina cu parcela de construcție nr. 1190/204, 1190/205, 1190/206, 1190/207, cel în suprafață de 320 mp situat în Municipiul Suceava (notificarea nr. 441/2001), precum și cel în suprafață de 1500 mp, care făcea parte din grădina aferentă casei (notificarea nr. 442/2001), cel în suprafață de 250 mp liber, preluat de stat în baza Decretului nr. 545/1958 (notificarea nr. 444/2001) și acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru casa compusă din 13 camere, două subsoluri suprapuse, întinsă pe o suprafață de 377 mp, (notificarea nr. 544/2001).

În cauză au formulat cerere de intervenție în interes propriu, R.D., B.A. și V.T.R., solicitând restituirea imobilelor care au aparținut autorilor lor. Prin sentința civilă nr. 285 din 07 februarie 2008, Tribunalul Suceava a admis cererea formulată de reclamantă, în contradictoriu cu pârâtul și intervenienții de mai sus. A dispus restituirea în natură a suprafețelor de teren, astfel: suprafața de 348 mp teren, situată în municipiul Suceava, anexa 1 rap. de expertiză; suprafața de 465 mp teren, dispusă în trei parcele: de 60 mp, 210 mp și, respectiv 195 mp, anexa 3, rap. de expertiză; suprafața de 478 mp dispusă în două parcele, de 365 și 113 mp, anexa 4 rap. de expertiză. A constatat că reclamanta și intervenienții au dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafața de 2377 mp teren, situat pe raza municipiului Suceava, afectată de construcții și utilități publice și pentru imobilele construcții, 3 apartamente, înscrise în C.F.

905 Suceava. A dispus obligarea pârâtului la plata sumei de 1.500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, către reclamantă și intervenienți. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că autorul R.D. a fost proprietarul parcelei de clădire nr. 471/1 cu casă nr. 1284 și al parcelei de clădire nr. 475/ 4, ambele parcele din Cartea Funciară nr. 905 a comunei cadastrale Suceava, imobile ce au fost naționalizate în baza Decretului nr. 92/1950, moștenitorii proprietarului, fiind reclamanta și intervenientul R.D., nepoți de fiu, intervenientele B.A. și V.T.R., fiice. Instanța a apreciat că reclamanta și intervenientul R.D. sunt moștenitori după S.S., unchiul lor matern, care a fost proprietarul tabular al parcelelor 210 clădire, 224 și 224/1 din C.F.

nr. 2224, în suprafață totală de 1.265 mp, teren ce a fost expropriat în baza Decizei nr. 147/1962 a fostului Consiliu de Stat. S-a mai reținut că unchiul celor doi a fost proprietar tabular și al suprafeței de 1061 mp teren, identic cu parcela de clădire nr. 1180/1 și parcelele nr. 1236/1 și 1236/2 din C.F. nr. 2244 a comunei cadastrale Suceava, expropriată în baza Decretelor nr. 775/1964 și nr. 545/1958, prin expertiza dispusă și efectuată în cauză, identificându-se pe vechiul amplasament suprafața de 465 mp, care poate fi restituită în natură, pentru diferența de 596 mp, moștenitorii fiind îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent. Terenul ce a aparținut bunicului matern al reclamantei și intervenientului R.D., K.W., respectiv cota de ½ din suprafața de 2.000 mp teren este identic cu parcelele funciare nr. 1190/204, 1190/205, 1190/206 și 1190/207, înscrise inițial în C.F.

nr. 2434, după preluarea de către stat, conform Deciziei din 1958, fiind înscrise în C.F. nr. 3688, terenul în suprafață de 478 mp putând fi restituit, acesta fiind dispus în două parcele, urmând ca pentru diferența de teren, moștenitorii să primească măsuri reparatorii. Ulterior pronunțării sentinței tribunalului, la 6 martie 2008 reclamanta a formulat cerere de completare a dispozitivului sentinței civile, în sensul de a se constata că reclamanta și intervenientul R.D. sunt îndreptățiți la obținerea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru casa cu nr. 1195 situată pe parcela 210 din Cartea Funciară nr. 1006 a comunei cadastrale Suceava, și pentru cota de ½ din casa nr. 2015, situată pe parcela 1890, înscrisă în C.F.

nr. 2434. Cererea de completare a fost admisă prin sentința civilă nr. 1062 din 27 mai 2008 a Tribunalului Suceava, astfel cum a fost solicitată. Împotriva sentinței tribunalului au declarat apel pârâtul Municipiul Suceava prin primar și au formulat cerere de aderare la apelul acestuia, reclamanta și intervenienții R.D., B.A. și V.T.R. Aceștia din urmă au solicitat stabilirea de către instanță a cuantumului despăgubirilor pentru imobilele a căror restituire în echivalent s-a dispus, respectiv pentru casa, suprafețele de 917 mp teren, 596 mp teren și 522 mp teren.

Apelul formulat de pârât, dezvoltă critici privind greșita restituire în natură a suprafețelor de teren, astfel: la anexa nr. 1 din raportul de expertiză se evidențiază că suprafața de 348 mp este afectată de o cale de acces la blocurile din zonă, celelalte suprafețe identificate ca libere, fiind în realitate, ocupate de spații verzi, trotuare, alei de acces, deci nesusceptibile de a fi restituite în natură, susținându-se că , astfel cum s-a evidențiat la pct. D din expertiză, se află amplasată casa și anexele gospodărești ale lui T.E., stația de reglare medie a presiunii gazelor și alei de acces. În apel, grație caracterului devolutiv al acestei căi de atac, la cererea pârâtului, instanța a încuviințat efectuarea unei cercetări la fața locului.

Prin decizia nr. 126 din 12 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția civilă, s-au respins ca nefondate, apelul pârâtului Municipiului Suceava prin primar și cererea de aderare la apel formulată de reclamanta R.C.A.M. și de intervenienții în nume propriu, R.D., B.A. și V.T. Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar ordinar a reținut că, în mod corect, instanța de fond a făcut aplicare principiului restituirii în natură a suprafețelor menționate, în acord cu dispozițiile art. 1, art. 7, art. 9, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 10/2001 și a reținut o parcelare a terenului, conform expertizei ,în șase loturi (parcele), dispuse în trei locații distincte.

Astfel, pe str… au fost identificare două parcele de 365 și 113 mp teren, anexa 4 raport de expertiză, iar cu ocazia procesului-verbal întocmit la cercetarea de la fața locului, s-a stabilit că, în parte, aceste terenuri sunt ocupate de construcții neautorizate și ușor demontabile, leagăne de copii, un spalier și o platformă betonată. S-a mai reținut că, în planul cadastral imobiliar edilitar al municipiului Suceava, nu apare acest teren de joacă pentru copii și parcare, ce ar deservi blocurilor de locuință din zonă, rezultând caracterul provizoriu și accidental al construcțiilor. Suprafața de 113 mp a fost identificată ca fiind în spatele Stației de reglare gaz metan, învecinându-se cu blocul A 11, alei de acces și proprietatea numitei T.E.

și apreciată că fiind liberă. Terenul de la cea de-a doua locație situat în str… , de 465 mp - anexa 3 raport expertiză - este dispus în trei parcele, de 195 mp, 210 mp și 60 mp, reprezentând teren liber, fragmentat de aleile de acces la blocurile din zonă. Cea de-a treia locație, situată în str… constând în suprafața de 348 mp teren, (anexa 1 raport de expertiză) se învecinează cu blocurile B4, B8, B 14, și o casă de locuit, fiind, de asemenea teren liber, în parte acoperit cu beton, neamenajat ca spațiu verde, susceptibil de a fi restituit în natură.

Curtea de Apel Suceava, secția civilă, a respins cererea de aderare la apelul pârâtului, formulată de reclamantă și intervenienți, cu motivarea că, în raport de data introducerii acțiunii, 2 martie 2006, în speță sunt aplicabile prevederile art. 13 lit. a) din Cap. III al Legii nr. 247/2005 privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor, potrivit căruia stabilirea cuantumului final al despăgubirilor se realizează de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Împotriva deciziei nr. 126 din 12 noiembrie 2008 a Curtea de Apel Suceva, secția civilă, au declarat recurs reclamanta, interveninții în interes propriu și pârâtul. Recursul promovat de pârâtul Municipiul Suceava prin primar vizează critici privind greșita restituire în natură a terenurilor de 348 mp, situate pe str… , (anexa 1 rap.

expertiză), a celui de 465 mp dispus în trei parcele de câte 60, 210 și 195 mp situat în municipiul Suceava, astfel cum este identificat în (anexa nr. 3 la rap. de expertiză), precum si a celui de 478 mp, dispus în două parcele, respectiv de 365 și 113 mp, (anexa 4 rap. de expertiză), critici încadrate în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Se reține în motivele de recurs formulate de pârât, că instanța a omis a observa că pe suprafața de teren situată în str… din spatele magazinului Premier, sunt amplasate două leagăne de copii, un spalier, suprafața cuprinzând și o platformă betonată, pe care sunt parcate autovehicule, în raport de care nu se poate aprecia că terenul este liber și, pe cale de consecință, restituibil.

Aceleași critici privind nelegala restituire în natură, au ca obiect și terenurile situate la cea de-a doua locație din str. .., în suprafață de 465 mp, fragmentate în parcele de 195, 210 și 60 mp, spațiile deservind accesul la blocurile de locuință din zonă, precum și terenul identificat la cea de-a treia locație, respectiv suprafața de 348 mp, care este parțial liber, iar în parte, amenajat ca spațiu verde, cu pietriș și iarbă. Recursurile declarate de reclamanta R.C.A.M. și de intervenienții în interes propriu, B.A., R.D. și V.T., dezvoltă critici comune, referitoare la obligativitatea evaluării imobilelor ce nu au fost restituite în natură și stabilirea cuantumului despăgubirilor (completare motive recurs fila 2 dosar si recursul acestora, fila 8 dosar).

Precizările la recurs, (filele 15-16 dosar ) depuse de reclamantă și intervenienti, înregistrate la 3 iunie 2009, trimise prin plic, la 01 iunie 2009, (fila 42 dosar recurs) sunt formulate cu depășirea termenului legal de 15 zile prevăzut de art. 301 C. proc. civ., și , ca atare sunt tardive, astfel că nu pot fi analizate sub aspectul nelegalității deciziei atacate. Recursul declarat de pârâtul Municipiul Suceava prin primar este fondat, prin prisma motivului de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și urmează a fi admis pentru considerentele ce succed.

Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent, care vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite de către entitatea învestită cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite, sau despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor, aferente imobilelor preluate abuziv. Stabilirea unei obligații alternative în legătură cu măsurile reparatorii prin echivalent cuvenite reclamantei și intevenienților în interes propriu, nu încalcă dispozițiile legale în materie și nici caracterul reparatoriu al legii speciale.

Din expertiza administrată de instanța de fond, ca probă utilă, pertinentă și concludentă pentru stabilirea situație juridice a terenurilor ce fac obiectul notificărilor în speță, în sensul de a se stabili dacă acestea sunt libere sau ocupate, este de observat că, nu se poate reține existența unor suprafețe libere, care să poată fi restituite în natură, astfel cum greșit au reținut instanțele. Primul amplasament, în continuarea magazinului Data Service stabilește că, parte din terenul de 465 mp este ocupat de alei, care au acces la blocurile construite în zonă (fila 182 dosar fond).

Cel de-al doilea amplasament, identificat în raportul de expertiză, la lit. D. (fila 184 dosar fond), situat în spatele magazinului Premier, colț cu Oficiul Poștal nr. 7 este în apropierea Stației de reglare gaz, fiind posibilă traversarea suprafețelor de teren de conducte de gaze, astfel că existând utilități publice, nu se poate restitui în natură terenul, parte din acesta învecinându-se și cu alei de acces în spatele blocului A 12, precum și cu casa și anexele gospodărești ale lui T.E. Cealaltă suprafață fragmentată din terenul inițial de 465 mp din str… , de 60 mp se află situată în imediata apropiere a parcării blocului B 8, care este inclusă în inventarul bunurilor aparținând domeniului public al unității administrativ teritoriale.

Aceeași expertiză stabilește că pe str… se află amplasat blocul nr. 14, cu trotuarul și căile de acces (fila 183 rap. expertiză), find evidentă o distribuire a terenurilor restituite în natură, în aprox. 6 parcele, care sunt ocupate și deservesc căilor de acces la blocuri, spațiilor amenajate pentru joacă, leagăne copii, parcele de beton, rețele de gaze.

În raport de cele reținute, instanța urmează a face o corectă aplicare a dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, potrivit cu care, „în cazul în care, pe terenurile pe care s-au aflat construcții preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcții, autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămasă liberă, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent, prevederile redate urmând a fi coroborate cu dispozițiile art. 11 alin. (4) din același act normativ. În temeiul acestor prevederi, „în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.” Așa fiind, conform art. 314 C. proc.

civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârât împotriva deciziei Curții de Apel Suceava, pe care o modifică în parte. Va admite apelul declarat de pârât împotriva sentinței civile nr. 285 din 07 februarie 2008 a Tribunalului Suceava, pe care o va schimba în parte, în sensul că reclamantei și intervenienților li se cuvin măsuri reparatorii pentru terenurile restituite în natură, în condițiile legii speciale privind acordarea despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv. Va menține celelalte dispoziții ale sentinței. Recursul declarat de reclamantă și de intervenineți urmează a fi respins, ca nefondat, instanța supremă reținând că, acesta conține critici privind refuzul instanțelor de a determina valoarea despăgubirilor pentru imobilele a căror restituire prin echivalent a dispus-o, respectiv casa, suprafețele de 917 mp teren, 596 mp teren și 522 mp teren.

Ca atare, nu pot fi apreciate ca fondate, criticile ce vizează refuzul instanței de a determina valoarea despăgubirilor, în raport de data formulării acțiunii, 2 martie 2006, situată după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, întrucât controlul instanței trebuie să se limiteze doar la stabilirea dreptului reclamantei și intervenienților în interes propriu, de a primi măsuri reparatorii prin echivalent, fără a se putea stabili valoarea acestora. Instanța de apel a făcut o corectă aplicare în timp a dispozițiilor art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 245/2005, raportat la momentul soluționării notificărilor și stadiul procedurii la data intrării în vigoare a acestui text. Față de dispozițiile art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc.

civ., instanța supremă va respinge recursul declarat de reclamantă și intervenienți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Î n majoritate: Admite recursul declarat de pârâtul municipiul Suceava prin primar împotriva deciziei nr. 126 din 12 noiembrie 2008 a Curții de Apel Suceava, secția civilă, pe care o modifică în parte. Admite apelul declarat de pârât împotriva sentinței civile nr. 285 din 07 februarie 2008 a Tribunalului Suceava, pe care o schimbă în parte, în sensul că, reclamantei și intervenineților li se cuvin măsuri reparatorii pentru terenurile restituite în natură, în condițiile legii speciale privind acordarea despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv. Menține celelalte dispoziții ale sentinței. Respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamanta R.C.A.M. și de intervenienții B.A., R.D.

și V.T.R. împotriva aceleiași decizii. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 martie 2010. OPINIE SEPARATĂ a doamnei judecător Opinia separată vizează exclusiv soluția asupra recursului declarat de Municipiul Suceava, prin primar, în ceea ce privește soluția respingerii ca nefondat a recursului declarat de reclamanta R.C.A.M. și intervenienții B.A., V.T.R. și R.D., autoarea acestei opinii raliindu-se considerentelor opiniei majoritare. Prin motivele recursului său, pârâtul Municipiul Suceava prin primar a criticat decizia atacată ca nelegală pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

După ce a expus situația de fapt în contextul redării soluției și argumentelor reținute de prima instanță prin sentința civilă nr. 285 din 7 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava menținută de Curtea de Apel Suceava prin decizia recurată, pârâtul recurent a arătat (la fila 6 ultimul paragraf) că, în ceea ce privește spațiul de joacă pentru copii nu au relevanță dimensiunile acestuia și împrejurarea că se află în imediata apropiere a unei parcări. S-a susținut că, în fapt, spațiul este destinat recreării copiilor, care locuiesc în blocurile alăturate și care se bucură fie și de un leagăn, fiind fără relevanță caracterul provizoriu și accidental. În continuare, în cuprinsul motivelor de recurs (fila 7) pârâtul recurent a expus considerentele din hotărârea judecătorească atacată referitoare la constatările efectuate cu ocazia cercetării locale în sensul că parcarea existentă pe teren nu ar fi amenajată ca atare.

De asemenea a expus argumentele instanței cu referire la terenurile situate în..., cu suprafețe de 465 mp și, respectiv, 348 mp, fără a invoca nicio critică în legătură cu acestea. Ultimul paragraf al motivelor de recurs vizează faptul că, în mod corect, s-a reținut prin decizia atacată că instanța de judecată a fost investită la data de 2 martie 2006, controlul său trebuind să se limiteze doar la stabilirea dreptului reclamantei și intervenienților de a primi măsuri reparatorii prin echivalent, fără a se putea statua asupra valorii acestora. Examinând motivele de recurs invocate, autoarea opiniei separate consideră că acestea nu respectă exigențele dispozițiilor art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc.

civ., în sensul că, deși s-a indicat ca și critică de nelegalitate pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., nu s-au formulat critici coerente privind modul de judecată al instanței de apel, raportat la motivul de recurs invocat. Numai indicarea greșită a motivelor de recurs obligă instanța la o încadrare corectă a acestora, în condițiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ., o asemenea obligație neexistând (în sarcina instanței) în situația în care criticile invocate nu se încadrează în motivul de nelegalitate invocat, în speță art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și, de altfel, nici în celelalte motive prevăzute de art. 304 C. proc. civ. În realitate, motivele invocate de recurentul pârât Municipiul Suceava nu reprezintă critici care să vizeze greșita aplicare a legii, în condițiile în care nu se precizează explicit care au fost dispozițiile legale încălcate de instanța de apel, prin decizia atacată.

Recurentul pârât nu a făcut altceva decât să redea considerentele hotărârii atacate, fără să invoce concret nicio critică, cu excepția aceleia în care arată că nu au relevanță dimensiunile spațiului de joacă ce ar afecta terenul (în spatele magazinului Premier), spațiu destinat recreării copiilor din blocurile învecinate. În condițiile în care nu se combat cu argumente structurate juridic considerentele reținute de instanța de apel prin decizia recurată, neprecizându-se în ce ar consta greșita aplicare a legii, autoarea opiniei separate consideră că susținerea recurentului în sensul menționat nu se circumscrie motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și nu permite cenzurarea deciziei instanței de apel din perspectiva acestui motiv de recurs.

Ca atare, se reține că se impunea a se constata nulitatea recursului pârâtului, în temeiul dispozițiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ.