ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 277/2018
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 277/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Decizia nr.
277/2018
Deliberând
asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Încheierea de
ședință din data de 14 martie 2016 pronunțată de
Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru
cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/299/2013 s-a dispus, în
temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea
judecării recursului declarat de petentul A. împotriva Deciziei nr.
3.430/A din 8 octombrie 2015 a Tribunalului București, secția a III-a
civilă.
În
considerentele încheierii s-a reținut faptul că niciuna din
părți nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și
nici nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin
Încheierea de ședință din data de 17 octombrie 2016
pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a
civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr.
x/299/2013 s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de repunere
pe rol a cauzei formulată de recurentul petent A. A fost
menținută măsura suspendării judecății
dispusă prin Încheierea de ședință din 14 martie 2016.
În motivarea
încheierii de ședință s-a reținut că, având în vedere
faptul că părțile, legal citate, nu s-au
înfățișat la strigarea pricinii și nu au solicitat
judecarea în lipsă, s-a constatat că nu a încetat cauza
suspendării judecății, astfel că se impune a se respinge
cererea de repunere pe rol a cauzei. Pe cale de consecință,
neexistând temei al reluării cursului judecării, curtea de apel a
menținut măsura suspendării judecății cauzei.
Împotriva
încheierilor de ședință din 14 martie 2016 și 17 octombrie
2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a
civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr.
x/299/2013 a declarat recurs petentul A.
Recurentul
solicită anularea încheierilor de ședință atacate și
repunerea cauzei pe rol, arătând că acestea sunt nelegale și
netemeinice.
În cuprinsul
cererii de recurs se face o expunere succintă a situației de fapt
și sunt invocate drept temei juridic dispozițiile art. 414 C. proc.
civ., fără a fi indicate motive de nelegalitate care să vizeze
hotărârea atacată.
Învestită
cu soluționarea recursului, Înalta Curte a dispus, prin rezoluția din
data de 18 septembrie 2017, comunicarea cererii de recurs formulate de petentul
A. către intimați, cu mențiunea de a depune întâmpinare în
termen de 30 de zile de la comunicare, precum și întocmirea raportului
prevăzut de dispozițiile art. 493 C. proc. civ., după efectuarea
formalităților de comunicare menționate de art. XV din Legea nr.
2/2010.
Prin raportul
întocmit la data de 15 noiembrie 2017 s-a reținut faptul că recursul
este admisibil în principiu, în raport de dispozițiile art. 414 C. proc. civ.
Sub aspectul
încadrării criticilor formulate de recurent în motivele de nelegalitate
prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., analizând cuprinsul
cererii de recurs, s-a constatat că aceasta nu cuprinde motive de
nelegalitate care să vizeze hotărârea atacată, conform art. 486
alin. (3) C. proc. civ.
Completul de
filtru, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493
alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția din 15 noiembrie 2017,
comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să
depună puncte de vedere conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C.
proc. civ.
Conform
dovezilor, raportul a fost comunicat părților, însă acestea nu
au depus puncte de vedere asupra raportului.
Constatându-se
încheiată procedura de filtru, prin Rezoluția din data de 5 decembrie
2017, s-a fixat termen la data de 30 ianuarie 2018, în camera de consiliu,
complet de filtru - CF 2, fără citarea părților, în temeiul
art. 493 C. proc. civ.
Înalta Curte,
fiind învestită cu soluționarea recursului, constată că se
impune anularea căii de atac pentru considerentele ce succed:
În cuprinsul
cererii de recurs, recurentul arată că, în mod greșit,
instanța a suspendat cauza și, ulterior, a respins cererea de
repunere a cauzei pe rol.
Recurentul
solicită anularea încheierilor de ședință atacate și
repunerea cauzei pe rol, arătând că acestea sunt nelegale și
netemeinice, fără a indica, în concret, critici de nelegalitate care
să vizeze hotărârea atacată.
Prin urmare,
sub aspectul încadrării criticilor formulate de recurent în motivele de
nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., analizând cuprinsul
cererii de recurs, se constată că aceasta nu cuprinde motive de
nelegalitate care să vizeze hotărârea atacată, conform art. 486
alin. (3) C. proc. civ.
Instanța
învestită cu judecarea recursului poate exercita un control
judecătoresc eficient numai în măsura în care astfel de motive de
nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită
și se referă la una din situațiile cuprinse în art. 488 C. proc.
civ.
Reproducerea,
prin cererea de recurs, a stării de fapt și a nemulțumirilor
părților cu privire la soluția adoptată de instanța ce
a pronunțat hotărârea atacată nu se constituie într-o
critică de nelegalitate a deciziei, art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
arătând faptul că recursul este nul în cazul în care motivele
invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488
C. proc. civ.
Pe lângă
cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate
prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reține că aceste critici
trebuie să vizeze argumentele instanței în soluționarea cauzei,
în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către
instanța de recurs.
Or, obiectul
recursului constituindu-l încheierile de ședință prin care s-a
dispus suspendarea cauzei și, respectiv, respingerea cererii de repunere
pe rol a cauzei și menținerea suspendării, eventualele critici
susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. ar fi
trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se
demonstra, în concret, pentru care motive este nelegală soluția
instanței, astfel încât criticile din recurs urmau a se circumscrie
acestei dezlegări.
În concluzie,
cum aspectele invocate de recurentul A. nu se încadrează în prevederile
art. 488 C. proc. civ., nu se grefează pe conținutul hotărârilor
atacate și cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de
prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică,
Înalta Curte va anula recursul declarat împotriva încheierilor de
ședință din 14 martie 2016 și 17 octombrie 2016
pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a
civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Anulează
recursul declarat de petentul A. împotriva încheierilor de
ședință din 14 martie 2016 și 17 octombrie 2016
pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a
civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Fără
cale de atac.
Pronunțată
în ședință publică astăzi, 30 ianuarie 2018.
Procesat de