ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 189/2018

Decizia nr. 189/2018

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin

Decizia nr. 689 din data de 13 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul

nr. x/2016, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a admis

apelurile civile formulate de apelantele-pârâte Mitropolia A. și

Asociația B. împotriva Sentinței civile nr. 341 din data de 21

februarie 2017, pronunțate de Tribunalul Neamț în Dosarul nr. x/2016,

în contradictoriu cu intimatul-reclamant C., având ca obiect obligație de

a face. A schimbat în tot sentința apelată, a respins acțiunea,

ca nefondată, și a luat act că apelanții nu solicită

cheltuieli de judecată.

Pe rolul Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 12

octombrie 2017, a fost înregistrat recursul promovat de către reclamantul

C. împotriva Deciziei civile nr. 689 din data de 13 septembrie 2017,

pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

Învestită cu soluționarea

recursului, Înalta Curte a dispus, în conformitate cu prevederile art. 493

alin. (2) C. proc. civ., întocmirea raportului asupra admisibilității

în principiu a recursului.

Prin raportul întocmit în cauză

s-a reținut că prezenta cale de atac este declarată împotriva

unei hotărâri judecătorești care nu este supusă recursului.

Constatând că sunt întrunite

condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., completul de filtru a dispus

comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să

depună puncte de vedere în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (4)

C. proc. civ.

Prin punctele de vedere formulate cu

privire la raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului,

intimatele-pârâte au solicitat respingerea căii de atac, ca

inadmisibilă.

Recurentul-reclamant C. nu a formulat

punct de vedere cu privire la raportul privind admisibilitatea în principiu a

recursului.

Analizând recursul în condițiile

dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. coroborate cu art. 499 teza

finală, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge

fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde

numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza

motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Din cuprinsul cererii de chemare în

judecată, rezultă că obiectul pricinii se circumscrie

jurisdicției conflictelor de muncă.

Astfel, prin cererea înregistrată

pe rolul Tribunalului Neamț, la data de 22 august 2016, sub nr. x/2016,

reclamantul C. a chemat în judecată pe pârâtele Mitropolia A. și

Asociația B., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să

se dispună obligarea pârâtelor la încadrarea sa în funcția de inginer

începând cu data de 9 ianuarie 2015, ca urmare a participării la concursul

organizat de pârâte pentru ocuparea postului menționat în cadrul Ocolului

D. Neamț, în urma căruia a fost declarat admis, potrivit Deciziei nr.

6 din data de 9 ianuarie 2015 și obligarea la plata diferenței de

salariu dintre funcția de pădurar și cea de inginer silvic

obținută prin concurs, cu toate majorările și premiile care

au fost acordate pentru această funcție. A mai solicitat și

plata cheltuielilor de judecată.

Tribunalul Neamț, secția I

civilă, prin Sentința civilă nr. 341/C din data de 21 februarie

2017, a respins, ca nefondată, excepția lipsei calității procesuale

pasive invocată de pârâte, a admis acțiunea și a obligat

pârâtele să-l încadreze pe reclamant în funcția de inginer în cadrul

Centralei Ocolului D. Neamț, începând cu data de 9 ianuarie 2015, conform

Hotărârii Consiliului director al ASBI nr. 6 din data de 9 ianuarie 2015

avizată la aceeași dată de Permanența Consiliului eparhial

Iași a Mitropoliei A..

Totodată, a obligat pârâtele

să-i plătească reclamantului diferența de salariu

cuvenită dintre funcția de pădurar și cea de inginer

silvic, începând cu aceeași dată, precum și cheltuieli de

judecată în sumă de 5.000 lei.

Soluția instanței de fond a

fost schimbată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă

care, prin Decizia nr. 689 din data de 13 septembrie 2017, a admis apelurile

declarate împotriva acesteia de către pârâtele Mitropolia A. și

Asociația B..

În speță, hotărârea

atacată cu recurs este pronunțată în apel, într-un litigiu din

domeniul jurisdicției conflictelor de muncă.

Conform art. 634 alin. (1) pct. 4 din

C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel,

fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Totodată, art. XVIII alin. (2)

din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea

instanțelor judecătorești, precum și pentru punerea în

aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,

modificată prin O.U.G. nr. 95/2016, prevede că în procesele pornite

începând cu data intrării în vigoare a acestei legi și până la

data de 31 decembrie 2018 inclusiv, hotărârile pronunțate în cererile

privind conflictele de muncă nu sunt supuse recursului.

Potrivit dispozițiilor art. 457

alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este

supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în

condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Din interpretarea acestui text legal

rezultă că o hotărâre judecătorească nu poate fi

atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau,

altfel spus, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu

pot exista în afara legii.

Această regulă are valoare

de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din

Constituția României statuând că mijloacele procesuale prin care

poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele

prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie

făcută în condițiile legii.

În raport de textele legale

menționate, se constată că Decizia nr. 689 din data de 13

septembrie 2017 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă,

pronunțată în apel, într-un litigiu din domeniul jurisdicției

litigiilor de muncă, este definitivă și nu este supusă

recursului.

Având în vedere considerentele expuse,

Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul C.

împotriva Deciziei civile nr. 689 din data de 13 septembrie 2017,

pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul

declarat de reclamantul C. împotriva Deciziei civile nr. 689 din data de 13

septembrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I

civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în

ședință publică astăzi, 23 ianuarie 2018.

Procesat

de GGC - CL