ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 184/2018

Decizia nr. 184/2018 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Decizia civilă nr. 598 din data de 26 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. x/3/2015, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanții-reclamanți A. și B. împotriva Sentinței civile nr. 768 din data de 15 iunie 2016 pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în Dosarul nr. x/3/2015 în contradictoriu cu intimatele-pârâte Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 5 octombrie 2017, a fost înregistrat recursul promovat de către reclamanții A. și B. împotriva decizie civile nr. 598 din data de 26 iunie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Învestită cu soluționarea recursului, Înalta Curte a dispus, în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (2) C. proc. civ., întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului. Prin raportul întocmit în cauză s-a reținut că prezenta cale de atac este declarată împotriva unei hotărâri judecătorești care nu este supusă recursului. Constatând că sunt întrunite condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., completul de filtru a dispus comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Prin punctul de vedere depus cu privire la raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului, recurenții-reclamanți au apreciat că hotărârea curții de apel este supusă recursului, având în vedere că obiectul litigiului este generat de neaplicarea justă și corectă a prevederilor Legii nr. 10/2001.

Intimații nu au formulat puncte de vedere cu privire la raportul întocmit în cauză. Analizând recursul în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. coroborate cu art. 499 teza finală, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. x/3/2015 pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, la data de 2 septembrie 2015, reclamanții A. și B. au chemat în judecată pe pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să anuleze decizia de compensare prin puncte nr. 4709 din data de 15 iunie 2015 emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

La termenul de judecată din data de 20 ianuarie 2016, reclamanții au depus precizare și completare la acțiune. Au solicitat să fie despăgubiți de Statul român, prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cu suma de 7.344.295 lei, reprezentând preț încasat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului din vânzarea pachetului de 200.092 acțiuni ale Statului român la C. SA, dividende încasate de Statul român, prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, de la C. SA, până la transferul acțiunilor către D., penalități de întârziere și 20.000 lei daune morale. Totodată, reclamanții au chemat în garanție Ministerul Finanțelor Publice, pentru Statul român. Tribunalul, la termenul de judecată din data de 16 martie 2016, a anulat ca informă, pentru neindicarea pretențiilor, conform art. 194 - 197 C. proc.

civ., cererea de chemare în garanție formulată de reclamanți împotriva Ministerului Finanțelor Publice. Prin Sentința civilă nr. 768 din data de 15 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/3/2015, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, având ca obiect anularea deciziei de compensare nr. 4709 din data de 15 iunie 2015 și a anulat, ca netimbrată, cererea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, având ca obiect pretenții.

Soluția instanței de fond a fost menținută de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, care, prin Decizia nr. 598A din data de 26 iunie 2017, a respins, ca nefondat, apelul promovat de către reclamanții A. și B.. Înalta Curte, reține că Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, aplicabilă în prezenta speță, în art. 35 prevede că: "(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

(2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), instanța judecătorească se pronunță asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condițiile prezentei legi. (4) Hotărârile judecătorești pronunțate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului." Astfel, potrivit dispozițiilor art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, hotărârea tribunalului este supusă numai apelului, a cărui soluționare intră în competența curții de apel.

Conform dispozițiilor art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului". Dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs. De asemenea, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, altfel spus, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Prin urmare, singura cale de atac ce poate fi exercitată împotriva unei hotărâri pronunțate de către instanța de fond în soluționarea unei cereri în temeiul Legii nr. 165/2013 este apelul, iar decizia pronunțată de instanța de apel este definitivă. Totodată, capătul de cerere prin care recurenții-reclamanți au solicitat să fie despăgubiți de Statul Român, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, nu poate deschide părților calea extraordinară de atac a recursului împotriva deciziei curții de apel, având în vedere că soluționarea acestuia depinde de soluția dată de instanță capătului de cerere privind anularea deciziei de compensare prin puncte. Din coroborarea dispozițiilor sus evocate, și anume art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, art. 483 alin. (2) teza finală C. proc.

civ. și art. 634 alin. (1) pct. 4 din același cod, rezultă că Decizia civilă nr. 598A din data de 26 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, nu este susceptibilă de recurs, fiind pronunțată de curtea de apel în cadrul soluționării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului. Față de cele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanții A. și B. împotriva Deciziei civile nr. 598A din data de 26 iunie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanții A. și B. împotriva Deciziei civile nr. 598A din data de 26 iunie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 ianuarie 2018. Procesat de GGC - GV