ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 186/2018

Decizia nr. 186/2018 Asupra cauzei de țață, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov la data de 17.12,2015 reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții B., C., D., E., SC F. SA, SC G. SRL, H., SC I. SRL, SC J. SA, K. și SC L., solicitând recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 14,125 mp, așa cum rezultă din Decizia nr. 68 din 22,12.2010 emisă de pârâta SC J. SA și obligarea pârâților să-i restituie în deplină proprietate și posesie acest teren, precum și rectificarea înscrierilor din cartea funciară cu privire la radierea drepturilor de proprietate ale pârâților asupra terenului obiect al deciziei menționate. A menționat că terenul este dezmembrat în 14 loturi înscrise în 14 cărți funciare diferite, după cum urmează: cartea funciară nr. 112279, nr. top.

14202/1/1/1/1/1, cartea funciară nr. 114279, nr. top. 14202/2/1/1/1/1/6/1, cartea funciară nr. 114298, nr. top. 14202/2/1/1/1/1/6/2, cartea funciară nr. 1123 ÎS, nr. top. 14202/2/1/1/1/1/1, cartea funciară nr. 112530, nr. top. 14202/2/1/1/1/1/4, cartea funciară nr. 112372, nr. top. 14202/2/1/1/1/1/3, cartea funciară nr. 112284, nr. top. 14202/2/1/1/2/3, cartea funciară nr. 112254, nr, top. 14202/1/1/1/1/7, cartea funciară nr. 112251, nr. top. 14202/2/1/1/2/1, cartea funciară nr. 112304, nr. top. 14202/2/1/1/1/1/5, cartea funciară nr. 110009, nr. top. 14202/2/1/1/1/2, cartea funciară nr. 111973, nr. top. 14202/2/2, cartea funciară nr. 112274, nr. top. 14202/2/1/2 și cartea funciară nr. 11905, nr. top.

14202/2/1/1/2/2. Pentru termenul de judecată din 09 mai 2016 reclamantul a depus o precizare prin care a arătat ca își menține cererea de chemare în judecată doar față de pârâta SC L. SA și renunță la judecată față de ceilalți pârâți. A solicitat, astfel cum rezultă din notele scrise depuse la dosar, să fie obligată pârâta sa îi recunoască dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 2.200 mp înscris în cartea funciară nr. 112372 Brașov, nr. top. 14202/2/1/1/1/1/3 și să i se restituie acest teren în deplină proprietate și posesie, precum și întabularea dreptului de proprietate. Prin Sentința civilă nr. 134/8/2016, Tribunalul Brașov a respins acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta SC L. SA.

De asemenea, a luat act de renunțarea reclamantului la judecată în contradictoriu cu pârâții B., C., D., E., SC F. SA, SC G. SRL, D., SC I. SRL și SC J. SA Reclamantul a formulat apel împotriva acestei hotărâri iar Curtea de Apel Brașov, prin Decizia nr. 460/Ap/14 martie 2017, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea deciziei recurate și admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și repartizat spre soluționare completului nr. 9. Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat, la data de 18 octombrie 2017, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursurilor.

Completul nr. 9, în procedura de filtru, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. a analizat conținutul raportului, a luat act de conținutul acestuia și a dispus, prin rezoluția din 18 octombrie 2017, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere. La data de 19 ianuarie 2018 recurentul A. a depus precizări, arătând că valoarea imobilului este de 1.849.530 lei, valoare ce depășește pragul valoric de 1.000.000 lei la care se face referire în Decizia Curții Constituționale nr. 369/2017. A menționat că în zonă valoarea terenului este de 185 euro/mp și a depus Anexa nr. 13 a H.C.L. Brașov nr. 410/1999 cu privire la valorile orientative pentru imobile, precum și extras CF nr. 112372 Brașov, nr. top.

14202/2/1/1/1/1/3 pentru imobilul în litigiu. Analizând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) Cod. procedură civilă, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs, simt hotărâri definitive. Dispozițiile anterioare se coroborează cu art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 95/2016 care prevede că " în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2018, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art 94 pct. 1 lit. a) - lit. i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc.

civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare depănă la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile deprimă instanță sunt supuse numai apelului." Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a chemat în judecată mai mulți pârâți și a solicitat să-i fie recunoscut dreptul de proprietate asupra a 14 imobile terenuri, înscrise în cărți funciare diferite, cu proprietari diferiți, loturi rezultate din dezmembrarea terenului înscris inițial în cartea funciară nr. 11905 Brașov, nr. top.

14202/2. A arătat că suprafața totală a celor 14 imobile teren este de 14.125 mp. La dosarul Tribunalului Brașov, volumul II, reclamantul a precizat valoarea obiectului cererii la suma de 4.731.846,75 lei, corespunzătoare suprafeței de 14.125 mp (14.125 mp x 74 euro/mp). Întrucât cererea de chemare în judecată vizează 14 imobile diferite, cu proprietari diferiți, ne aflăm în prezența unor raporturi juridice distincte, ce determină existența a 14 capete principale de cerere diferite, cu obiect diferit. Prin înscrisul depus la dosar fond, reclamantul a modificat obiectul cererii de chemare în judecată, în sensul că a solicitat să i se recunoască dreptul de proprietate doar asupra unuia din cele 14 imobile, anume cel cu nr. top.

14202/2/1/1/1/1/3, înscris în cartea funciară nr. 112372 Brașov, în suprafață de 2.200 mp, menționând că își menține cererea de chemare în judecată doar în raport cu pârâta SC L. SA și că renunță "la judecarea cererilor față de celelalte părți". Urmare acestei modificări instanța a rămas învestită cu judecarea doar a unuia din cele 14 capete de cerere principale, anume cel care vizează nr. top. 14202/2/1/1/1/1/3, înscris în cartea funciară nr. 112372 Brașov, în suprafață de 2.200 mp, reclamantul renunțând la judecarea capetelor de cerere ce vizau celelalte imobile. Valoarea obiectului capătului principal de cerere cu care instanța a rămas învestită este de 739.812,04 lei (2.200 mp x 74 euro/mp x 4,5443 curs euro la data formulării recursului - 13 mai 2017), sub pragul valoric prevăzut de textul menționat mai sus.

Pentru a stabili dacă, în cauză, reclamantul are deschisă calea extraordinară a recursului împotriva deciziei prin care a fost soluționat apelul, în conformitate cu dispozițiile mai sus citate, se va avea în vedere valoarea obiectului cererii astfel cum a fost precizată, de către reclamant. Nu se poate lua în considerare valoarea de 185 euro/mp indicată de reclamant în precizările depuse la data de 19 ianuarie 2018, având în vedere că aceeași Anexă nr. 13 a H.C.L. Brașov nr. 410/1999 a fost atașată de reclamant și la instanța de fond, când a indicat valoarea de 74 euro/mp din același tabel cuprins în Anexa nr. 13 și a prețuit imobilul prin raportare la această valoare.

Astfel, prin adresa Tribunalului Brașov din data de 22 decembrie 2015 s-a solicitat reclamantului ca în termen de 10 zile, sub sancțiunea anulării cererii, să indice valoarea obiectului cererii și să depună la dosar înscrisurile doveditoare, iar acesta, prin nota de ședință depusă la data de 11 ianuarie 2016, a indicat valoarea de 74 euro/mp pentru imobilul revendicat și a atașat, în probațiune, Anexa nr. 13 despre care s-a făcut anterior vorbire. În Anexa nr. 13 se menționează că valoarea de 74 euro/mp corespunde terenului neconstruit aferent clădirilor, iar valoarea de 185 euro/mp corespunde terenului neconstruit, dar construibil, cu utilități. Se reține că la foaia A cuprinzând descrierea imobilului din extrasul CF nr. 112372 Brașov, nr. top.

14202/2/1/1/1/1/3, pentru imobilul în litigiu este indicată suprafața de 2.200 mp cu mențiunea "vilă în construcție, cu teren". În ceea ce privește Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în M. Of. nr. 582/20.07.2017, aceasta nu este aplicabilă în prezenta cauză, având în vedere că decizia atacată cu recurs a fost pronunțată la data de 14 martie 2017 și prevederile art. 147 alin. (4) din Constituția României, ce stabilesc că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial și au putere numai pentru viitor. Față de cele arătate, luând în considerare faptul că valoarea obiectului cererii este sub pragul valoric prevăzut de art. 483 alin. (2) C. proc.

civ., Decizia nr. 460/Ap din data de 14 martie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, nu este supusă recursului. Mențiunea din dispozitivul deciziei atacate, în sensul că aceasta este supusă recursului în termen de 30 de zile de la comunicare, nu dă dreptul părților de a ataca respectiva decizie cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, câtă vreme căile de atac și termenele în care acestea se exercită decurg din lege. Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege, iar această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.

Prin urmare, în afara de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. În consecință, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 460/Ap din data de 14 martie 2017, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția civilă. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 ianuarie 2018. Procesat de GGC - GV