ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2322/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2322/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal, prin declinare de la Înalta Curte de Casație și Justiție sub nr. x/1/2016, petentul A., în calitate de reclamant în Dosarul nr. x/204/2016 al Tribunalului Prahova, a solicitat strămutarea judecării procesului și suspendarea judecării cauzei, până la soluționarea cererii de strămutare.
În motivarea cererii, petentul a arătat că nu i-au fost acceptate numeroasele cereri de ajutor public judiciar, iar în cadrul dosarului de contencios administrativ nr. x/105/2015 al Tribunalului Prahova, o astfel de cerere nu a fost corect soluționată.
A precizat că instrumentarea dosarului penal nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina durează de mai bine de 6 luni, iar Poliția Municipiului Câmpina nu îi ia în considerare sesizările și cererile formulate, răspunzând evaziv, fără a cerceta faptele semnalate.
Prin urmare, a susținut că este îndreptățit să solicite strămutarea cauzei, pe motiv de bănuială legitimă, precizând că a fost amenințat cu moartea, iar situația este de natură să creeze îndoieli în privința imparțialității judecătorilor, dată fiind și tergiversarea soluționării cauzelor.
Soluția instanței de fond
Prin sentința nr. 83/CC din camera de consiliu din data de 3 octombrie 2016 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a respins cererea de suspendare ca rămasă fără obiect și s-a respins cererea de strămutare a judecății Dosarului nr. x/204/2015 al Tribunalului Prahova, formulată de petentul A., în contradictoriu cu pârâta Școala Gimnazială B., ca neîntemeiată.
Calea de atac exercitată
Împotriva sentinței nr. 83/CC din camera de consiliu din data de 3 octombrie 2016 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs petentul A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității căii de atac, Înalta Curte reține următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 125 alin. (3) și art. 128 din Constituție, competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.
Deci, împotriva hotărârilor judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga.
Astfel cum se poate observa din actele și lucrările dosarului, recurentul a exercitat calea de atac a recursului împotriva unei încheieri pronunțate într-o cerere de strămutare.
Potrivit prevederilor art. 144 C. proc. civ.,
"(1) Cererea de strămutare se judeca de urgență, în camera de consiliu, cu citarea părților din proces.
(2) Hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă."
Potrivit art. 634 alin. (1) C. proc. civ. sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului".
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 634 alin. (1) C. proc. civ., republicat, hotărârile definitive nu sunt susceptibile de a fi atacate cu apel/recurs.
În concluzie, instanța de control judiciar constată că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva sentinței atacate, pentru că aceasta a fost îndreptată împotriva unei hotărâri definitive, hotărâre care nu face parte din categoria celor supuse recursului.
Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamant ca inadmisibil, ținând seama și de prevederile art. 499 din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 83/CC din 03 octombrie 2016 a Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 iunie 2017.