ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1564/2017

Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Agenția Națională de Integritate, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să anuleze Raportul de evaluare întocmit la data de 20.11.2014 de Agenția națională de Integritate și înregistrat sub nr. x/G/II/20.11.2014. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, în fapt, la data de 5 iunie 2014, Agenția Națională de Integritate s-a sesizat din oficiu și a înregistrat lucrarea numărul x/A/II cu privire la faptul că nu a respectat regimul juridic al incompatibilităților și astfel s-a procedat la evaluarea persoanei sale sub acest aspect. A precizat că, prin Raportul de evaluare întocmit de A.N.I. la data de 20 noiembrie 2014 a fost declarat ca fiind în stare de incompatibilitate, începând cu data de 22 iunie 2012, dată la care a fost numit în funcția de viceprimar al comunei B. și până în prezent, întrucât a exercitat concomitent funcția de viceprimar și funcția de administrator al SC C. SRL, fiind astfel încălcate prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Soluția instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 796 din 19.03.2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, ca neîntemeiată.

Cererea de recurs Împotriva Sentinței civile nr. 796 din 19.03.2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., invocând dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă a depus la dosar întâmpinare, la data de 29.09.2015, cu respectarea condițiilor prevăzute de C. proc. civ.

Procedura derulată în recurs În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, prin încheierea de ședință din data de 19 ianuarie 2017, s-a dispus comunicarea raportului, în baza dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., cu mențiunea că părțile pot formula în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare. La termenul din 27.04.2017 având în vedere că în raport s-a propus anularea recursului, s-a considerat, de către toți membrii completului, că se poate face aplicarea prevederilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nul, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. În speță, astfel cum s-a reținut și în raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, cererea de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din același cod. În raportul întocmit asupra admisibilității recursului s-a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d), coroborate cu prevederile art. 486 alin. (3) din Noul C. proc. civ., recurentul nu combate în vreun fel argumentele de fapt și de drept avute în vedere de instanța de fond atunci când a soluționat pricina și nu face nicio referire la aceste argumente ce sunt redate pe larg în considerentele hotărârii. Autorul căii de atac nu face decât să reia aspectele pe care le-a menționat în motivarea cererii de chemare în judecată, neînțelegând să arate care sunt eventualele greșeli de judecată ale primei instanțe ori elementele de nelegalitate și/sau netemeinicie ale sentinței recurate. De asemenea, s-a constatat că motivele invocate nu pot fi încadrate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din Noul C. proc. civ. Or, invocarea pur formală a unor aspecte, fără arătarea în concret a eventualelor greșeli de judecată ale primei instanțe, ori elementele de nelegalitate ale sentinței recurate nu pot atrage incidența vreunuia dintre motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și acoperirea nulității recursului. Prin urmare, susținerile recurentului nu reprezintă critici împotriva sentinței recurate și ca atare nu pot fi apreciate ca fiind motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, astfel cum prevăd dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat. Dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, prevăd că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. De asemenea, potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5), coroborat cu art. 486 alin. (3), art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte, constituită în Complet de filtru, va anula recursul formulat, ținând seama și de prevederile art. 499 din același cod, decizia urmând a fi comunicată părților.