ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3606/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Târgoviște a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, anularea Deciziei nr. 7 din 06 ianuarie 2014 și, în consecință, anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 07 noiembrie 2013, precum și suspendarea executării titlului de creanță reprezentat de Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 07.11.2013, până la soluționarea prezentei acțiuni.

Prin sentința civilă nr. 1195 din 11 aprilie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Târgoviște, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Târgoviște, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din Noul C. proc. civ.

În motivarea recursului declarat se arată, în esență, că instanța de fond a înlăturat nejustificat toate susținerile motivate ale reclamantei privind împrejurarea vădită de fapt și de drept de natură să producă o îndoială serioasă asupra prezumțiilor pe care actul administrativ trebuie să le întrunească și anume, de legalitate, autenticitate și veridicitate, iar sentința civilă nr. 1195/2014 nu cuprinde motivele pe care se întemeiază această soluție.

Mai arată recurenta că instanța de fond a reținut nemotivat și neîntemeiat susținerile Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice potrivit cărora reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Târgoviște a încălcat prevederile O.U.G. nr. 34/2006, prin faptul că a impus în fișa de date a achiziției cerințe de calificare restrictive și nu a publicat în SEAP criteriile de calificare și selecție.

Apreciază recurenta că soluția dată se fundamentează pe o cunoaștere incompletă a datelor cauzei, care a dus la constatări incerte și interpretări subiective preluate fidel din constatările pârâtului, ceea ce contravine unei cercetări judecătorești aprofundate a cauzei și asigurării calității actului de justiție.

Subliniază recurenta că instanța de fond a omis să examineze dacă lipsa unor potențiali ofertanți/candidați poate fi justificată pe baza unor circumstanțe obiective, legate de criteriile de selecție impuse de autoritatea contractantă U.A.T. Municipiul Târgoviște în ceea ce privește cerințele pentru cele două poziții "Șeful de proiect" și "Economist" considerate restrictive, precum și pe baza circusmtanțelor care să demonstreze dacă aceste criterii erau constrângeri pe care prestatorii nu le puteau îndeplini.

Recurenta arată că instanța de fond a înlăturat nemotivat și neîntemeiat faptul că în anunțul publicat în SEAP sub nr. x din 8 decembrie 2008, privind invitația de participare la procedura de cerere de oferte, autoritatea contractantă U.A.T. Municipiul Târgoviște a specificat explicit modul de obținere a documentației de atribuire, respectiv 100 RON, cu o solicitare scrisă adresată Primăriei.

În opinia recurentei, procedând astfel, U.A.T. Municipiul Târgoviște a garantat prin modul de obținere a documentației de atribuire că toți ofertanții potențiali au acces fără dificultate la condițiile aplicabile legate de depunerea candidaturilor lor.

Apreciază recurenta că instanța de fond a înlăturat nemotivat și neîntemeiat respectarea în cauză a obligației de transparență de către autoritatea contractantă U.A.T. Municipiul Târgoviște și nu a reținut că la procedura de atribuire au fost depuse două oferte, fiind stabilită câștigătoare oferta S.C. A. S.R.L., cu care a încheiat contractul de achiziție publică de servicii nr. 987a/15.01.2009.

Se mai arată în motivele de recurs că prima instanță nu a stabilit corect situația de fapt, nu a realizat legătura de cauzalitate și corelativitate între obiectul contractului de achiziție publică de servicii, specificul, volumul și complexitatea serviciilor ce urmează să fie prestate și scopul lor clar definit "în vederea depunerii unei cereri de finanțare pentru accesarea de fonduri structurale prin POR - Axa Prioritară 3 - Domeniul 3-4", în ceea ce privește Școala cu clasele I-VIII B. din Municipiul Târgoviște, proiect depus și aprobat ulterior pentru finanțare cod SMIS 9983.

Concluzionează recurenta că motivarea instanței de fond, potrivit căreia autoritatea contractantă a solicitat cerințe restrictive ofertanților/candidaților, este nejustificată și neîntemeiată, fiind rezultatul interpretării izolate a unor norme juridice care reglementează domeniul achizițiilor publice și conformitatea operațiunilor și cheltuielilor cu normele comunitare și naționale.

O altă critică adusă hotărârii recurate constă în aceea că instanța a omis să rețină faptul că fiecare proiect și fiecare cheltuială cofinanțate din fondurile structurale continuă să fie în conformitate cu principiile de eligibilitate materială și geografică prevăzute, precum și cu obiectivele de coeziune economică și socială avute în vedere de finanțarea europeană.

În consecință, arată recurenta, instanța de fond, prin cercetarea judecătorească efectuată, nu s-a pronunțat privitor la faptul dacă în baza constatărilor M.D.R.A.P. beneficiarul fondurilor U.A.T. Municipiul Târgoviște a adus operațiunii modificări care să o poată denatura, deturna de la obiectivele prevăzute inițial în programul operațional, sau chiar să constituie o deturnare de fonduri.

În opinia recurentei, instanța de fond nu a reținut motivat și întemeiat că, urmare a neregulilor săvârșite prin stabilirea criteriilor restrictive și nelegale, autoritatea contractantă U.A.T. Municipiul Târgoviște a cauzat prejudicii bugetului UE și fondurilor publice naționale aferente acestora, prin raportare la ansamblul actelor normative care reglementează domeniul achizițiilor publice și conformitatea operațiunilor și cheltuielilor cu normele comunitare și naționale.

Se mai arată în motivele de recurs că instanța de fond nu a stabilit fundamentat, motivat și întemeiat faptul că, prin cerințele de calificare stabilite, autoritatea contractantă a întreprins o acțiune cu pretinsă conotație de săvârșire a neregulilor și de prejudiciere a bugetului UE/bugetelor donatorilor publici internaționali și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora.

Recurenta învederează că elementele în cauză nu confirmă, pe baza unor fapte concrete și documente justificative probatoare, existența unor neregularități individuale și care datorită naturii și gravității lor au condus la eludarea ansamblului actelor normative care reglementează domeniul achizițiilor publice, la neconformitatea operațiunilor, cheltuielilor declarate și a serviciilor furnizate cu normele comunitare și naționale în vigoare la data derulării achiziției și la crearea unui prejudiciu săvârșit de U.A.T. Mun. Târgoviște la data derulării achiziției publice cauzat proiectului și programului operațional în cauză.

Examinând cauza și sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, având în vedere și susținerile părților, Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Instanța de control judiciar constată că în speță nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 488 din Noul C. proc. civ., în vederea casării hotărârii: prima instanță a reținut corect situația de fapt, în raport de materialul probator administrat în cauză și a realizat o încadrare juridică adecvată.

Recurenta a invocat în mod generic prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din Noul C. proc. civ., fără să-și sistematizeze criticile în raport cu motivele de recurs menționate.

În privința primului motiv de recurs invocat, cel prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., se constată că acesta este nefondat.

Astfel, potrivit motivului prevăzut la pct. 6 al art. 488 alin. (1) din Noul C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere atunci când "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei".

Într-adevăr, potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., hotărârea va cuprinde considerentele în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Or, în conținutul cererii de recurs nu au fost identificate susțineri referitoare la faptul că hotărârea pronunțată nu ar corespunde cerințelor art. 425 alin. (1) lit. b) din Noul C. proc. civ. sau la existența unor considerente contradictorii ori străine de natura cauzei.

De asemenea, din analiza considerentelor hotărârii atacate se consideră că aceasta a fost motivată cu respectarea prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., pentru că au fost indicate motivele pentru care au fost admise și cele pentru care au fost respinse susținerile reclamantei sau pârâtului.

Înalta Curte constată, contrar susținerilor recurentei-reclamante, că instanța de fond a înfățișat într-o manieră clară și coerentă argumentele avute în vedere în adoptarea soluției asupra cererii reclamantei.

Analizând cererea de recurs, Înalta Curte constată că susținerile recurentei se circumscriu exclusiv motivului de recurs prevăzut la pct. 8 art. 488 alin. (1) din Noul C. proc. civ., potrivit căruia, casarea unei hotărâri se poate cere atunci când "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material".

Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., potrivit căruia este nelegală hotărârea dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, se constată că recurenta, în cadrul acestui motiv de recurs, nu a indicat normele de drept material care ar fi fost încălcate sau aplicate greșit de către instanța de fond.

Astfel, Înalta Curte constată că în motivarea cererii de recurs, în lipsa unor argumente juridice pertinente și concludente, recurenta-reclamantă reiterează sub o altă formă considerentele prezentate prin cererea de chemare în judecată, fără a dezvolta un raționament juridic pentru care apreciază că sentința recurată este neîntemeiată.

Înalta Curte apreciază că nici criticile recurentei-reclamante vizând pretinsa încălcare sau greșita aplicare de către instanța de fond a normelor de drept material nu sunt întemeiate.

Astfel, Înalta Curte constată că în mod corect a reținut prima instanță că autoritatea pârâtă a verificat legalitatea procedurii de atribuire a contractului de servicii de proiectare nr. 987a/15.01.2009, reținându-se în cuprinsul notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 07 noiembrie 2013 că reclamanta a încălcat prevederile O.U.G. nr. 34/2006, prin faptul că a impus în fișa de date a achiziției cerințe de calificare restrictive și, respectiv, nu a publicat în SEAP criteriile de calificare și selecție.

Astfel cum a reținut instanța de fond, reclamanta nu a contestat realitatea faptelor reținute în cuprinsul notei de constatare, ci a afirmat că aprecierea organelor de control pe marginea caracterului restrictiv al cerințelor minime de calificare este eronată, iar omisiunea precizării acestor cerințe în documentația de atribuire a fost justificată de faptul că portalul informatic nu permitea, la acea dată, inserarea acestor cerințe și în plus, orice persoană interesată de procedură avea posibilitatea obținerii documentației de atribuire.

Curtea de apel a constatat ca fiind neîntemeiate criticile reclamantei cu privire la legalitatea măsurilor dispuse prin nota contestată în prezenta cauză, opinie împărtășită și de instanța de control judiciar.

Potrivit dispozițiilor art. 178 alin. (2) și art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă trebuie să stabilească criteriile de calificare și selecție, precum și nivelul cerințelor minime solicitate, în funcție de valoarea, natura și complexitatea contractului care urmează să fie atribuit și întotdeauna cu respectarea principiului proporționalității.

Astfel cum rezultă din cuprinsul dispozițiilor art. 188 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 privind achizițiile publice, în cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de servicii, în scopul verificării capacității tehnice și/sau profesionale a ofertanților/candidaților, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcție de specificul, de volumul și de complexitatea serviciilor ce urmează să fie prestate și numai în măsura în care aceste informații sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, următoarele:

a) o listă a principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani, conținând valori, perioade de prestare, beneficiari, indiferent dacă aceștia din urmă sunt autorități contractante sau clienți privați. Prestările de servicii se confirmă prin prezentarea unor certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritate ori de către clientul privat beneficiar. în cazul în care beneficiarul este un client privat și, din motive obiective, operatorul economic nu are posibilitatea obținerii unei certificări/confirmări din partea acestuia, demonstrarea prestărilor de servicii se realizează printr-o declarație a operatorului economic;

b) o declarație referitoare la echipamentele tehnice și la măsurile aplicate în vederea asigurării calității, precum și, dacă este cazul, ta resursele de studiu și cercetare;

c) informații referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau ai cărui angajament de participare a fost obținut de către candidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calității;

d) informații referitoare fa studiile, pregătirea profesională și calificarea personalului de conducere, precum și ale persoanelor responsabile pentru îndeplinirea contractului de servicii."

Prin urmare, legislația aplicabilă procedurii de achiziție publică permite autorității contractante formularea unor cerințe minime de calificare, cu respectarea principiului proproționalității, ceea ce presupune că aceste cerințe sunt prescrise în scopul garantării bunei execuții a contractului și numai în raport de exigențele specifice impuse de natura și complexitatea contractului care urmează să fie atribuit.

În mod corect a reținut curtea de apel că, deși reclamanta a afirmat că cerința referitoare la capacitatea profesională a fost raportată direct la natura și complexitatea contractului, experții cheie fiind necesari pentru accesarea în condiții optime a fondurilor europene, obiectul contractului de achiziție în discuție constă în prestarea unor servicii de proiectare, necesare reabilitării Școlii cu clasele I-VIII "B." din municipiul Târgoviște și nicidecum prestarea unor servicii de consultanță pentru accesarea unor fonduri nerambursabile.

În consecință, a apreciat instanța de fond, cerința privind prezentarea unei echipe din care să facă parte un șef proiect cu pregătire și experiență în domeniu în vederea pregătirii de proiecte pentru a fi finanțate din fonduri europene și un economist cu experiență în domeniul realizării cererilor de finanțare nerambursabile din fondurile Uniunii Europene dovedită prin proiecte câștigate nu prezintă nicio relevanță în raport cu natura contractului de achiziție preconizat, acesta fiind un contract de prestare a unor servicii de proiectare, cu caracter evident tehnic, fiind indiferentă sursa de finanțare a lucrărilor proiectate.

În opinia instanței de fond, împărtășită și de instanța de control judiciar, caracterul restrictiv al cerinței analizate rezultă din faptul că, deși reclamanta a urmărit obținerea documentației tehnice necesare emiterii unei autorizații de construire, participarea la procedură a fost limitată la sfera agenților economici care fac dovada experienței anterioare în pregătirea și realizarea proiectelor de obținere a finanțării nerambursabile din fonduri europene.

În consecință, în mod corect a apreciat instanța de fond că pârâta a reținut în mod temeinic în sarcina reclamantei abaterea prevăzută de punctul 2.3. din Anexa O.U.G. nr. 66/2011, constând în aplicarea unui criteriu de calificare nelegal.

În ceea ce privește cea de a doua abatere, instanța de fond a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 125 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006, forma în vigoare la data procedurii de achiziție, dacă autoritatea contractantă solicită îndeplinirea unor criterii minime de calificare, invitația de participare publicată în SEAP trebuie să cuprindă menționarea acestora.

Analizând actele și lucrările dosarului, în mod corect a reținut instanța de fond că, deși reclamanta a arătat că la data publicării invitației sistemul avea alt format care permitea introducerea unui număr limitat de caractere, ceea ce nu a permis consemnarea cerințelor minime de calificare, aceasta nu a produs nicio dovadă în acest sens.

Or, cunoașterea criteriilor minime de calificare de către ofertanți, precum și a documentelor specifice prin care se vor confirma criteriile de calificare, de la data la care a fost publicată invitația de participare, este esențială pentru ca operatorii economici să poată cunoaște dacă se pot sau nu califica la respectiva procedură de achiziție publică, fără a fi nevoiți să întreprindă demersurile suplimentare de obținere a documentației de atribuire, astfel cum în mod corect s-a reținut în considerentele hotărârii atacate.

În consecință, în mod corect a constatat instanța de fond că în mod întemeiat a reținut pârâta în sarcina reclamantei cea de a doua abatere, prevăzută de punctul 2.1 din Anexa O.U.G. nr. 66/2011, respectiv neasigurarea unui grad adecvat de publicitate și transparență.

Cu privire la aplicarea retroactivă a dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011, instanța a reținut în mod corect că abaterile constatate de pârâtă prin actul administrativ criticat în cauza de față reprezintă încălcări ale dispozițiilor O.U.G. nr. 34/2006, așa cum era în vigoare la momentul desfășurării procedurii de atribuire.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentei-reclamante sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar hotărârea instanței de fond este legală, fiind motivată și dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material, nefiind incidente motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din Noul C. proc. civ.

În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 496 alin. (1) din Noul C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantă ca nefondat, menținându-se sentința atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Târgoviște împotriva sentinței civile nr. 1195 din 11 aprilie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,13 noiembrie 2015.