ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2480/2017

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Dolj, sub număr Dosar x/2016 reclamantul Sindicatul Administrației Publice "FORȚA LEGII", în numele membrilor de sindicat A., B., C., D. și E., a chemat în judecată pe pârâtul Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor - Regiunea Centru Brașov solicitând instanței ca prin hotărârea ce va lua sa dispună anularea Deciziilor nr. 179, 184, 187, 191 și 228 din 10 octombrie 2016 emise de pârâtă și obligarea pârâtei să emită noi decizii prin care să stabilească salariul de bază brut lunar al fiecărui reclamant la valoarea de 3.654 RON, precum și să plătească fiecărui reclamant o despăgubire egală cu diferența dintre salariul stabilit potrivit primului capăt de cerere și cele acordate efectiv începând cu data de 1 august 2016 până la pronunțarea unei hotărâri definitive în această cauză, sume actualizate la data plății, plus dobânda legală.

În drept și-a întemeiat cererea pe prevederile art. 30 din C. proc. civ., art. 30 alin. (4) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și art. 28 din Legea Dialogului Social nr. 62/2011, republicată.

La termenul de judecată din data de 24 februarie 2017, Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii" a depus o nouă precizare, arătând că înțelege să formuleze cererea de chemare în judecată în calitate de reclamant.

Prin Sentința nr. 1432 din 24 martie 2017 a Tribunalului Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive, invocată din oficiu de către instanță și, în consecință, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureș, secția contencios administrativ și fiscal.

A reținut Tribunalul Dolj că din coroborarea dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 62/2011 a sindicatelor cu cele ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, rezultă că, în cazul litigiilor privind raportul de serviciu al funcționarului public - litigii ce urmează a fi soluționate de secțiile de contencios administrativ și fiscal, ale Tribunalelor în virtutea prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, urmează a fi completate cu prevederile legislației muncii, în măsura în care acestea nu contravin legislației specifice funcției publice.

S-a mai reținut că Decizia nr. 1/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii privind interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat, nu este incidentă în cauză, deoarece reclamantul Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii" nu a acționat în nume propriu, ci a acționat în calitate de reprezentant legal al funcționarilor publici indicați în cererea de chemare în judecată, astfel încât aceștia au calitatea de reclamanți, iar instanța competentă teritorial este cea de la domiciliul funcționarilor publici care reclamă drepturi salariale.

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Mureș la data de 15 mai 2017, sub același număr de dosar.

Prin Sentința nr. 586 din 30 iunie 2017, Tribunalul Mureș, secția contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Mureș, secția de contencios administrativ și fiscal, excepție invocată din oficiu.

A declinat competența soluționării acțiunii formulate de reclamantul Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii", în numele membrilor de sindicat A., B., C., D. și E., în contradictoriu cu pârâtul Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor - Regiunea Centru Brașov.

A constatat ivit conflictul negativ de competență.

În temeiul prevederilor art. 134 C. proc. civ. a suspendat soluționarea cauzei până la soluționarea conflictului de competență.

A dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea emiterii regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Mureș a reținut că cererea de chemare în judecată a fost formulată de reclamantul Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii", în numele și pentru unii membri de sindicat, și nu suntem în prezența unei acțiuni introduse de o persoană fizică, membru al unui sindicat .

S-a mai reținut că această organizație sindicală, din care numiții A., B., C., D. și E. fac parte, are legitimare procesuală activă și poate formula în numele membrilor de sindicat cereri și acțiuni în fața instanțelor de judecată.

De asemenea, Tribunalul Mureș a apreciat că în cauză este incidentă Decizia nr. 1/2013 pronunțată de ÎCCJ în recurs în interesul legii, potrivit căreia instanța competentă este cea de la sediul organizației sindicale, scopul manifest fiind acela de a se realiza o mai eficientă protecție a drepturilor și intereselor membrilor organizației sindicale, indiferent de calitatea acestora de personal contractual sau funcționari publici.

Având astfel calitate procesuală activă, Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii", în temeiul prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în mod legal a investit Tribunalul Dolj cu soluționarea acțiunii de față.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Prin acțiune, reclamantul Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii", în numele membrilor de sindicat - funcționari publici din cadrul Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor - Regiunea Centru Brașov - a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal, de la sediul său, respectiv Tribunalul Dolj, cu o acțiune având ca obiect acordarea drepturilor bănești menționate la pct. I.1 al prezentei hotărâri.

În privința competenței materiale de soluționare a cauzei, întrucât reclamanții sunt funcționari publici, sunt aplicabile dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora "Art. 109. - Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal, a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".

Fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora "Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale".

În cauză, este de observat faptul că acțiunea în contencios administrativ a fost formulată de Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii", în numele membrilor de sindicat A., B., C., D. și E., cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011, conform cărora:

"Art. 28. - (1) Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși.

(2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres".

În condițiile în care prevederile art. 28 din Legea nr. 62/2011 își aveau corespondentul în dispozițiile art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (reglementarea anterioară care a fost abrogată de Legea nr. 62/2011), este obligatorie, conform art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., dezlegarea dată prin Decizia nr. 1/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-au decis următoarele:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011) stabilește că organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat."

Chiar dacă decizia a fost pronunțată cu privire la litigiile de muncă, ea este pe deplin aplicabilă, în ceea ce privește calitatea procesuală a sindicatelor, și în cazul raporturilor de serviciu, legitimarea procesuală a acestor entități având același izvor.

Astfel fiind, întrucât Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii" are calitate procesuală activă, iar prezentul litigiu vizează raporturile de serviciu ale reclamanților, se constată că, în aplicarea art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, sindicatul reclamant a optat pentru instanța de la sediul său din Municipiul Craiova, Str. C-tin F., nr. 32, aflat în circumscripția Tribunalului Dolj.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii" în nume propriu și pentru reclamanții: A., B., C., D., E. și pârâtul Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor-Regiunea Centru Brașov, în favoarea Tribunalului Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 septembrie 2017.

Procesat de GGC - LM