ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2339/2017

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată sub nr. x/44/2014 din data de 13 august 2014 la Curtea de Apel Galați reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară - Direcția Protecția Asiguraților București angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtei pentru încălcarea art. 5 lit. b) din O.U.G. nr. 93/2012, și art. 1 pct. 1, pct. 5 din Legea nr. 113/2013 întrucât nu au fost protejate interesele legitime ale reclamantei. 2. Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 172 din 17 iunie 2015, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a respins, ca fiind nefondată, acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu autoritatea pârâtă Autoritatea de Supraveghere Financiară - Direcția Protecția Asiguraților.

3. Cererea de recurs Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a formulat recurs reclamanta A., precizând că acesta este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 și 8 C. proc. civ. Ulterior, în cuprinsul aceluiași înscris cu ocazia indicării motivelor de recurs sunt indicate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 și 6 ca fundament în drept al cererii de recurs. Din expunerea motivelor de recurs, înlăturând aspectele teoretice pe larg expuse, poate rezulta că referirea la depășirea atribuțiilor puterii judecătorești (pct. 4) vizează interpretarea dată de pârât art. 48 din Legea nr. 136/1995, în timp ce referirea la motivele străine de natura pricinii (pct. 6) vizează părțile din contractul de vânzare-cumpărare a autovehiculului, act ce nu era dedus judecății.

II. Analiza cereri de recurs 1. Motivele de fapt și de drept relevante Întreaga gamă a argumentelor din recurs se fundamentează pe ideea că întrucât părțile din contractul de comodat au stabilit cine trebuie să încheie polița de asigurare RCA a autovehiculului, atât asiguratorul, cât și instanța trebuie să respecte această convenție. În realitate contractul de comodat nu este altceva decât o convenție privată, care, ca orice altă convenție de gen, are efect doar între părțile contractante cum prevăd și dispozițiile art. 1270 alin. (1) C. civ. O astfel de convenție nu poate fi opusă unor prevederi normative, or, dispozițiile art. 48 din Legea nr. 136/1995 prevăd în mod expres și neechivoc faptul că doar proprietarul autovehiculului are obligația de asigurare a acestuia pentru cazurile de răspundere civilă pentru pagubele produse prin accidente de vehicule.

Ordinul nr. 22/2012 al CSA a cărui nulitate se solicită a se constata în mod indirect, nu a făcut altceva decât să expliciteze textul legii. Oricum, indiferent de motivația încheierii contractului de comodat raportat la critica recurentei asupra ipotezei din soluția instanței de fond, de esența litigiului apare doar încercarea de a interveni în domeniul dreptului public cu argumente din domeniul celui privat. Trimiterile la Carta Europeană a Drepturilor Omului ori la Constituție nu au nicio tangență cu speța de față, refuzul încheierii poliței de asigurare pe numele recurentei nefiind generat de vreo încălcare a unui drept. Concluzionând, în condițiile în care Legea era neechivocă în a obliga pe proprietarul autovehiculului la încheierea pieței RCA soluția pe fond apare ca legală, iar în privința unei pretinse limitări a accesului recurentei la justiție de către instanța de fond, nu s-a făcut nicio dovadă concretă în acest sens, deși sarcina îi revenea.

2. Temeiul de drept al soluției adoptate în recurs Cum în raport de motivele invocate recursul nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 4 și 6 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. raportat la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 urmează a-l respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva Sentinței nr. 172 din 17 iunie 2015 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 27 iunie 2017. Procesat de GGC - CT