ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2370/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 21.07.2016, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2016, reclamantul Institutul Național de Statistică (denumit în continuare I.N.S.) în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României a solicitat:

- suspendarea executării Deciziei nr. 28/15.12.2015 emisă de directorul Direcției 1 - Departamentul II al Curții de Conturi pentru înlăturarea deficiențelor constatate și consemnate în Procesul-verbal de constatare nr. x/19.06.2015, încheiat în urma misiunii de audit financiar asupra contului anual de execuție pe anul 2014 la Institutul Național de Statistică, până la soluționarea definitivă a prezentei cauze;

- anularea în totalitate a încheierii nr. 5/29.06.2016, emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor constituită pentru soluționarea contestației nr. 1118/08.01.2016 împotriva măsurilor dispuse prin Decizia nr. 28/15.12.2015 a directorului Direcției 1 - Departamentul II, emisă în urma misiunii de audit financiar "Auditul financiar asupra contului anual de execuție bugetară pe anul 2014" la Institutul Național de Statistică;

- anularea în totalitate a Deciziei nr. 28/15.12.2015 emisă de directorul Direcției 1 - Departamentul II al Curții de Conturi pentru înlăturarea deficiențelor constatate și consemnate în Procesul-verbal de constatare nr. x/19.06.2015, încheiat în urma misiunii de audit financiar asupra contului anual de execuție pe anul 2014 la Institutul Național de Statistică;

- anularea în totalitate a Raportului de audit financiar și a Procesului-verbal de constatare înregistrate la Institutul Național de Statistică sub nr. x/19.06.2015, încheiate în urma acțiunii de audit cu tema "Auditul financiar al contului anual de execuție bugetară a Institutului Național de Statistică pentru anul 2014" pe care Curtea de Conturi Departamentul II, Direcția 1 a efectuat-o în perioada 09.03.2015 - 27.04.2015 la Institutul Național de Statistică, precum și a oricăror acte subsecvente acestora;

- obligarea pârâtei la plata eventualelor cheltuieli de judecată ocazionate de judecarea prezentei cereri de chemare în judecată.

Prin sentința civilă nr. 1259 pronunțată în data de 07 aprilie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea, ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul Institutul Național de Statistică, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea prezentului recurs, iar pe cale de consecință, admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată.

În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:

3.1. În ceea ce privește Măsura dispusa la pct. I.1 din decizia atacată, recurentul a arătat că a depus la dosarul cauzei întreaga documentație, in cadrul probei cu înscrisuri, pentru a demonstra buna sa credință, prin dovedirea tuturor demersurilor efectuate de Institutul National de Statistica, în vederea aducerii la îndeplinire a acestei masuri, însă instanța de fond nu a luat in considerare aceste înscrisuri.

De asemenea, in mod eronat, prin sentința ce face obiectul prezentului recurs, a fost menținută aceasta măsura, deși, ca și persoane cu atribuții în domeniul în care s-au constat deficiențele, sunt menționate și conducerile celorlalte instituții publice colocatare din Ansamblul Sedii Ministere - Latura Nord și semnatare ale Protocolului nr. 539301/17.05.2013, iar recomandările din Procesul-verbal de constatare nr. x TA/19.06.2015 vizează toate instituțiile publice care au în administrare spații conform H.G. nr. 119/1993, cu modificările și completările ulterioare. Cu toate acestea, măsura cuprinsă în dispozitivul deciziei la pct. I.1. se referă exclusiv la instituția recurentă, deși este evident că demersurile în sensul modificării și actualizării protocolului mai sus menționat nu incumbă numai acesteia, ci tuturor instituțiilor colocatare din Ansamblul Sedii Ministere - Latura Nord.

3.2. Referitor la Măsura de la pct. I.2 din Decizia atacata, din chiar susținerile Curții de Conturi a României, in întâmpinarea supusa spre analiza instituției se arata că măsura presupune efectuarea unei analize interne asupra setului de proceduri si a activității controlului intern raportat la dispozițiile actelor normative incidente; or, INS dispune de un set de proceduri prin care activitățile de control managerial intern sunt implementate, proceduri care sunt evaluate si monitorizate anual și modificate/îmbunătățite atunci când se impune.

3.3. În ceea ce privește Măsura dispusa la pct. I.3, recurentul a arătat că a pus la dispoziția echipei de audit a Curții de Conturi toate rapoartele misiunilor de audit public intern efectuate în perioada 01.01-31.12.2014, atașate la Macheta Nr. 5, înaintată echipei de audit la data prezentării la sediul INS, din care reiese că cel puțin în anul 2014 toate compartimentele din structura funcțională a INS au fost auditate în cadrul a 2 misiuni de audit public intern. În misiunile de audit consemnate mai sus au fost auditate și Direcția de Statistici Agricole și de Mediu, Direcția de Statistica Indicatorilor Economici pe Termen Scurt, Direcția de Statistici Comerț Exterior și Direcția de Statistică Socială. În anul 2014, toate compartimentele din structura funcțională a INS au fost supuse auditului public intern efectuat de către structura de audit din cadrul INS.

In ceea ce privește susținerea Curții de Conturi potrivit căreia există un număr de 22 instituții subordonate INS a căror activitate nu a mai fost auditată niciodată, respectiv direcții județene și regionale de statistică, precum și Centrul de Conferințe și Centrul Național de Pregătire în Statistică, s-a arătat că s-au pus la dispoziția echipei de audit a Curții de Conturi toate rapoartele misiunilor de audit public intern efectuate în perioada 01.01-31.12.2014, atașate la Macheta Nr. 5, înaintată echipei de audit la data prezentării la sediul INS, din care reiese că în anul 2014 au fost auditate toate instituțiile subordonate INS, respectiv direcții județene și regionale de statistică.

În anii precedenți anului 2014 au fost auditate toate cele 42 de direcții județene și regionale de statistică, așa cum reiese și din Situația Nr. 21516/06.01.2016 auditării instituțiilor subordonate INS în perioada 2010-2015, împreună cu ultimele rapoarte de audit rezultate din misiunile de audit efectuate la 42 instituții subordonate INS, incluzând și cele 22 instituții subordonate INS, pentru care echipa de audit a consemnat constatarea.

Pentru cele două instituții finanțate din venituri proprii Centrul de Conferințe și Centrul Național de Pregătire în Statistică s-au prezentat printat și electronic, așa cum au fost solicitate de echipa de audit rapoartele de audit public intern rezultate din misiunile efectuate în ani precedenți, respectiv:

- 2 rapoarte de audit public. intern nr. 2963/TA/07.06.2013 și nr. 5039/VV/02.09.2011, rezultate din misiunile efectuate la Centrul de Conferințe al INS, anexate la prezenta;

- 2 rapoarte de audit public intern, rezultate din misiunile efectuate la Centrul Național de Pregătire în Statistica, anexate la prezenta.

Astfel, recurentul a invocat faptul că nu există instituții subordonate INS a căror activitate nu a fost auditată niciodată de către structura de audit din cadrul INS, aspecte probate cu documente depuse la dosarul cauzei, dar pe care instanța de fond nu le-a luat in considerare.

3.4. Cu privire la Masurile 1.4 si 1.5 din Decizia nr. 28/2015, recurentul a arătat in cererea de chemare in judecata ca aceste masuri au rămas fără obiect, ținând seama de faptul ca potrivit prevederilor O.G. nr. 3/2016 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare și eficientizare a activității unor structuri ale administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, coroborate cu prevederile H.G. nr. 957/2005, cu modificările și completările ulterioare, privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Statistică, începând cu data de 30.03.2016. O eventuala hotărâre de menținere a acestor masuri, respectiv o menținere in sarcina INS de a obligației de a implementa cele stabilite mai sus, ar rămâne fără eficiență în concret, deoarece instituția CNPS în prezent nu mai există, aceasta fiind reorganizata prin absorbție de către INS. În acest context, cele două măsuri apar ca fiind lipsite de logică juridică și de interes, câtă vreme obiectul analizei ce s-a dispus a fi efectuată nu mai exista.

3.5. In ceea ce privește Măsura dispusa la pct. I.6 din aceeași decizie a Curții de Conturi a României, recurentul a arătat că și această măsură a rămas fără obiect, deoarece prin preluarea Centrului de Conferințe de către INS, au fost preluate si soldurile conturilor din balanță de verificare întocmită la data de 31.03.2016, balanță care a fost pusa de acord cu inventarierea conturilor contabile, nefiind constatate diferențe care să necesite efectuarea corecțiilor în contabilitate. În plus, Centrul de Conferințe a efectuat operațiuni de inventariere atât la data de 31.12.2014, cat si la data de 31.12.2015 si ambele bilanțuri au fost semnate de persoane autorizate membre CECCAR.

3.6. Referitor la Măsura stabilita la pct. II. 1, Institutul National de Statistica a efectuat o cercetare administrativa, care s-a concretizat în procesul-verbal de cercetare administrativa nr. x/09.12.2016 ale cărui concluzii și propuneri vizează determinarea anumitor persoane care figurau prezente in același interval orar atât la INS, cat si la CNPS si stabilirea masurilor legale necesare pentru solicitarea restituirii de către persoanele in cauza a veniturilor încasate ca drepturi salariale necuvenite. Ca urmare, o parte dintre persoanele identificate in urma acestei cercetări administrative au semnat angajamente de plata, achitând sumele care le-au revenit, însă o altă parte au refuzat restituirea de buna voie, motiv pentru care INS a emis ordine de imputare. Așadar, INS a luat toate masurile pentru punerea în executare a acestei masuri.

3.7. Cu privire la Măsura dispusa la pct. II.2 din Decizia nr. 28/2015 și anume aceea ca, în legătura cu activitatea Centrului de Conferințe, conducerea INS să efectueze demersurile necesare pentru virarea la bugetul de stat a sumei de 71.483,87 RON, care reprezintă venituri ale bugetului de stat obținute din închirierea spațiului proprietate publică a statului, recurentul a arătat că, ținând seama de Protocolul de predare-primire a activelor și pasivelor Centrului de Conferințe încheiat la data 30.03.2016, cu OP nr. x/20.05.2016, s-a virat la bugetul de stat suma 656.784 RON, reprezentând venituri ale bugetului de stat obținute din închirierea spațiului proprietate publică a statului, care include și suma de 71.483,87 RON stabilită prin Decizia nr. 28/2015.

3.8. Pentru Măsura dispusa la pct. II.3 din Decizia nr. 28/2015, se arată că, așa după cum rezultă din Procesul-verbal de constatare nr. x/19.06.2015, Centrul de Conferințe a efectuat reevaluarea imobilului aflat în administrarea sa la data de 17.12.2014 (raportul de evaluare fiind înregistrat la instituție sub nr. x/30.12.2014), ocazie cu care valoarea imobilului a fost evaluată la o valoare justă de 7.739.318 RON. Ulterior, astfel după cum a reținut și echipa de audit în procesul-verbal de constatare mai sus menționat, a fost depusă Declarația rectificativă nr. 169160/21.01.2015, D.I.T.L. constatând că în calculul taxelor a fost aplicată greșit cota de impunere pentru perioada 2009 - 2011, astfel încât obligațiile fiscale au fost restrânse la suma de 1.725.467 RON (1.133.544 RON obligații principale și 586.797,4 RON accesorii). Or, în aceste condiții, nu se poate reține faptul că debitele reprezentând obligații de plată în sarcina Centrului de Conferințe au fost cauzate de neluarea măsurilor legale în vederea reevaluării imobilului, atâta timp cât obligațiile fiscale mai sus amintite au fost stabilite tocmai în baza Raportului de evaluare nr. x/30.12.2014.

Mai mult decât atât, pe rolul Tribunalului București, secția contencios administrativ se afla dosarul nr. x/2015, in care instanța de fond a admis cererea de chemare in judecata formulata de Centrul de Conferințe (în prezent, după preluare, reclamant este INS), a anulat decizia nr. 122/09.03.2015 de soluționare a contestației și Decizia de impunere nr. x/10.12.2014, a respins ca inadmisibil capătul de cerere privind anularea referatului x/15.01.2015. de asemenea, pe rolul Tribunalului București se află dosarul nr. x/2016, care în prezent este suspendat pana la soluționarea definitivă a dosarului mai sus rubricat. Pe rolul Judecătoriei Sector 5 se afla dosarul nr. x/2016, prin care reclamantul INS solicita instanței desființarea tuturor actelor de executare efectuate in dosarul de executare silita nr. x/13.11.2016, respectiv Titlul executoriu nr. x/13.11.2016 și Somația nr. x/13.11.2016.

Așadar, este evident faptul ca si acesta măsura a fost implementata, in sensul ca s-au întreprins toate diligentele și s-au luat toate masurile legale în vederea diminuării obligațiilor fiscale de plata suplimentare, iar in ceea ce privește teza a doua a măsurii, respectiv recuperarea prejudiciului la bugetul INS in urma hotărârii instanțelor de judecata, se află încă in cursul judecății acestor pricini, nefiind încă pronunțată nici o hotărâre definitivă.

În drept, au fost invocate prev. art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 din C. proc. civ.

Pârâta Curtea de Conturi a României a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele:

Deși recurentul a invocat motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., aceasta nu a procedat la prezentarea argumentelor în temeiul cărora consideră că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Totodată, deși a indicat ca și motiv de recurs motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., entitatea se limitează la a menționa că instanța de fond nu a luat în considerare probele depuse la dosarul cauzei, fără a indica în concret ce norme de drept material consideră că au fost greșit aplicate de către instanța fondului.

Intimata a solicitat instanței de control judiciar să nu piardă din vedere faptul că prin prezenta cerere de recurs, entitatea verificată nu contestă, în fapt, nicio măsură dispusă prin Decizia contestată, ci prezintă demersurile întreprinse pentru aducerea lor la îndeplinire, motiv pentru care consideră că acestea nu ar mai trebui menținute.

4.1. Referitor la Măsura dispusă la pct. I.1 din Decizia nr. 28/15.12.2015

Intimata a considerat soluția instanței de fond cu privire la această măsură ca fiind temeinică și legală, entitatea verificată fiind pe deplin interesată în clarificarea suprafeței reale a sediului în care își desfășoară activitatea, în condițiile în care aceasta trebuia să procedeze în acest încă din anul 2012.

In concret, așa cum s-a reținut și în procesul-verbal de constatare și de către instanța fondului, anterior măsurii dispuse prin decizia contestată, prin măsura 1.6 din Decizia nr. 15/21.05.2012, s-a dispus în sarcina INS întocmirea Cărților funciare pentru toate imobilele administrate, identificarea și stabilirea elementelor cadru de descriere tehnică a imobilelor și inițierea unui proiect de act normativ în vederea actualizării inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.

Așa cum s-a consemnat în actul de verificare și cum a reținut și instanța de fond, există o diferență semnificativă între suprafața înscrisă în actele normative de dare în administrare a sediului în care funcționează entitatea, respectiv H.G. nr. 119/1993 și H.G. nr. .337/1996 și măsurătoarea efectuată în anul 2003 de experții desemnați de aceasta. Astfel, în actele normative în cauză este evidențiată o suprafață de 8.000 mp, în timp ce suprafața rezultată din măsurătorile din anul 2003 este de 13.741,79 m.p.

În data de 28.12.2012, INS a depus la Oficiul de cadastru sector 5 București documentația cadastrală unde a fost înregistrată sub nr. x, Oficiul a restituit documentația pentru completare, motivat de împrejurarea că în CF trebuie evidențiată suprafața deținută conform H.G. nr. 337/1996, cu abateri de până la 10 % nefiind acceptată suprafața rezultată din măsurătorile cadastrale.

În data de 17.05.2013, între Ministerul Finanțelor Publice (MFP) în calitate de administrator principal și titular de contracte de lucrări/servicii/utilități și un număr 11 instituții publice, s-a încheiat Protocolul nr. 539301 pentru Sediul Latura Ministere Nord cu o suprafață totală de 27.020 m.p., document care are ca obiect principal stabilirea modalităților de recuperare a utilităților și prestărilor de servicii aferente spațiului folosit de acestea (tronsoanele 1-9).

Aferent suprafeței de 5.297,50 m.p., INS îi revine un procent de plată al facturii pentru utilități și servicii de 19,61%. Conform datelor din evidența contabilă, în anul 2014 INS a plătit către MFP, în baza protocolului menționat, facturi în sumă totală de 786.040 RON.

În anul 2014, în evidențele entității verificate, suprafața administrată se regăsește cu 4 valori diferite, astfel: 5.297,50 mp conform Protocolului semnat cu cele 11 instituții colocatare (în protocol precizându-se că aceste suprafețe sunt cele de birouri); 8.371,75 mp suprafață utilă, potrivit situațiilor financiare, actelor normative și unui raport de evaluare din data de 17.12.2014, suprafață ce nu cuprinde holurile clădirii, precum și alte spații tehnice; -13.255,58 mp suprafață utilă reieșită din măsurătorile cadastrale, valoare care nu este înregistrată oficial la cadastru întrucât nu este conformă cu actele normative și cu protocoalele de predare primire existente; - 15.655,56 mp suprafață totală generală (formată din suprafața utilă totală de 13255,58 mp la care se adaugă casa scării principale și secundare, precum și puțurile lifturilor).

În concluzie, față de aspectele prezentate, entitatea verificată are o obligație directă să clarifice situația suprafeței reale a sediului său pentru întocmirea unor situații financiare conforme realității patrimoniale, prin rectificarea suprafeței indicate în actele normative prin care a primit sediul în administrare în concordanță cu suprafața rezultată din măsurătorile cadastrale.

4.2. Referitor la măsura dispusă la pct. I.2 din Decizia nr. 28/15.12.2015

Deficiențele și abaterile constatate se referă la faptul că activitatea desfășurată de Centrul National de Pregătire în Statistică (CNPS) și Centrul de Conferințe (C. civ.) nu a fost supusă unui control intern/managerial riguros cu repercusiuni semnificative în ceea ce privește respectarea principiilor legalității, regularității, economicității, eficientei si eficacității.

Aceasta a determinat totodată și nerespectarea dispozițiilor legale incidente în cauză: OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, art. 5 din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, art. 15 alin. (1) lit. p), art. 17 alin. (5) lit. a), art. 34 (1) - (2) din Legea nr. 226/2009 a organizării și funcționării statisticii oficiale în România, art. 3 alin. (1) lit. g), h), j), (1) - (2) din H.G. nr. 957/2005 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Statistică.

În Notele de constatare întocmite în urma verificărilor prezentate echipei de audit de către CNPS si C. civ., instituții aflate în subordinea INS, s-au reținut deficiențe care se răsfrâng și asupra activității acesteia, deficiențele în cauză fiind detaliate în procesul-verbal de constatare.

De altfel, măsura dispusă presupune efectuarea unei analize interne asupra setului de proceduri și a activității controlului intern raportat la dispozițiile actelor normative incidente având drept scop îmbunătățirea activității controlului intern și a procedurilor aplicabile.

4.3. Referitor la măsura dispusă la pct. I.3 din Decizia nr. 28/15.12.2015, se arată că măsura dispusă privește obligația entității de a efectua misiunile de audit public intern asupra tuturor activităților sale în termenul prevăzut de lege. Susținerile în cauză sunt lipsite de temei, întrucât constatările valorificate prin măsura dispusă se referă la nereguli financiar - contabile determinate de încălcarea dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, în urma verificărilor efectuate asupra eficienței privind activitatea de audit public intern, echipa de audit a constatat nerespectarea prevederilor legale cu privire la auditarea la cel puțin o dată la 3 ani a activităților din Institutul Național de Statistică și din instituțiile subordonate.

Conform dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 672/2002, republicată, auditul public intern asupra activităților proprii și a activităților desfășurate de entitățile subordonate sau coordonate, se exercită de către compartimentul de audit public intern, norma legală menționată enumerând activitățile și sistemele supuse auditului public intern. Având în vedere faptul obiectul constatării pentru a cărei valorificare a fost dispusă măsura 1.3, se arată că măsura este legală și temeinică, deoarece prin această măsură se urmărește respectarea dispozițiilor legale în desfășurarea activității de audit public intern prin includerea în planul de audit public intern și a direcțiilor din structura INS neauditate în termenul prevăzut de lege.

4.4. Referitor la măsura dispusă la pct. I.4 și I.5 din Decizia nr. 28/15.12.2015

Entitatea recurentă consideră că măsurile 1.4 și 1.5 au rămas fără obiect în condițiile în care, urmare intrării în vigoare a O.G. nr. 3/2016 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare și eficientizare a activității unor structuri ale administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, deoarece Centrul Național de Pregătire în Statistică (CNPS) și-a încetat activitatea fiind reorganizată prin absorbție de către INS. Afirmațiile prezentate sunt lipsite de temei, întrucât, potrivit chiar actului normativ invocat de entitate, INS a preluat drepturile și obligațiile CNPS, constatările fiind valorificate prin măsurile I.4 și I.5 înainte de intrarea în vigoare a actului normativ invocat.

De altfel, măsura se referă la înlăturarea unor nereguli constatate în fundamentarea cheltuielilor de personal în cazul instituțiilor publice, fundamentare care trebuie sa aibă în vedere organigrama instituției, numărul de posturi, gradul lor de ocupare cu personal, precum și diferențierea personalului pe trepte de salarizare. Este bine cunoscut că prin reglementările legale sunt stabilite limitele minime și maxime între care se pot încadra salariile de bază pentru personalul angajat al instituțiilor publice, în funcție de specificul fiecărei instituții, limite ce sunt stabilite fie în funcție de anumiți coeficienți care se aplica la valoarea sectoriala a salariului, fie sub forma unor limite valorice minime si maxime.

Statul de funcții aprobat de președintele INS, prin Ordinul nr. 1536/10.02.2014, prevede pentru CNPS un număr de 97 posturi, 23 posturi pentru activitățile funcționale și 71 posturi pentru activitățile de specialitate, funcțiile aprobate pentru desfășurarea activității structurii în cauză fiind de expert (IA, I, II), referent (debutant, IA, I, II), atât cu studii superioare, cât și cu studii medii. Astfel, s-a constatat că în anul 2014, CNPS nu a organizat concurs pentru ocuparea posturilor neocupate, ci a încheiat contracte de furnizare servicii respectiv contracte individuale de muncă, pe perioadă determinată, cu persoane care au avut la acel moment calitatea de funcționari publici la INS/DJS, precum și cu alte persoane din afara sistemului bugetar.

S-a mai reținut și faptul că funcțiile pe care au fost încadrate persoanele angajate pe baza de contracte individuale de muncă, nu existau în statul de funcții. La stabilirea drepturilor salariale pentru aceste persoane, CNPS nu a respectat prevederile privind salarizarea personalului în cazul instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii.

Încheierea unor contracte de furnizare de servicii în detrimentul angajării cu contract individual de muncă cu durată determinată a atras după sine plata unor venituri mai mari decât salariile cuvenite/plătite conform dispozițiilor legale în vigoare pentru instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, ceea ce a condus la încălcarea principiilor de economicitate, eficiență și eficacitate prevăzute de art. 5 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999.

4.5. Referitor la măsura dispusă la pct. I.6 din Decizia nr. 28/15.12.2015

Entitatea recurentă consideră că si măsura 1.6 a rămas fără obiect, în condițiile în care, ca urmare a integrării Centrului de Conferințe în structura INS, soldurile conturilor din balanța de verificare au fost preluate în contabilitate institutului, iar la inventarierea conturilor contabile nu au fost constatate diferențe care să necesite regularizarea lor. Mai precizează entitatea și faptul că structura în cauză a efectuat operațiuni de inventariere la finele anului 2014 si 2015, bilanțurile contabile fiind certificate de contabili autorizați CECCAR.

Aceste susțineri sunt lipsite de fundament, deoarece Centrul de Conferințe al INS (C. civ.), înființat prin H.G. nr. 1278/2009, este o instituție publică cu personalitate juridică subordonată institutului, ordonator terțiar de credite, fiind finanțat integral din venituri proprii. În baza Protocolului de predare-primire nr. 19002/05.01.2010, spațiul în care își desfășoară activitatea a fost transmis din administrarea INS în administrarea acestuia. Prin protocol au fost predate C. civ. mijloace fixe cu o valoare de inventar de 17.751.347.29 RON (din care 17.089.106 RON valoarea clădirii administrative și 662.241.29 RON valoarea mijloacelor fixe fără construcții).

În actul de control s-a reținut că mijloacele fixe parte componentă a Sălii de Conferințe în valoare de 8.009.746,28 RON, nu se regăsesc nici în Protocolul de predare primire nr. 19002/05.01.2010 (inclusiv anexele la acesta) și nici în Raportul de evaluare nu se regăsește evidențiată distinct valoarea de 8.009.746,28 RON aferentă acestor mijloace fixe. În consecință, măsura dispusă a fost de corectare a înregistrărilor eronate pentru stabilirea corectă și reală a tuturor soldurilor conturilor din balanța de verificare a Centrului de Conferințe, și ulterior preluate în situațiile financiare centralizate ale INS, astfel încât acestea să reflecte realitatea patrimonială a instituției.

4.6. Referitor la măsura dispusă la pct. II.1 din Decizia nr. 28/15.12.2015

În ceea ce privește această măsură, în cererea de recurs sunt prezentate demersurile întreprinse de entitate pentru recuperarea prejudiciului produs instituției prin plata unor drepturi salariale către persoane care, în același interval orar, lucrau atât la INS cât și la Centrul Național de Pregătire în Statistică (CNPS), respectiv cercetarea administrativă pentru identificarea salariaților în cauză, încheierea unor angajamente de plată, precum și emiterea unor ordine de imputare. Totodată, este prezentată situația litigiilor generate de contestarea în instanță a ordinelor de imputare, solicitând instanței de control judiciar să constatate că au fost luate toate măsurile pentru aducerea la îndeplinire a măsurii.

Consideră intimata că aceste susțineri sunt lipsite de fundament, în condițiile în care deficiențele constatate în actul de control se referă la suprapunerea programului de lucru al INS cu cel al CNPS, fiind prezentate în concret situații, cu titlul de exemplu, din eșantionul supus verificării de echipa de audit a Curții de Conturi, iar măsura dispusă în sarcina reprezentanților INS și ai CNPS vizând și extinderea controlului și asupra tuturor contractelor încheiate și derulate în anul 2014 de CNPS cu salariați din INS și DJS-uri. Din cele prezentate chiar de entitatea verificată rezultă că acesta nu a extins controlului și asupra tuturor contractelor încheiate și derulate în anul 2014 de CNPS cu salariați din INS și DJS-uri, aspect trecut sub tăcere de către entitatea verificată.

4.7. Referitor la măsura dispusă la pct. II.2 din Decizia nr. 28/15.12.2015

Relativ la această măsură, în cererea de recurs entitatea verificată precizează că suma de 71.483 RON este inclusă în suma totală de 656.784 RON, sumă virată la bugetul de stat cu O.P. nr. x/20.05.2016, cu titlul de venituri obținute din închirierea spațiului proprietate publică a statului, măsura fiind astfel fără obiect.

Abaterea constatată și consemnată în actul de control privește nerespectarea de către entitate a prevederilor legale cu privire la veniturile realizate din închirierea spațiului proprietate publică a statului, aflat în administrarea Centrului de Conferințe al Institutului Național de Statistică, mai exact a dispozițiilor art. 14 alin. (1) - art. 16 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu art. 2 alin. (1); art. 3 alin. (1-3) din H.G. nr. 1278/2009 privind organizarea și funcționarea Centrului de Conferințe, în vigoare la data respectivă.

Chiar dacă ulterior emiterii actelor atacate măsura în cauză a fost dusă la îndeplinire, instanța de control judiciar, ca și instanța de fond, nu este abilitată să facă o astfel de constatare, analiza și verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurii facându-se doar de către Curtea de Conturi, în procedura special reglementată de prevederile pct. 230 - 233; împrejurarea că INS a dus la îndeplinire această măsură nu poate duce la înlăturarea ei, măsura fiind dispusă ca urmare a nerespectării prevederilor legale anterior menționate.

4.8. Referitor la măsura dispusă la pct. II.3 din Decizia nr. 28/15.12.2015

Aspectele prezentate de INS în cererea de recurs nu sunt de natură a determina nelegalitatea măsurii dispuse, deoarece Centrul de Conferințe (C. civ.) nu a efectuat reevaluarea imobilului aflat în administrare în perioada ianuarie 2010 - decembrie 2014, respectiv de la înființare și până la sfârșitul anului auditat; acesta nu a fost reevaluat nici în perioada în care s-a aflat în administrarea INS, respectiv anii 2005-2009.

Neefectuarea reevaluării imobilului a condus la denaturarea semnificativă situației patrimoniale ale Centrului de Conferințe cu consecințe importante asupra valorii informațiilor contabile și indicatorilor de activitate ai entității, respectiv impunerea de către Direcția Impozite și Taxe Locale Sector 5 (DITL Sector 5) în sarcina entității verificate a unor obligații fiscale în sumă inițială de 14.174.845,65 RON, aceasta fiind redusă ulterior la 1.725.467 RON; denaturarea soldului contului 105 "Rezerve din reevaluare construcțiilor" prin înregistrări contabile eronate, urmare reevaluării din decembrie 2014, cu suma de 8.009.746,28 RON; neefectuarea inventarierii unor mijloace fixe și neamortizare acestora în perioada 2009 - 2014, în valoare de 8.009.746,28 RON.

În data de 18.11.2014, DITL Sector 5 a emis Somația nr. 201213 și Titlul Executoriu nr. 201212, pentru plata sumei de 14.174.845,65 RON reprezentând taxă clădiri persoane juridice. Prin adresa nr. x/08.12.2014, DITL Sector 5 a comunicat Centrului de Conferință faptul că obligațiile fiscale urmărite prin titlul executoriu menționat anterior se restrâng la suma de 9.069.957 RON. Totodată, DITL Sector 5 a considerat necesară reevaluarea imobilului care ar fi condus la reducerea cotei de impozitare și corespunzător diminuarea obligațiilor fiscale viitoare. Ca urmare a acestei recomandări, prin Raportul de evaluare nr. 62618, înregistrat la instituție sub nr. x/30.12.2014, Centrule Conferințe a efectuat reevaluarea imobilului la data de 17.12.2014, ocazie cu care a fost determinată valoarea justă a acestuia de 7.739.318 RON (cu 9.349.788 RON mai mică față de valoarea inițială).

Astfel, echipa de audit a constatat că există o abatere de la prevederile art. 11 alin. (1) din OMEF nr. 3471/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituțiilor publice, potrivit cărora, începând cu 1 ianuarie 2008, activele fixe corporale de natura construcțiilor și terenurilor din patrimoniul instituțiilor publice se reevaluează cel puțin o dată Ia 3 ani rezultatul acestei operațiuni fiind înregistrat în contabilitate până Ia finele anului în care a avut loc reevaluarea. Împrejurarea că INS a dus la îndeplinire această măsură nu poate duce la înlăturarea ei, măsura fiind dispusă tocmai ca urmare a nerespectării prevederii legale anterior menționate.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 205 din C. proc. civ.

Recurentul-reclamant Institutul Național de Statistică a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat înlăturarea apărărilor aduse de intimată.

A susținut în esență recurentul că prima instanță nu a analizat dovezile depuse la dosarul cauzei, din care rezulta toate diligentele depuse de INS in vederea întocmirii documentației cadastrale pentru imobilul pe care ii deține in administrare. Deși Curtea de Conturi a României constata in mod expres ca INS este singura instituție, din cele 11, din Ansamblul Sedii Ministere- Latura Nord care a intabulat imobilul si deține cadastru, insa, cu toate acestea, dispune in mod arbitrar măsura contestată. În opinia sa, instanța de fond nu a luat in considerare dovezile depuse de reclamant in susținerea apărărilor pe acest capăt de cerere, reținând in schimb, exclusiv afirmațiile intimatei-parate.

De asemenea, in ceea ce privește măsura cuprinsă în dispozitivul deciziei la punctul I.2, instanța de fond retine, exclusiv pe baza Notelor de constatare întocmite de intimata-parata, faptul ca sunt neîntemeiate susținerile reclamantului, fără a analiza procedurile prin care activitățile de control managerial intern sunt implementate, evaluate și monitorizate continuu. În acest sens, la dispoziția echipei de auditori publici externi au fost puse toate documentele solicitate pe linia controlului managerial intern inclusiv accesul la domeniul intranet și pagina web a instituțiilor subordonate. Printre aceste documente s-au numărat toate procedurile de lucru și de sistem, prin care sunt procedurale și reglementate activitățile fiecărui departament din cadrul instituției.

În ceea ce privește măsura cuprinsă în dispozitivul deciziei la pct. 1.3, echipa de audit nu a avut în vedere misiunile de audit public intern efectuate în anul 2014, derulate la toate compartimentele din structura funcțională a INS și la direcțiile teritoriale de statistică, subordonate INS, respectiv:

- «Sistemul de realizare a proiectelor în cadrul contractelor finanțate din fonduri externe granturi comunitare», care s-a derulat în cadrul Compartimentelor implicate din structura funcțională a I.N.S., (poz. 2 din Planul de audit public intern - anul 2014 nr. 24959/24.11.2014);

- «Contracte finanțate din fonduri externe, granturi comunitare», care s-a derulat în cadrul Compartimentelor implicate din structura funcțională a I.IM.S., (poz. 3 din Planul de audit public intern - anul 2014 nr. 24959/24.11.2014);

- «Organizarea și funcționarea sistemelor de control intern managerial și financiar contabil» (poz. 10 din Planul de audit public intern - anul 2014 nr. 24959/24.11.2014), care s-a derulat după cum urmează:

- Sistemul de control intern managerial - la Comisia de monitorizare coordonare și îndrumare metodologică a implementării și/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial a INS, la compartimentele din structura funcțională a I.N.S., precum și la direcțiile teritoriale de statistică;

- Activitatea financiar - contabilă - la direcțiile teritoriale de statistică.

Instanța de fond nu a ținut seama de faptul ca s-au prezentat echipei de audit toate rapoartele misiunilor de audit efectuate în anul 2014, inclusiv pentru misiunile menționate mai sus, la lit. a), precum și rapoartele ultimelor misiuni de audit efectuate la Centrul de Conferinte (raport nr. x/07.06.2013) și la Centrul Național de Pregătire în Statistică (raport nr. x/31.05.2010), nu s-au avut în vedere la descrierea abaterii de la legalitate și regularitate consemnată în decizie.

Cu privire la măsura cuprinsă în dispozitivul deciziei la pct. 1.4, recurentul a arătat că începând cu data de 30.03.2016, Centrul Național de Pregătire în Statistică a fost preluat de către Institutul Național de Statistică prin fuziunea prin absorbție. Astfel, raportat la acest aspect, instanța de fond în mod incorect, prin respingerea cererii de chemare in judecata, a apreciat ca măsuri precum efectuarea unei analize la nivelul CNPS sau organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante necesare pentru îndeplinirea activităților funcționale ale CNPS sunt pertinente și de actualitate.

Pe aspectul măsurii cuprinse în dispozitivul deciziei la pct. II.1, fără a se dori, de aceasta data, a fi o critică față de sentința supusă prezentului recurs, se arată că, drept urmare a măsurii amintite, INS a procedat la efectuarea unei cercetări administrative interne, in urma căreia s-a întocmit procesul-verbal de cercetare administrativa nr. x/TA/21.10.2016. Prin acest document se analizează si se verifica toate contractele încheiate si derulate în anul 2014 de CNPS cu salariați din INS si din Direcții Județene/Teritoriale de Statistica, în vederea identificării persoanelor (salariați INS) care figurau prezente in același interval orar atât la INS, cât și la CNPS. Ca urmare a acestui control intern, au fost emise o serie de ordine de imputare, care in prezent fac obiectul mai multor dosare aflate pe rolul instanțelor de judecata, in diferite faze procesuale.

În ceea ce privește măsura cuprinsă în dispozitivul deciziei la pct. II.2. pct. 2, s-a arătat că în baza Protocolului de predare-primire a activelor și pasivelor Centrului de Conferințe încheiat la data 30.03.2016, cu OP nr. x/20.05.2016, s-a virat la bugetul de stat suma 656.784 RON, reprezentând venituri ale bugetului de stat obținute din închirierea spațiului proprietate publică a statului, care include și suma de 71.483,87 RON stabilită prin Decizia nr. 28/2015. Deși a făcut aceasta dovada, instanța de fond a apreciat, în mod eronat în opinia sa, ca aceasta măsura trebuie menținută, prin respingerea cererii de chemare in judecata.

În ceea ce privește măsura cuprinsă în dispozitivul deciziei la pct. II.2. pct. 3, nici organul de control, si nici instanța de fond nu au ținut seama de faptul ca pe rolul Tribunalului București a fost înregistrat încă din anul 2015, dosarul nr. x/2015, care are ca obiect anularea Deciziei de impunere nr. x/10.12.2014 emisa de DITL Sector 5. Acest dosar a fost soluționat in fond in favoarea instituției reclamante, in sensul ca instanța a dispus anularea deciziei de impunere amintita, cauza aflându-se pe rolul Curții de Apel București, în faza procesuala a recursului.

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluție s-a fixat termen de judecată la data de 26 mai 2020, în ședință publică, cu citarea părților.

7.1. Analiza motivelor de casare invocate de recurentul-reclamant

Ca o primă precizare, Înalta Curte constată că, într-adevăr, astfel cum susține intimata, recurentul nu a dezvoltat motivele de recurs subsumate cazului de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. (deși l-a invocat ca atare), astfel că practic toate motivele sale de casare vor fi analizate în cadrul prev. art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Pe de altă parte, intimata nu a înțeles să invoce vreo excepție procedurală, raportat la acest aspect.

De asemenea, se constată că recurentul a criticat soluția primei instanțe exclusiv sub aspectul acțiunii în anulare, iar nu și cu privire la cererea de suspendare, respinsă ca nefondată de către prima instanță, pe această latură sentința fiind definitivă.

7.1.1. În ceea ce privește Măsura dispusă la pct. I.1 din decizia atacată

Prin decizia atacată, la punctul I.1, intimata-pârâtă a dispus: "întreprinderea tuturor demersurilor de către INS pentru modificarea și actualizarea Protocolului nr. 539301/17.05.2013 încheiat între colocatarii tronsonului sedii Latura Ministere Nord, în care Ministerul Finanțelor Publice are calitatea de administrator principal și titular de contracte de lucrări/servicii/utilități în vederea reflectării reale și corecte a cheltuielilor ce derivă din cota parte a Institutului Național de Statistică."

Înalta Curte constată că recurentul reiterează susținerile din fața primei instanțe, fără a aduce elemente noi care să dovedească o greșită aplicare a legii de către prima instanță.

În esență, măsura dispusă de intimată reprezintă o constatare a neîndeplinirii unei măsuri anterioare (măsura I.6 din Decizia nr. 15/21.05.2012) privind întocmirea Cărților funciare pentru toate imobilele administrate, identificarea și stabilirea elementelor cadru de descriere tehnică a imobilelor și inițierea unui proiect de act normativ în vederea actualizării Inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.

Deși reclamantul a făcut demersuri pentru aducerea la îndeplinire a acestei măsuri, ceea ce i se reproșează în continuare acestuia este faptul că nu a ajuns la rezultatul scontat, obligația stabilită prin cele două măsuri consecutive ale Curții de Conturi fiind una de rezultat, iar nu de diligență, cum implicit ar sugera motivația adusă de recurent prin cererea de recurs.

De altfel, nici aceste demersuri nu au fost complete; ca urmare a restituirii documentației cadastrale pentru completare pe motiv că în cartea funciară trebuie evidențiată suprafața deținută conform documentelor legale în vigoare, prin Protocolul nr. 539301/17.05.2013 încheiat între colocatarii tronsonului sedii latură ministere nord, s-a statuat că reclamantului INS îi revine suprafața de 5.297,50 mp.

Or, așa cum a constatat intimatul-pârât, situația suprafeței administrate de INS pentru anul respectiv, prezintă 4 valori diferite, astfel: 5.297,50 mp conform Protocolului semnat cu cele 11 instituții colocatare (menționăm faptul că în cuprinsul protocolului se precizează că aceste suprafețe sunt cele de birouri); 8.371.75 mp suprafață utilă conform situațiilor financiare, actelor normative și a raportului de evaluare din data de 17.12.2014. Se precizează că această suprafață nu cuprinde și holurile clădirii, precum și alte spații tehnice; 13.255,58 mp suprafață utilă reieșită din măsurătorile cadastrale reale, valoare care nu este înregistrată oficial la cadastru întrucât nu este conformă cu actele normative și cu protocoalele de predare primire existente; 15.655,56 mp suprafața totală generală (cuprinde suprafața utilă totală de 13255,58 mp la care se adaugă casa scării principale și secundare și puțurile lifturilor).

Astfel, echipa de audit a reținut faptul că suprafața INS stabilită prin Protocolul nr. 539301/17.05.2013 este eronată.

Ca urmare, în mod corect a reținut intimatul că demersurile efectuate au fost insuficiente și nu au dus la aducerea la îndeplinire a măsurii dispuse, nefiind în măsură să clarifice suprafața efectiv deținută de către recurentul-reclamant.

Împrejurarea invocată de recurent, în sensul că ar fi responsabile pentru această abatere și conducerile celorlalte instituții publice colocatare din Ansamblul Sedii Ministere - Latura Nord și semnatare ale Protocolului nr. 539301/17.05.2013, nu poate duce la exonerarea de răspundere a recurentului, acesta având o obligație proprie în clarificarea situației spațiilor deținute; entitatea verificată are o obligație directă să clarifice situația suprafeței reale a sediului său pentru întocmirea unor situații financiare conforme realității patrimoniale, prin rectificarea suprafeței indicate în actele normative prin care a primit sediul în administrare în concordanță cu suprafața rezultată din măsurătorile cadastrale.

Nu se poate constata faptul că prima instanță a făcut o greșită aplicare a legii la situația de fapt reținută, aceasta a avut în vedere susținerile ambelor părți, reținând în mod corect faptul că recurentul nu a definitivat demersurile pentru lămurirea suprafeței reale a sediului său. Astfel, motivele de recurs ce privesc această măsură sunt nefondate.

7.1.2. În ceea ce privește Măsura dispusă la pct. I.2 din decizia atacată

Intimata-pârâtă a dispus, în cadrul acestei măsuri:

"Conducerea INS va efectua o analiză asupra activității controlului intern/managerial și va lua toate măsurile pentru îmbunătățirea acestuia, inclusiv prin: luarea măsurilor necesare pentru coordonarea și controlul unităților subordonate și va lua toate măsurile pentru îmbunătățirea lui;

- verificarea respectării prevederilor legale privind controlul intern/managerial și auditul intern;

- monitorizarea aplicării corespunzătoare a ordinelor interne aprobate privind controlul managerial al I.N.S.".

Singura susținere adusă de recurent în cadrul acestui punct este aceea că INS dispune de un set de proceduri prin care activitățile de control managerial intern sunt implementate, proceduri care sunt evaluate si monitorizate anual și modificate/îmbunătățite atunci când se impune.

Or, așa cum a constatat prima instanță, măsura presupune efectuarea unei analize interne asupra setului de proceduri și a activității controlului intern raportat la dispozițiile actelor normative incidente având drept scop îmbunătățirea activității controlului intern și a procedurilor aplicabile, analiză ce nu a fost efectuată de către recurent.

Cât timp nu se aduc elemente noi care să conducă la concluzia unei greșite aplicări a legii de către prima instanță, acest motiv de recurs este, de asemenea, nefondat.

7.1.3. În ceea ce privește Măsura dispusă la pct. I.3 din decizia atacată

Prin această măsură, intimatul-pârât a statuat următoarele:

"Dispunerea efectuării de misiuni de audit în termenul prevăzut de lege asupra tuturor activităților I.N.S. ce intră în sfera auditului intern, inclusiv la direcțiile județene de statistică, în vederea înlăturării disfuncționalităților care pot afecta realizarea obiectivelor INS".

Măsura dispusă privește obligația entității de a efectua misiunile de audit public intern asupra tuturor activităților sale în termenul prevăzut de lege. Astfel, în urma verificărilor efectuate asupra eficienței privind activitatea de audit public intern, echipa de audit a constatat nerespectarea prevederilor legale cu privire la auditarea la cel puțin o dată la 3 ani a activităților din Institutul Național de Statistică și din instituțiile subordonate.

Conform dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 672/2002, republicată, auditul public intern asupra activităților proprii și a activităților desfășurate de entitățile subordonate sau coordonate, se exercită de către compartimentul de audit public intern, norma legală menționată enumerând activitățile și sistemele supuse auditului public intern.

Recurentul a reiterat susținerile din fața primei instanțe, respectiv faptul că a pus la dispoziția echipei de audit a Curții de Conturi toate rapoartele misiunilor de audit public intern efectuate în perioada 01.01-31.12.2014, din care reiese că cel puțin în anul 2014 toate compartimentele din structura funcțională a INS au fost auditate în cadrul a 2 misiuni de audit public intern. În misiunile de audit consemnate mai sus au fost auditate și Direcția de Statistici Agricole și de Mediu, Direcția de Statistica Indicatorilor Economici pe Termen Scurt, Direcția de Statistici Comerț Exterior și Direcția de Statistică Socială. În anul 2014, toate compartimentele din structura funcțională a INS au fost supuse auditului public intern efectuat de către structura de audit din cadrul INS.

In ceea ce privește susținerea Curții de Conturi potrivit căreia există un număr de 22 instituții subordonate INS a căror activitate nu a mai fost auditată niciodată, respectiv direcții județene și regionale de statistică, precum și Centrul de Conferințe și Centrul Național de Pregătire în Statistică, s-a arătat că s-au pus la dispoziția echipei de audit a Curții de Conturi toate rapoartele misiunilor de audit public intern efectuate în perioada 01.01-31.12.2014, din care reiese că în anul 2014 au fost auditate toate instituțiile subordonate INS, respectiv direcț