ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 124/2021

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr. x/2019 la data de 25.04.2019 reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V.,W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY.,ZZ.,AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ. și KKK. chemat in judecata pârâta DIRECȚIA GENERALĂ DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, solicitând ca prin hotărârea care se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la calcularea și acordarea soldei de funcție prin raportare la salariul de bază minim brut pe țara garantat în plată stabilit prin H.G. nr. 1/2017, H.G. nr. 846/2017, H.G. nr. 937/2018, fără alte sporuri și adaosuri, respectiv calcularea și acordarea plăților compensatorii cu caracter tranzitoriu, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală, de la data scadenței drepturilor, până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.

1.2. Prin încheierea din ședința publică din data de 28.06.2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2019, instanța a admis excepția necompetenței funcționale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a II-a contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București.

Astfel, cauza a fost înregistrată pe rolul secției a II-a contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București la data de 29.07.2019.

Prin încheierea din ședința publică din data de 23.06.2020 Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a dispus disjungerea cererii privind pe reclamanții cu domiciliul în București, Ilfov, Argeș, Dâmbovița Giurgiu, Călărași, Teleorman, Mehedinți, Olt, Ialomița și formarea de dosare distincte cu termen de judecată la data de 29.09.2020.

La data de 14.07.2020 a fost înregistrată prezenta cauză pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, cu nr. x/2020, privind pe reclamantul VV..

2.1. Prin sentința civilă nr. 4420/29.09.2020 Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul București a avut în vedere dispozițiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004 și împrejurarea că domiciliul reclamantului este situat în Mehedinți.

2.2. Prin sentința civilă nr. 1918 din 9 decembrie 2020, Tribunalul Mehedinți, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestui conflict.

În motivarea hotărârii, Tribunalul Mehedinți a reținut, în esență, că din fișa de evidență pentru CNP x a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, rezultă că reclamantul VV. de la data de 02 decembrie 2019 și până în prezent are domiciliul în Mun. București, Drumul Taberei nr. 76, inclusiv la data de 14.07.2020 când a fost formulată acțiunea, motiv pentru care în cauză, instanța competentă este Tribunalul București, secția a -II-a de contencios administrativ și fiscal.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Mehedinți, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată:

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Așadar, ulterior modificărilor aduse Legii nr. 554/2004 prin dispozițiile Legii nr. 212/2018, textul de lege prevede o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței de contencios administrativ și fiscal de la domiciliul reclamantului persoană fizică, situație reținută în mod corect de ambele instanțe aflate în conflict.

Din verificările efectuate de Tribunalul București rezultă că la data de 24.04.2019, respectiv la data formulării acțiunii, reclamantul VV. avea domiciliul în județul Mehedinți, municipiul Drobeta Severin, acesta fiind domiciliul, în raport de care se stabilește competența teritorială a instanței de contencios administrativ.

În cauză, prezintă relevanță domiciliul pe care îl avea reclamantul la data înregistrării acțiunii, fiind lipsit de relevanță că ulterior, la data de 2 decembrie 2019, acesta avea domiciliul în Municipiul București

În consecință, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze prezenta cauză este Tribunalului Mehedinți, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta VV. și pe pârâta Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București în favoarea Tribunalului Mehedinți, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 ianuarie 2021.