ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 22 mai 2019

Asupra apelurilor de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 26 din data de 02 martie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, s-au hotărât următoarele:

A. A fost condamnat inculpatul A., procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen. interzice inculpatului A. ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita funcția de magistrat.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) și g) din C. pen. interzice inculpatului A. ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita funcția de magistrat.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen. interzice inculpatului A. ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita funcția de magistrat.

În temeiul dispozițiilor art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost aplicată inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare, la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv de 2 (doi) ani, 1(una) lună și 10 (zece) zile, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 5 (cinci) ani, 1 (una) lună și 10 (zece) zile închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., inculpatul A. va executa pedeapsa complementară, constând în interzicerea pe o durată de 5 ani a drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita funcția de magistrat.

În temeiul art. 45 alin. (5) C. pen., inculpatul A. va executa pedeapsa accesorie, constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita funcția de magistrat.

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, precum și durata arestului la domiciliu, respectiv de la 27.07.2014 la 26.06.2015, inclusiv.

În temeiul disp. art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., cu referire la art. 291 alin. (2) C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 5132 RON.

În temeiul disp. art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen., a confiscat de la inculpatul A. număr de 45 cartușe cu glonț, având inscripția x 9X19, aflate, potrivit procesului-verbal din data de 19.08.204 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, la camera de corpuri delicte din cadrul IPJ Vaslui.

A fost menținută măsura sechestrului asigurator instituit prin Ordonanța din 17.09.2014, în dosarul de urmărire penală cu nr. x/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, asupra a unui număr de 45 cartușe cu glonț, având inscripția x 9X19.

În temeiul dispozițiilor art. 396 aliniatul 5 C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. b) teza a-I-a C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- "trafic de influență", prev. de art. 291 din C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, (referitor la E.);

- "influențarea declarațiilor", prev. și ped. de art. 272 alin. (1) din C. pen. din 1969.

În baza art. 404 alin. (4) C. proc. pen. a fost ridicată măsura sechestrului asigurator instituit asupra sumei de 1.000 RON, prin Ordonanța din 17.09.2014, în dosarul de urmărire penală cu nr. x/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași.

În temeiul disp. art. 255 alin. (1) C. proc. pen., a fost restituit către numita F., suma de 1000 RON, ce a fost ridicată de la aceasta prin procesul-verbal din 26.07.2014, încheiat în dosarul de urmărire penală nr. x/2014.

B. A fost condamnat inculpatul B., deținut în altă cauză în Penitenciarul Vaslui, pentru săvârșirea infracțiunii de "cumpărare de influență" în formă continuată, prev. de art. 292 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni închisoare și la pedeapsa complementară constând în interzicerea pe o durată de 3 ani a drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. a interzis inculpatului B. ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului B. prin Sentința penală nr. 285/04.10.2013 a Judecătoriei Huși, modificată și rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 209/24.04.2014 a Curții de apel Iași, în pedepsele componente de:

- 1 an și 6 luni închisoare, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 228 alin. (1) art. 229 alin. (1) lit. b) și d) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

- 4 ani și 6 luni închisoare, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g) și i) din C. pen. din 1969, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.

A constatat că infracțiunea pentru care inculpatul B. a fost condamnat prin prezenta este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală nr. 285/04.10.2013 a Judecătoriei Huși, modificată și rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 209/24.04.2014 a Curții de Apel Iași.

În temeiul dispozițiilor art. 40 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. și la art. 10 din Legea nr. 187/2012, a fost aplicată inculpatului B. pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare, la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv de 1 (un) an, 3 (trei) luni și 10 (zece) zile, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 5 (cinci) ani, 9 (nouă) luni și 10 (zece) zile închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (1) C. pen., inculpatul B. va executa pedeapsa complementară, constând în interzicerea pe o durată de 3 ani a drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

În temeiul art. 45 alin. (5) C. pen., inculpatul B. va executa pedeapsa accesorie, constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

În temeiul disp. art. 40 alin. (3) C. pen., a scăzut din durata pedepsei rezultante de executat durata deja executată, respectiv de la 26.10. - 27.10.2011 și de la 25.04.2014 la zi.

În temeiul disp. art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., cu referire la art. 291 alin. (2) C. pen., a fost confiscată de la inculpatul B. suma de 8000 RON.

C. A fost condamnat inculpatul G., cu domiciliul legal în mun. Iași, (...), Jud. Iași, cu domiciliul procedural ales în Iași, județul Iași, cetățean român, studii medii, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de "mărturie mincinoasă", prev. și ped. de art. 273 alin. (1) din C. pen., la pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare.

În temeiul art. 91 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 9 (nouă) luni închisoare aplicată inculpatului G. și stabilește un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen. a fost obligat inculpatul G. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Iași, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) C. pen. a fost obligat inculpatul G. ca pe durata termenului de supraveghere să execute următoarea obligație: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de probațiune Iași sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul G. va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Direcției de Asistență Comunitară (Consiliul Local Iași) sau în cadrul S.C. Servicii Publice S.A. (Consiliul Local Iași), pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În temeiul art. 91 alin. (4) C. pen., a atras atenția inculpatului G. asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării în caz de nerespectare, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere ori de neexecutare a obligațiilor impuse ori stabilite de lege.

D. A fost condamnat inculpatul D., pentru săvârșirea infracțiunii de "cumpărare de influență", prev. și ped. de art. 292 din C. pen., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare și la pedeapsa complementară constând în interzicerea pe o durată de 3 ani a drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. a interzis inculpatului D. ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

În temeiul art. 91 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului D. și stabilește un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul D. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Constanța, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) C. pen., a fost obligat inculpatul D. ca pe durata termenului de supraveghere să execute următoarea obligație: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de probațiune Constanța sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul D. va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Constanța - Direcția de Gospodărire Comunală sau în cadrul Spitalului Județean de Urgență Constanța, pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare.

În temeiul art. 91 alin. (4) C. pen., a atras atenția inculpatului D. asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării în caz de nerespectare, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere ori de neexecutare a obligațiilor impuse ori stabilite de lege.

E. A fost condamnat inculpatul H., pentru săvârșirea infracțiunii de "mărturie mincinoasă", prev. și ped. de art. 273 alin. (1) din C. pen., la pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare.

În temeiul art. 91 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 9 (nouă) luni închisoare aplicată inculpatului H. și stabilește un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul H. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Vaslui, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) C. pen., a fost obligat inculpatul H. ca pe durata termenului de supraveghere să execute următoarea obligație: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de probațiune Vaslui sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul H. va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Bârlad, sau în cadrul Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În temeiul art. 91 alin. (4) C. pen., a atras atenția inculpatului H. asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării în caz de nerespectare, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere ori de neexecutare a obligațiilor impuse ori stabilite de lege.

F. În temeiul dispozițiilor art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., a fost achitat inculpatul E., pentru săvârșirea infracțiunii de "cumpărare de influență", prev. de art. 292 din C. pen.

G. În temeiul dispozițiilor art. 274 alin. (1) și (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații A., B., G., D. și H., cu datele de stare civilă și de identificare de mai sus, să plătească statului cheltuieli judiciare după cum urmează:

- inculpatul A. suma de 15000 RON;

- inculpatul B. suma de 3000 RON;

- inculpatul G. suma de 3000 RON;

- inculpatul D. suma de 3000 RON;

- inculpatul H. suma de 3000 RON.

În baza disp. art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de urmărirea penală și judecata inculpatului E. vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul dispozițiilor art. 274 alin. (1) C. proc. pen., onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpatul B., în sumă de 400 RON (delegația nr. 6418 din 30.09.2014 - avocat I.) vor rămâne în sarcina statului și se vor avansa din fondurile Ministerului de Justiție către Baroul Iași.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, sub aspectul situației de fapt, existența a 5 episoade infracționale distincte, pe care le-a analizat în funcție de criteriul succesiunii în timp, care clarifică activitatea infracțională.

Prin Sentința penală nr. 285/04.10.2013, pronunțată în dosarul penal nr. x/2012, Judecătoria Huși a dispus, printre altele, condamnarea inculpatului B. la pedeapsa de patru ani și șase luni închisoare pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de furt calificat. Acest aspect a fost făcut cunoscut de către inculpatul-condamnat martorului J. (persoană care, în perioada 1995-2008, și-a desfășurat activitatea în funcția de conducător auto la Parchetul de pe lângă Judecătoria Huși și aflată în relații de amiciție cu B. din vara anului 2013), considerând că pedeapsa aplicată este nedreaptă motivat de faptul că probele care îl scoteau din cauză nu au fost luate în considerare de către instanța de fond.

Din postura de conducător auto la unitatea de parchet amintită și în virtutea atribuțiilor de serviciu, martorul J. l-a cunoscut pe inculpatul A. (procuror criminalist la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, iar din anul 2012 - procuror criminalist în cadrul unității similare din județul Vaslui), de-a lungul timpului cei doi având o relație de prietenie.

În aceste împrejurări, la sfârșitul anului 2013, martorul J. s-a oferit să-l prezinte pe inculpatul B. inculpatului A., pe considerentul că acesta din urmă l-ar putea ajuta în sensul "să facă demersuri pentru ca probele să fie luate în considerare".

Prin mijlocirea și în prezența martorului J., în aceeași perioadă, respectiv sfârșitul anului 2013, a avut loc o întâlnire la un restaurant din municipiul Vaslui între inculpații B. și A., care nu se cunoscuseră până în acest moment, cu ocazia căreia inculpatul B. i-a relatat inculpatului A. situația sa juridică și nemulțumirea cu privire la neluarea în calcul de către Judecătoria Huși a unor probe. Inculpatul A. i-a solicitat inculpatului B. să-i scrie pe o hârtie probele pe care consideră că instanța de fond nu le-a luat în considerare, angajându-se ca aceste probe "le va trimite personal la Curtea de Apel Iași", fără a fi pusă în discuție vreun moment efectuarea unui demers legal (angajarea unui alt apărător, formularea în numele inculpatului B. a unor cereri privind administrarea probatoriului, etc.) - a se vedea declarația inculpatului B..

De altfel, cu privire la angajarea unui alt apărător, cu ocazia întâlnirii avute inculpatul A. l-a asigurat în mod expres pe inculpatul B. că apărătorul său este competent, că nu era nevoie de renunțarea la serviciile acestuia sau la angajarea suplimentară a unui alt apărător, inducându-i totodată ideea că demersul său era suficient întrucât probele sunt în favoarea sa.

Ulterior acestui prim contact, inculpatul B. s-a întâlnit cu martorul J. care l-a asigurat că inculpatul A. "a dat probele la Iași", având reprezentarea că situația sa juridică va avea o soluționare pozitivă în sensul admiterii apelului prin pronunțarea unei soluții de achitare sau măcar casarea soluției instanței de fond și retrimiterea cauzei spre rejudecare, această reprezentare fiind întărită de asigurările date de inculpatul A. care i-a spus că "are o cunoștință la Iași, care poate să întoarcă dosarul la Judecătoria Huși, în sensul rejudecării cauzei sau că va fi achitat la Curtea de Apel Iași".

După parcurgea a două termene de judecată, inculpatul B. a constatat că "nu a simțit nici un ajutor", fapt pentru care s-a întâlnit cu inculpatul A. și i-a spus acestuia că este supărat, inculpatul A. asigurându-l că "va fi bine, în sensul în care va fi achitat de către completul de la Curtea de Apel Iași".

În acest context situațional, respectiv posibilitatea respingerii apelului formulat, dar și raportat la promisiunile făcute de inculpatul A. inculpatului B., în sensul că-l va ajuta în vederea obținerii unei soluții favorabile, în perioada lunii februarie 2014 inculpatul A. i-a solicitat inculpatului B., cu titlu de împrumut, suma de 15.000 RON, fiindu-i necesară, potrivit propriei declarații, pentru plata unui avans cu ocazia achiziționării unui apartament pentru fiul său.

Pe fondul lipsei de disponibil, inculpatul B. i-a solicitat fratelui său, martorul K., punerea la dispoziție a sumei solicitate, acesta acceptând punerea la dispoziție a sumei de 13.000 RON, apreciind că, din poziția sa de procuror, inculpatul A. va putea influența în vreun fel situația juridică a fratelui său, ce era condamnat în primă instanță . Împrumutul a fost acordat în localitatea x, jud. Vaslui, la magazinul martorului K., unde a acesta din urmă a remis personal suma de 13000 RON, inculpatul A. angajându-se să restituie împrumutul într-un termen de 2 - 3 săptămâni.

La scurt timp, bănuiala legitimă a martorului K. privind promisiunile de folosire a influenței făcute de către inculpatul A. fratelui său, B., s-au concretizat, acesta din urmă confirmându-i, cu ocazia unei discuții, că inculpatul A. "îl va ajuta la Curtea de Apel Iași, pentru a-l scăpa de pedeapsă".

Ulterior acordării împrumutului, respectiv în luna martie 2014, inculpatul A. i-a restituit inculpatului B. suma de 5.000 RON, asigurându-l totodată pe acesta din urmă că situația sa juridică va fi cea dorită "nu, stai fără grijă, măi nicio grijă".

Trebuie precizat faptul că, deși a fost împlinit termenul de restituire, iar inculpatul A. a restituit doar suma de 5000 de RON, între acesta și L. nu au fost noi discuții cu privire la stabilirea unui nou termen cert de restituire a împrumutului, aceștia din urmă apreciind faptul că e posibil să nu fie restituit restul sumei de 8000 RON, situație pe care o considerau acceptabilă în contextul în care inculpatul A. "(...) cumva rezolvă treaba asta" - a se vedea convorbirea telefonică din data de 18.04.2014 dintre L., transcrisă în procesul-verbal de la dosar urm. pen.

În timpul judecării apelului, în condițiile în care trebuia să restituie încă suma de 8.000 RON și pe fondul promisiunilor de folosire a influenței la care s-a făcut referire mai sus, inculpatul A., cu ocazia convorbirii telefonice din data de 27.03.2014, orele 09:59, l-a sfătuit pe inculpatul B. să nu se împace cu părțile vătămate (posibilitate legală conferită de noile prevederi ale C. pen. intrat în vigoare la data de 01.02.2014, și care i-a fost adusă la cunoștință inculpatului B. de către instanța de apel), precizându-i "lasă-i să ceară, e dreptul lor (...) Ei pot să ceară și la Haga (...) Stai liniștit (...) Da, da, lasă-i în pace", atitudine care a fost de natură a-i confirma inculpatului B. că promisiunile inculpatului A. de a-l ajuta în obținerea unei soluții favorabile sunt serioase, drept pentru care B. nu a inițiat vreo discuție cu persoanele vătămate în vederea împăcării.

De asemenea, la data de 18.04.2014, cu șase zile înainte de pronunțarea Curții de Apel Iași, inculpatul A. i-a solicitat inculpatului B. un miel pentru sărbătorile pascale, acesta din urmă ducându-i în aceeași zi un miel sacrificat, în greutate de aproximativ 6-7 kg, valoarea de piață a acestuia fiind în jur de 132 RON.

Potrivit propriilor declarații, inculpatul A. a solicitat mielul pentru fiul său, care a fost de față și a primit personal mielul de la inculpatul B. în curtea Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, bun care nu a fost plătit la momentul remiterii, întrucât fiul său avea asupra sa doar suma de 30 sau 40 RON, iar inculpatul B. a precizat că banii pot să-i fie dați în zilele următoare. Ulterior, inculpatul A. nu a mai plătit acest bun, motivând faptul că inculpatul B. a fost încarcerat.

Tot la data de 18.04.2014, în contextul amânării pronunțării deciziei în apel, martorul K. i-a solicitat inculpatului B. restituirea în întregime a împrumutului (restul de 8.000 RON), acesta din urmă fiind dispus să renunțe la această sumă în condițiile în care inculpatul A. își va onora promisiunile anterioare, iar inculpatul B. deținea spre păstrare la martorul K. suma de 2.000 euro.

La data de 24.04.2014, Curtea de Apel Iași, prin Decizia penală nr. 209/2014 a menținut, printre altele, condamnarea de patru ani și șase luni închisoare pronunțată în fond de Judecătoria Huși față de inculpatul B., fapt ce a generat nemulțumiri inclusiv persoanelor apropiate acestuia.

În aceeași zi inculpatul B. l-a informat și pe inculpatul A. despre soluția nefavorabilă dată de instanța de apel, acesta din urmă asigurându-l pe cel dintâi că va face în continuare demersuri pentru obținerea unei întreruperi de pedeapsă, promisiune ce a fost făcută ulterior de către același inculpat și soției inculpatului B., în persoana martorei F., la scurt timp de la momentul încarcerării acestuia, respectiv în data de 25.04.2014. În acest sens, inculpatul A. i-a recomandat martorei F. pe avocatul M. din cadrul Baroului de avocați Vaslui, la care să se prezinte cu foto-copiile certificatelor de naștere ale copiilor săi, certificatul de căsătorie, documente medicale precum și o adeverință de rol, în vederea redactării unei cereri de întrerupere a pedepsei pentru inculpatul B..

La data de 30.06.2014, inculpatul A. l-a contactat telefonic pe martorul M. întâlnindu-se cu acesta și cu martora F. în municipiul Huși. Cu această ocazie, inculpatul A. i-a remis martorului M. hotărârea judecătorească prin care inculpatul B. fusese condamnat la pedeapsa menționată mai sus, precum și o adeverință de rol obținută de martora F., urmând ca aceasta să-l contacteze ulterior pe martorul M., căruia să-i remită o anchetă socială și actele medicale, documente necesare redactării cererii de întrerupere a pedepsei.

În jurul datei de 20.07.2014 martorul M. s-a întâlnit, în același scop, cu martora F., ocazie cu care a fost încheiat un contract de asistență juridică pentru suma de 1.000 RON, F. achitând la scurt timp suma de 500 RON.

La data de 25.07.2014, în contextul tergiversării demersurilor promise pentru întreruperea pedepsei în favoarea inculpatului B., și după declanșarea urmăririi penale în cauza de față, martorii F. și K. s-au întâlnit în municipiul Vaslui cu inculpatul A., întâlnire ce a fost monitorizată procedural. Cu această ocazie inculpatul A. a adoptat o poziție prudentă în legătură cu promisiunile anterioare, arătându-și însă disponibilitatea de a restitui de îndată suma de 8.000 RON, din împrumutul de 13000 RON, precum și intenția de a remite martorei F., din banii personali, suma de 1.000 RON necesară pentru onorariul avocatului M. pentru ca acesta să formuleze acțiune pentru întreruperea executării pedepsei, aceasta fiind singura condiție necesară pentru obținerea unei soluții favorabile pentru inculpatul B..

În contextul prezentat mai sus, inculpatul A. a căutat-o în geantă pe martora F. pentru a se asigura că nu este înregistrat, reiterând totodată faptul că va restitui imediat împrumutul, iar onorariul de 1.000 RON pentru avocatul M. îl va achita personal.

Ulterior, la data de 26.07.2014, inculpatul A. a contactat-o telefonic pe martora F., cei doi întâlnindu-se în municipiul Huși, întâlnirea fiind, de asemenea, monitorizată procedural. Cu această ocazie, inculpatul A. a reiterat discuțiile purtate în ziua precedentă, remițându-i martorei F. suma de 4.000 RON, specificând că, din această sumă, martora să rețină suma de 1.000 RON pentru plata onorariului avocatului M., iar diferența de 5.000 RON o va achita ulterior.

Cu ocazia aceleiași întâlniri, inculpatul A. i-a reiterat martorei F. că deține influența necesară obținerii unei întreruperi de pedeapsă pentru inculpatul B., singura condiție fiind cea a formulării și înregistrării la instanța competentă a cererii, aspecte ce reies din următoarea discuție înregistrată ambiental. Totodată, la aceeași întâlnire, inculpatul A. i-a cerut martorei F. să-i transmită inculpatului B. că demersul său privind acțiunea de întrerupere a pedepsei va avea rezultatul scontat și că îi va restitui martorului K. întreg împrumutul în termen de o săptămână, obligându-se totodată să obțină pentru acesta din urmă bunuri confiscate pe care să le valorifice în interes personal la magazinul său.

Însă supozițiile prezentate prin actul de sesizare, nu pot constitui probe certe și concludente în învinuirea inculpatului A., care să formeze instanței convingerea că inculpatul a săvârșit fapta de influențare a declarațiilor, în condițiile în care nu se coroborează cu nici o altă probă administrată în cauză.

Având în vedere că, la pronunțarea unei condamnări, instanța trebuie să-și întemeieze convingerea vinovăției inculpatului pe bază de probe sigure, certe și întrucât în cauză probele în acuzare nu au un caracter cert și nu sunt decisive, lăsând loc unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpatului, instanța de fond a apreciat că se impune a se da eficiență regulii potrivit căreia orice îndoială este în favoarea inculpatului (in dubio pro reo), cu consecința achitării inculpatului A., în temeiul dispozițiilor art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "influențare a declarațiilor", întrucât fapta săvârșită de inculpat nu este prevăzută de legea penală.

În anul 2011 soții N. și C. au înființat societatea comercială cu răspundere limitată O. Vaslui, având ca principal obiect de activitate "8010 - Activități de protecție și gardă". Motivat de lipsa de experiență în domeniu, P. s-au rezumat la asigurarea finanțării activității firmei, cooptând ca asociat pe martorul Q. și ca administrator pe numitul R., numirea acestuia făcându-se exclusiv pe considerentul studiilor de lungă durată pe care acesta le avea, condiție esențială pentru numirea ca și conducător al unei firme de pază. Practic, activitatea SC "O." SRL Vaslui era controlată de P., prin interpus Q., administratorul R. neavând puteri în ceea ce privește finanțele societății.

La data de 12.05.2014, la IPJ Vaslui - Serviciul Ordine Publică a fost înregistrată, sub numărul x/2014, solicitarea adresată de SC "O." SRL Vaslui, referitoare la avizarea ca și conducător al firmei de pază a administratorului R., cererea fiind repartizată spre soluționare martorului S., ofițer specialist în cadrul instituției amintite.

După depunerea cererii, respectiv în jurul datei de 20.05.2014, martorul S. i-a adus la cunoștința martorului Q. că, din punctul său de vedere, cererea nu putea fi soluționată într-un mod pozitiv pentru societate motivat de faptul că administratorul R. nu avea puteri depline în administrarea societății.

Din cercetările efectuate a rezultat că martora C. îl cunoștea pe inculpatul A., acesta fiind finul de botez al soacrei sale și căruia la începutul lunii mai 2014 îi împrumutase suma de 5.000 RON (sumă ce a fost restituită până la data de 15.05.2014, împrumutul neavând legătură cu activitatea infracțională vizată).

Având în vedere poziția ofițerului de poliție S. față de cererea formulată de SC "O." SRL Vaslui, la data de 22.05.2014, martora C. l-a contactat pe inculpatul A., cu care s-a întâlnit în fața sediului Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, și i-a expus impasul în care se afla societatea în legătură cu avizarea de către reprezentanții IPJ Vaslui a numitului R.. Cu această ocazie inculpatul A. a asigurat-o pe martora C. că îl cunoaște pe ofițerul de poliție nominalizat mai sus, promițându-i că îl va contacta și va discuta pe acesta pe marginea acestei cereri. Această promisiune a fost materializată în cursul aceleiași zile, inculpatul A. contactându-l telefonic pe ofițerul de poliție S., căruia i-a cerut să se întâlnească pentru a se consulta "într-o problemă de specialitate", stabilind ca această întâlnire să aibă loc la data de 26.05.2014.

Conform celor stabilite, la data de 26.05.2014, inculpatul A. s-a deplasat la sediul IPJ Vaslui și, profitând de poziția sa de procuror, afișând un aer de superioritate, ce a fost perceput ca atare de ofițerul de poliție S., l-a chestionat pe acesta cu privire la motivul neavizării numitului R., atitudinea adoptată fiind de natură a-l determina pe ofițer să-și schimbe poziția față de soluționarea finală a cererii, cu toate că nu a existat o solicitare expresă în acest sens.

În cursul aceleiași zile de 26.05.2014, inculpatul A. a contactat-o telefonic pe martora C., transmițându-i faptul că a discutat cu ofițerul de poliție și că influența pe care o are asupra acestuia va determina obținerea rezultatului dorit, respectiv soluționarea pozitivă a cererii de avizare a numitului R..

Conform celor stabilite, în dimineața zilei de 27.05.2014, martorii C. și Q. s-au întâlnit cu inculpatul A. în biroul acestuia de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, ocazie cu care inculpatul i-a informat pe cei doi că, în ziua precedentă, fusese la biroul ofițerului de poliție S. și au discutat pe tema avizării numitului R.. Pentru a-și manifesta încă o dată influența pe care o clama că o are asupra ofițerului respectiv, în prezența martorilor C. și Q., inculpatul A. l-a apelat telefonic pe S., reluând practic discuția din ziua precedentă, transmițând totodată un mesaj subtil dar fără echivoc că solicită rezolvarea pozitivă a cererii întrucât problema devenise una personală. Trebuie precizat că în timpul discuțiilor, cunoscând evident dispozițiile legale referitoare la traficul de influență, inculpatul A. a încercat să dea o notă de legalitate demersului său, afirmând atât față de S. cât și față de C. și Q. că nu dorește decât o consultație de specialitate, că dorește o soluționare legală a cererii, cu toate că toți cei trei martori au perceput aceste discuții ca fiind intervenții ale inculpatului față de ofițerul de poliție în soluționarea pozitivă a cererii privind pe R., acest demers fiind influențat și de ascendentul profesional al unui procuror asupra lucrătorilor de poliție, în general.

În acest context, după încheierea discuției telefonice, inculpatul A. a solicitat martorei C. acordarea unui împrumut în valoare de 700 RON, motivând probleme personale și că urma a pleca într-o delegație în județul Brașov, la x, iar unitatea de parchet din care face parte îi decontează cheltuielile de transport și cazare mult după întoarcerea din delegație. La scurt timp după despărțirea de martorii C. și Q., inculpatul A. a contactat-o telefonic pe C., reamintindu-i că va face în continuare demersuri pentru soluționarea pozitivă a cererii de avizare a numitului R., reiterând totodată solicitarea remiterii sumei de 700 RON.

Trebuie precizat faptul că, deși nevoia acoperirii cheltuielilor de deplasare la x, județul Brașov, era una reală, inculpatul A. a înțeles să o rezolve în contextul anterior precizat, apreciind că acest împrumut de la martora C. i s-ar cuveni ca un echivalent pentru intervenția sa. Faptul că avea și alte posibilități financiare de a acoperi aceste cheltuieli de deplasare, și nu a fost vorba de o situație excepțională, rezultă din faptul că, deși nu a primit suma cerută, acesta s-a deplasat totuși în stațiunea amintită.

Martora C. nu a respins, în mod explicit, acordarea acestui împrumut în condițiile prezentate mai sus, însă faptele ulterioare ale acesteia confirmă decizia sa de a nu da curs solicitării inculpatului A..

Astfel, în cursul zilei de 27.05.2014 martora C. l-a contactat pe soțul său, N., aflat în Marea Britanie, căruia i-a adus la cunoștință solicitarea inculpatului A. de acordare a respectivului împrumut, în condițiile promisiunilor făcute în sensul folosirii influenței pe lângă ofițerul de poliție S. și, fiind interesat de rezolvarea în mod pozitiv a respectivei cereri, în aceeași zi, N. i-a trimis martorei C. suma de 140 lire sterline prin serviciul "T.".

Pe fondul lipsei de reacție a martorei C., care primise din Marea Britanie suma solicitată, la data de 28.05.2014 inculpatul A. a apelat-o telefonic pe C., solicitându-i suma discutată anterior, asigurând-o în continuare de influența sa pe lângă respectivul ofițer de poliție, deși, la un moment dat, inculpatul se repliază, din motive lesne de înțeles, invocând un demers legal, respectiv atacarea în contencios administrativ a unui eventual aviz negativ în ceea ce îl privește pe R.. În cursul aceleiași zile, respectiv la data de 28.05.2014 inculpatul A. s-a deplasat în stațiunea x, județul Brașov unde a participat la un seminar pe teme profesionale, iar după ce s-a întors, respectiv la data de 02.06.2014, a contactat-o din nou pe martora C. în ideea de a intra în posesia sumei solicitate în perioada 26-28.05.2014, însă aceasta a refuzat să-i cumpere influența, invocând lipsa disponibilităților bănești sau chiar un deces imaginar în familie.

Referitor la evoluția dosarului de relicențiere, trebuie precizat că IPJ Vaslui - Serviciul de Ordine Publică, față de discuțiile contradictorii avute cu reprezentantul al SC "O." SRL Vaslui, respectiv Q., dar și cu inculpatul A., a solicitat, prin adresa cu nr. x din data de 27.05.2014, un punct de vedere de la Inspectoratul General al Poliței Române - Direcția de Ordine Publică asupra problemei în litigiu, respectiv dacă administratorul cu puteri limitate poate primi avizul, punct de vedere ce a fost înaintat la data de 25.06.2014, sub nr. x, în care s-a precizat că domnul R. trebuie să îndeplinească cumulativ condițiile stipulate la art. 19 alin. (10) din Legea nr. 333/2003 și să obțină avizul poliției, indiferent de atribuțiile de reprezentare.

Potrivit adresei IPJ Vaslui - Serviciul de Ordine Publică cu nr. , la data de 24.07.2014 a fost emis avizul cu nr. x solicitat de SC "O." SRL Vaslui pentru funcția de administrator, îndeplinită de martorul R..

Deși inculpatul a susținut că cererea sa de împrumut nu avea vreo legătură cu ajutorul pe care l-a acordat martorei C. pentru a i se rezolva problema, faptul că această solicitare de împrumut a intervenit în cadrul contextului creat de promisiunea inculpatului că va interveni pe lângă ofițerul de poliție, promisiune ce a fost reiterată ulterior, de fiecare dată, în discuțiile privind acordarea împrumutului de bani, demonstrează contrariul.

Concluzionând, instanța de fond a constatat că raportând conținutul infracțiunii de trafic de influență la datele speței, rezultă că atât din punct de vedere al laturii obiective, cât și subiective sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, probele dosarului fiind relevante în acest sens.

În perioada 2006 - 2014, la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad au fost înregistrate 26 cauze penale privind pe numitul U. pentru săvârșirea unei game variate de infracțiuni: distrugere, furt calificat, tâlhărie, ultraj, ultraj contra bunelor moravuri în tulburarea ordinii și liniștii publice, fals intelectual, amenințare. În multe dintre aceste cauze au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată, iar, în altele, cercetările nu au fost finalizate nici după trecerea unui interval de trei ani, în această situație aflându-se și dosarul penal nr. x/2011.

Prin ordonanța emisă la data de 28.05.2014 în dosarul penal nr. x/2014 s-a dispus continuarea urmăririi penale față de U. și V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de "tulburarea ordinii și liniștii publice", prev. de art. 371 C. pen., reținându-se faptul că, la data de 18.05.2014, în timp ce se aflau în incinta unui club din municipiul Bârlad, ar fi tulburat ordinea și liniștea publică prin distrugerea mai multor pahare, precum și lovirea administratorului unității. Având în vedere că, la momentul respectiv, se aflau în lucru alte 7 cauze penale înregistrate în perioada 2011 - 2014 în care era implicați U. și V. și față de care se efectuau cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de distrugere, ultraj și tulburarea ordinii și liniștii publice, prin Ordonanța nr. x/P/2011 din data de 29.05.2014 s-a dispus reunirea celor șapte cauze la dosarul penal nr. x/2011, dată ce a corespuns cu reținerea pentru o perioadă de 24 ore a suspectului V., celălalt suspect urmând a fi prezentat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad la data de 30.05.2014, după ce, în prealabil, la data de 29.05.2014 a fost citat pentru a se prezenta la organele judiciare.

Inculpații D. și H. sunt prieteni, dar au și afaceri împreună. Astfel, inculpatul D. este administratorul unei societăți specializate de pază, ce asigură servicii de pază la punctul de lucru deținut în municipiul Bârlad de SC "W." SRL, societate administrată de inculpatul H..

La data de 29.05.2014, inculpatul H. (tatăl suspectului U.) observând că, în cauza menționată mai sus, organele judiciare au dispus măsuri preventive față de suspectul V., existând premisele luării unei astfel de măsuri și față de suspectul U., l-a apelat telefonic pe inculpatul A., ce participa în acea perioadă la un seminar pe teme profesionale, organizat în stațiunea x, județul Brașov, pentru a-i aduce la cunoștință situația juridică dificilă în care se afla fiul său.

Dialogul purtat între inculpații H. și A. denotă faptul că acesta din urmă era la curent cu activitatea infracțională prodigioasă a suspectului U.. În cadrul aceleiași convorbiri telefonice, inculpatul H. l-a informat pe inculpatul A. că, în respectiva cauză, a fost dispusă măsura preventivă a reținerii, iar după ce H. a făcut referire la faptul că această măsura fusese luată doar față de V. (motivând că U. era plecat din localitate), cei doi au convenit să se întâlnească la data de 31.05.2014 pentru a stabili un plan, evident pentru a nu fi luate măsuri preventive față de U..

În seara aceleiași zile de 29.05.2014, inculpatul D. (administratorul unei societăți comerciale cu punct de lucru în municipiul Bârlad, aflată în relații comerciale cu societatea administrată de inculpatul H.) l-a contactat telefonic pe inculpatul A., cu care era prieten, și i-a adus la cunoștință problema juridică a suspectului U., solicitându-i totodată folosirea influenței pe lângă procurorul de caz, evident pentru a nu fi dispuse măsuri preventive față de U..

În cadrul aceleiași discuții, pentru a răsplăti "bunăvoința" inculpatului A. în a-și folosi influența, inculpatul D. i-a oferit inculpatului A. servicii de cazare pe litoral, într-un apartament deținut în municipiul Constanța, oferta fiind acceptată imediat de către acesta din urmă.

Între timp, s-a dispus citarea suspectului U. pentru a se prezenta în fața organelor judiciare la data de 30.05.2014, drept pentru care, în cursul aceleiași zile de 29.05.2014, inculpații A. și D. au stabilit să se întâlnească în seara zilei de 30.05.2014, la biroul acestuia din urmă, din municipiul Bârlad.

Astfel, în seara zilei de 30.05.2014, în jurul orelor 18:00, inculpatul A. s-a prezentat la biroul inculpatului D., unde, la un moment dat și-a făcut apariția și inculpatul H., cei trei discutând despre situația juridică a suspectului U.. În cadrul acestor discuții inculpatul A. a promis celorlalți doi coinculpați folosirea influenței sale pe lângă procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad pentru obținerea unei situații juridice favorabile pentru suspectul U., însă, în realitate, acesta, deși s-a deplasat direct de la acea întâlnire la sediul unității de parchet amintite, respectiv la orele 18:20, nu a făcut decât să întrebe jandarmul de serviciu, respectiv martorul X., despre prezența în interiorul unității de parchet a apărătorului ales al suspectului U., gest menit a-i convinge pe cei doi asupra încercării îndeplinirii promisiunii de a-și folosi influența.

După această "vizită" a inculpatului A. la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, inculpatul D. l-a contactat telefonic pe acesta, discutând cifrat despre situația lui U., inculpatul A. lăsându-l pe D. să creadă că a discutat cu procurorul de caz (fapt nereal) și că situația în care se afla U. era una mai gravă decât fusese informat anterior. Imediat, după această convorbire telefonică, inculpatul D. l-a contactat telefonic pe prietenul său, inculpatul H., comunicându-i că inculpatul A. a fost la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, a discutat cu procurorul de caz și că va face tot posibilul, în ciuda gravității situației, să-l ajute pe U..

În seara zilei de 30.05.2014, procurorul de caz de la unitatea de parchet amintită a dispus reținerea pentru 24 ore a numitului U., fapt ce l-a determinat pe inculpatul H. să-i informeze pe inculpații A. și D., față de acesta din urmă manifestându-și îndoiala că inculpatul A. ar fi făcut vreun demers în folosul numitului U..

Pus în fața acestei situații, la data de 31.05.2014, inculpatul A. s-a simțit nevoit să explice inculpatului D., într-o manieră codată, cauza eșecului demersului său în ceea ce îl privește pe U., respectiv faptul că dosarul privindu-l pe acesta din urmă era unul de interes.

Ulterior, în cursul lunilor iunie - iulie 2014 inculpații A. și D. au reluat discuțiile privind serviciile de cazare oferite de acesta din urmă, promisiune care nu a mai fost onorată având în vedere că planificarea inițială (20 - 22.07.2014) a fost anulată de inculpatul A. care, în perioada 14 - 20.07.2014, s-a cazat la un hotel de pe litoral.

Concluzionând, instanța de fond a constatat că raportând conținutul infracțiunii de trafic de influență la datele speței, rezultă că atât din punct de vedere al laturii obiective cât și subiective, sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, probele dosarului fiind relevante în acest sens, în ceea ce îl privește pe inculpatul A..

Privitor la inculpatul D., instanța de fond a constatat că raportând conținutul infracțiunii de "cumpărare de influență" la datele speței, rezultă că atât din punct de vedere al laturii obiective, cât și subiective, sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, probele dosarului fiind relevante în acest sens.

Inculpatul H., audiat în faza de urmărire penală în calitate de suspect, în prezența apărătorului ales, la data de 14.08.2014, a declarat că nu-și menține declarația dată în calitate de martor la data de 26.07.2014, precizând că bănuiește că inculpatul D., după ce s-a întâlnit cu el pe stradă și i-a povestit că fiul său a fost implicat într-un scandal, a luat legătura cu inculpatul A.. Interpelat în mod expres dacă a discutat cu inculpatul A. despre situația juridică a fiului său, U., a răspuns că s-a întâlnit, în data de 30.05.2014, în biroul inculpatului D., cu inculpatul A., în jurul orelor 18:30, solicitându-i acestuia un sfat, respectiv dacă să formuleze plângere penală împotriva jandarmilor, care i-au agresat fiul, acesta recomandându-i să nu facă o astfel de plângere. Inculpatul a precizat că nu-și amintește dacă anterior acestei întâlniri a mai vorbit cu inculpatul A.. Totodată inculpatul a precizat că nu au existat discuții între el și D. cu privire la cumpărarea influenței vreunei persoane și nu s-a pomenit numele inculpatului A.. Mai mult, inculpatul a declarat că întâlnirea cu inculpatul A. în biroul lui D. a fost una întâmplătoare, el trecând pe la acesta din urmă fără a ști că acolo se află și inculpatul A..

Ulterior, după punerea în mișcare a acțiunii penale, audiat fiind în prezența apărătorului ales, la data de 18.09.2014, a declarat că nu se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, în condițiile în care nu a discutat telefonic cu inculpatul A. despre faptul că fiul său este cercetat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad și nici nu i-a solicitat acestuia să-și folosească influența pe lângă procurorul de caz de la aceeași unitate de parchet pentru ca față de fiul său să nu fie dispusă măsura reținerii. A adăugat că este posibil să fi discutat la telefon cu inculpatul D. sau cu inculpatul A. despre faptul că celălalt inculpat din dosarul x/2011, pe nume V., a fost reținut, dar nu a solicitat ca vreunul dintre aceștia să-și folosească influența.

Concluzionând, instanța de fond a constatat că raportând conținutul infracțiunii de "mărturie mincinoasă" la datele speței, rezultă că atât din punct de vedere al laturii obiective, cât și subiective, sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, probele dosarului fiind relevante în acest sens, iar în cauză nu sunt întrunite condițiile de existență a cauzei speciale de nepedepsire prev. de art. 273 alin. (3) C. pen.

La data de 22.12.2007 între Consiliul Local x, județul Vaslui și SC "Y." SRL Brașov (firmă administrată de numitul Z. dar controlată de inculpatul E. a fost încheiat contractul de lucrări nr. x/2007 al cărui obiect l-a constituit amenajarea de poduri și podețe în localitățile de pe raza unității administrativ teritoriale menționate. În baza acestui contract și a documentelor justificative (situații de lucrări, facturi, etc.), în perioada 2008 - 2009 Consiliul Local x, județul Vaslui, a decontat către constructor suma totală de 2.346.688,88 RON, rămânând nedecontată până la momentul de față suma de 19.314,85 RON