ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 481/2021

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 7 aprilie 2021 a Curții de Apel Brașov, secția penală, s-au respins cererile formulate de inculpații A. și S.C. B. S.R.L. de ridicare a măsurilor asigurătorii dispuse în cauză.

S-a respins cererea formulată de petenta C. de ridicare a măsurilor asigurătorii dispuse în cauză.

În temeiul art. 2502 din C. proc. pen. raportat la art. 2501 din C. proc. pen., s-au menținut măsurile asiguratorii dispuse în cauză, după cum urmează:

b - măsura asiguratorie a sechestrului asupra celor 62 de părți sociale reprezentând 100% din capitalul social al S.C. B. S.R.L. Brașov, cu o valoare totală de 620 de RON, aparținând inculpatului A., instituită prin ordonanța procurorului din 08.10.2014 în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Brașov.

c - măsura asiguratorie a sechestrului asupra celor 6 instrumente financiare (acțiuni) la H. SA (CUI x), 5 instrumente financiare (acțiuni) la I. SA (CUI x), 32 instrumente financiare (acțiuni) la J. SA (CUI x), 38 instrumente financiare (acțiuni) la K. SA (CUI x) și 10 instrumente financiare (acțiuni) la L. SA (CUI x), aparținând inculpatului A., instituită prin ordonanța procurorului din 04.12.2014 în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Brașov.

d - măsura asiguratorie a sechestrului asupra cotei de 1/2 din imobilul (construcție și teren) situat în municipiul Brașov, str. x în suprafață de 321,44 mp și anexe 42 mp înscris în CF nr. x nr. topo x-2206/1/1/1/3, teren în suprafață de 1800 mp înscris în CF nr. x nr. topo x-2206/1/1/3 și teren în suprafață de 739,13 mp înscris în CF nr. x nr. topo x-2206/1/1/2 aparținând inculpatului A., ce a fost pusă în aplicare prin procesul-verbal din data de 04.12.2014, instituită prin ordonanța procurorului din 04.12.2014, așa cum s-a specificat și în procesul-verbal din data de 11.12.2014, de îndreptare a erorii materiale din cuprinsul ordonanței de instituire a sechestrului din data de 04.12.2014 și a procesului-verbal de aplicare a sechestrului din data de 04.12.2014 în Dosarul nr. x/P/2014 al D.N.A - Serviciul Teritorial Brașov.

b - măsura asiguratorie a sechestrului asupra celor 179.367 acțiuni reprezentând 99,8441387833% din capitalul social al S.C. O. S.A. Brașov, cu o valoare totala de 179367 RON, asupra celor 12 părți sociale reprezentând 60% din capitalul social al S.C. P. S.R.L. Brașov, cu o valoare totală de 120 RON și asupra celor 900 acțiuni reprezentând 3% din capitalul social al S.C. Q. S.A. Brașov, cu o valoare totală de 9000 RON aparținând inculpatului M., dispusă prin ordonanța procurorului din data de 08.10.2014 în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Brașov.

c - măsura asiguratorie a sechestrului asupra celor 146 instrumente financiare (acțiuni) la H. SA (CUI x), 122 instrumente financiare (acțiuni) la I. SA (CUI x), 772 instrumente financiare (acțiuni) la J. SA (CUI x), 895 instrumente financiare (acțiuni) la K. SA (CUI x) și 247 instrumente financiare (acțiuni) la L. S.A. (CUI x) aparținând inculpatului M., dispusă prin ordonanța procurorului din data de 05.12.2014 în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Brașov.

d - măsura asiguratorie dispusă prin ordonanța procurorului din data de 05.12.2014 în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Brașov a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile aparținând inculpatului M.:

- Imobil (apartament) situat în municipiul Brașov, B-dul x nr. 53, județul Brașov, apartament compus din 3 camere, baie, bucătărie, cămară, debara, hol și logie cu o suprafață de 80,42 mp, înscris în CF nr. x-C1-U1 Brașov (nr. vechi 30193), nr. topo xC și teren în cota de 10/1182 înscris în CF nr. x-C1-U1;

- Imobil (clădire și teren) situat în municipiul Brașov, județul Brașov, clădire - locuință S+P+E+M compusă din 8 camere, CT, spălătorie, saună, pivniță, fitness, cramă, adăpost protecție civilă, 9 băi, 9 terase, 7 dressing-uri, piscină, bucătărie, 3 holuri, 2 casa scării, cămară și teren în suprafață de 9.500 mp înscris în CF nr. x (nr. vechi 55966) nr. cad. x nr. topo x;

- Imobil (clădire și teren) situat în municipiul Brașov, județul Brașov, casă și teren intravilan în suprafață de 1.341 mp măsurați (pe hârtie 1.340,687 mp) înscris în CF nr. x Brașov nr. cad. x, nr. topo x;

- Imobil (apartament și teren) situat în municipiul Brașov, județul Brașov, apartament compus din doua camere și dependințe cu o cotă de 2,73% din părțile de uz comun și teren în suprafață de 12,85 mp înscris în CF nr. x Brașov nr. topo. x;

- Imobil (apartament și teren) situat în municipiul Brașov, județul Brașov, apartament cu trei camere, bucătărie, cămară, debara, baie, wc serviciu, hol două balcoane cu o suprafață de 62,28 mp și teren în cotă de 247/7100 înscris în CF nr. x-C1-U6 Brașov (CF vechi x) sub nr. topo x și în CF nr. x Brașov sub nr. cadastral x;

- Imobil (teren) intravilan situat în Poiana Brașov, județul Brașov, în suprafață de 1000 mp înscris în CF nr. x (nr. vechi x) Brașov nr. cad x;

- Imobil (teren arabil) extravilan situat în comuna Vulcan, județul Brașov, în suprafață de 1.720 mp înscris în CF nr. x Vulcan nr. cad. x, top x;

- Imobil (teren fâneață) extravilan situat în comuna Vulcan, județul Brașov, în suprafață de 3.750 mp înscris în CF nr. x Vulcan, nr. topo x;

- Imobil (teren fâneață) extravilan situat în comuna Vulcan, județul Brașov, în suprafață de 3.460 mp înscris în CF nr. x Vulcan nr. cad. x, top. x;

- Imobil (teren arabil) extravilan situat în comuna Hălchiu, județul Brașov, în suprafață de 8.400 mp, identic cu tarla x, parcela x, înscris în CF nr. x (nr. vechi 5448) - Hălchiu, sub nr. top x, nr. cad. x;

- Imobil (teren arabil) extravilan situat în comuna Hălchiu, județul Brașov, în suprafață de 8.500 mp, identic cu parcela A1213/1, înscris în CF nr. x (nr. vechi 5652) - Hălchiu, sub nr. cad. x (nr. vechi 1177);

- Imobil (teren arabil) extravilan situat în comuna Hălchiu, județul Brașov, în suprafață de 1.500 mp, identic cu parcela A1215/1, înscris în CF nr. x (nr. vechi 5734) - Hălchiu, sub nr. cad. x (nr. vechi 1175);

- Imobil (teren agricol fâneață) extravilan situat în comuna Vama Buzăului, județul Brașov, în suprafață de 8700 mp, în punctul numit "Dalghiu-Pârâul porcului" cu vecinătățile R., S., T. și drum, înscris în evidențele Primăriei Comunei Vama Buzăului conform Adeverinței nr. x/2004, achiziționat potrivit Contractului cu nr. x/04.05.2004;

- Imobil (teren agricol fâneață) extravilan situat în comuna Vama Buzăului, județul Brașov, în suprafață de 5.565,50 mp, în punctul numit "Dalghiu-Pârâul porcului", înscris în evidențele Primăriei Comunei Vama Buzăului conform Adeverinței nr. x/2003, achiziționat potrivit Contractului cu nr. x/08.05.2003;

- Imobil (teren agricol fâneață) extravilan situat în comuna Vama Buzăului, județul Brașov, în suprafață de 7.103 mp, în punctul numit "Dalghiu-Pârâul porcului", înscris în evidențele Primăriei Comunei Vama Buzăului conform Adeverinței nr. x/2003, achiziționat potrivit Contractului cu nr. x/08.05.2003;

- Imobil (teren agricol fâneață) extravilan situat în comuna Vama Buzăului, județul Brașov, în suprafață de 6.600 mp, în punctul numit "Dălghiu-Pârâul porcului" cu vecinătățile T. și U., înscris în evidențele Primăriei Comunei Vama Buzăului conform Adeverinței nr. x/2004, achiziționat potrivit Contractului cu nr. x/19.10.2004;

- Imobil (teren agricol fâneață) extravilan situat în comuna Vama Buzăului, județul Brașov, în suprafață de 5.602,30 mp, în punctul numit "Dălghiu-Pârâul porcului" cu vecinătățile V. și M., înscris în evidențele Primăriei Comunei Vama Buzăului conform Adeverinței nr. x/2004, achiziționat potrivit Contractului cu nr. x/19.10.2004;

- Imobil (teren agricol fâneață) extravilan situat în comuna Vama Buzăului, județul Brașov, în suprafață de 13.790 mp, în punctul numit "Dălghiu-Pârâul porcului" cu vecinătățile înscris în evidențele Primăriei Comunei Vama Buzăului conform Adeverinței nr. x/25.04.2003, achiziționat potrivit Contractului cu nr. x/25.04.2003;

- Imobil (teren agricol fâneață) extravilan situat în comuna Vama Buzăului, județul Brașov, în suprafață de 14.500 mp, în punctul numit "Sărmal" cu vecinătățile W., pășunea comunală și DJ 103A, înscris în evidențele Primăriei Comunei Vama Buzăului conform Adeverinței nr. x/2004, achiziționat potrivit Contractului cu nr. x/31.08.2004;

- Imobil (apartament) situat în municipiul București, str. x, compus din trei camere și dependințe cu cota din părțile de uz comun inclusiv terenul aferent construcției, înscris în CF nr. x-C1-U3 (nr. vechi 33900) București Sector 1, la A+1, sub număr cadastral/topografic nou 251371-C1-U3 (vechi 2241/11);

- Imobil (clădire și teren) situat în municipiul Sighișoara, județul Mureș format din teren intravilan în suprafață de 351 mp și clădire înscrise în CF nr. x (vechi 9909) nr. top. x și nr. top x-C1;

- Imobil (clădire și teren) situat în municipiul Sighișoara, județul Mureș format din teren intravilan în suprafață de 778 mp și clădire înscris în CF x (vechi 11789/N), nr. cad. x top x, 3291/14/1/1 și nr. cad. x top. x, 3291/14/1/1-C1;

- Imobil (teren și construcție) situat în orașul Năvodari, județul Constanța, compus din teren intravilan în suprafață de 502 mp și locuință: P+1E+Pod circulabil în suprafață totală de 187 mp înscris în CF nr. x a localității Năvodari sub nr. cadastral/topografic x și x1;

- Imobil (teren arabil) extravilan situat în Comuna Jirlău, Județul Brăila, în suprafață de 2.492 mp din acte (2.459 măsurați) adică cota de 1/2 din 4.984 mp din acte (4.918 mp măsurați) înscris în Cartea Funciară nr. x Jirlău cu numărul cadastral/topografic nr. x;

- Imobil (teren arabil) extravilan situat în Comuna Jirlău, Județul Brăila, în suprafață de 900 mp (cota de 1/6 din totalul de 5.400 mp) înscris în Cartea Funciară nr. x Jirlău cu numărul cadastral/topografic nr. x;

- Imobil (teren arabil) extravilan situat în Comuna Jirlău, Județul Brăila, în suprafață de 766 mp (cota de 1/6 din totalul de 4.600 mp) înscris în Cartea Funciară nr. x Jirlău cu numărul cadastral/topografic nr. x, măsura asiguratorie ce a fost pusă în aplicare prin procesul-verbal din data de 05.12.2014, în Dosarul nr. x/P/2014 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Brașov.

- măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumelor de 31.400 RON, 5.105 euro și 4.603 dolari SUA aparținând inculpatului AA., ridicate de la acesta cu ocazia percheziției domiciliare, măsură dispusă prin ordonanța din 7.10.2014.

- măsura asiguratorie a sechestrului asupra celor 6 instrumente financiare (acțiuni) la H. SA (CUI x), 5 instrumente financiare (acțiuni) la I. SA (CUI x), 4032 instrumente financiare (acțiuni) la J. SA (CUI x), 38 instrumente financiare (acțiuni) la K. SA (CUI x) și 10 instrumente financiare (acțiuni) la L. SA (CUI x) aparținând inculpatului AA. măsura dispusă prin ordonanța din 3.12.2014 în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A - Serviciul Teritorial Brașov.

- Imobil (două case de lemn și teren) prima suprafață utilă de 86,20 mp și cea de-a doua casă din lemn cu anexă pentru centrală termică cu suprafața utilă de 146,20 mp edificate pe terenul în suprafață de 17.400 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneață situat în Râșnov, Glăjerie Râul Mare, județul Brașov în suprafață de 9.100 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneață situat în Râșnov, Glăjerie Râul Mare, județul Brașov în suprafață de 10.700 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneață situat în Râșnov, Glăjerie Râul Mare, județul Brașov în suprafață de 4.740 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneață situat în Râșnov, Glăjerie Râul Mare, județul Brașov în suprafață de 259 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneață situat în Râșnov, Glăjerie Râul Mare, județul Brașov în suprafață de 1.875 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneață situat în Râșnov, Glăjerie Râul Mare, județul Brașov în suprafață de 3.750 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneață situat în Râșnov, Glăjerie Râul Mare, județul Brașov în suprafață de 7.500 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneață situat în Râșnov, Glăjerie Râul Mare, județul Brașov în suprafață de 1.875 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

- Imobil (teren) fâneață situat în Râșnov, Glăjerie Râul Mare, județul Brașov în suprafață de 5.711,20 mp înscris în CF nr. x nr. top x;

măsura dispusă prin ordonanța din 4.12.2014 în Dosarul nr. x/2014 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Brașov.

Pentru a dispune astfel, curtea a constatat că, prin Sentința penală nr. 44/S din 30.04.2020 a Tribunalului Brașov, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă relativ la acceptarea la plată și decontarea de lucrări în executarea Contractului de achiziții publice nr. 8798/10.11.2006).

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru comiterea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru comiterea infracțiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă relativ la executarea Contractului de achiziție nr. x/29.01.2007 pentru realizarea investiției "Reabilitare, amenajare refuncționalizare Complex de agrement BB.").

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă relativ la executarea contractului de achiziție nr. x/05.05.2008 pentru realizarea investiției "Amenajare suprafețe de joc - terenuri sportive la Liceul Andrei Șaguna").

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 291 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 309 C. pen., art. 5 C. pen., art. 75 al 2 lit. b) C. pen. și art. 76 al 1 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. pe o durată de 4 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 68 lit. c) C. pen. (faptă relativ la actualizarea prețului cu un coeficient k pentru Contractul de achiziții publice nr. 8798/10.11.2006).

În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 309 C. pen., art. 5 C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. și art. 76 al 1 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. pe o durată de 5 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 68 lit. c) C. pen. (faptă relativ la actualizarea prețului cu un coeficient k pentru contractul de achiziții publice nr. 69/20.09.2007).

În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al 1 lit. a), b) și g) C. pen. pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 68 lit. c) C. pen. (faptă relativ la atribuirea contractului de achiziții publice "Proiectare și execuție, reabilitare - Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov - Consolidare și reamenajare Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov - Corp B).

În baza art. 38 alin. (1) - (39) alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea de 5 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite - respectiv 2 ani închisoare - inculpatul A. având de executat în final pedeapsa de 7 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. pe o perioadă de 5 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 68 lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. cu aplicarea art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa indicată reținerea de la 6.10.2014 și arestarea preventivă și la domiciliu de la 24.10.2014 la 22.06.2015.

Prin aceeași sentință, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., Tribunalul Brașov a dispus achitarea inculpatului M. pentru comiterea infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., a fost achitat același inculpat pentru comiterea infracțiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 5 C. pen.

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 248 C. pen. anterior și art. 2481 C. pen. anterior, combinat cu art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, în forma de la data faptelor, cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior și art. 5 din noul C. pen., a fost condamnat inculpatul M. la o pedeapsă de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. anterior pe o durată de 3 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 66 C. pen. anterior (faptă relativ la actualizarea prețului cu un coeficient k pentru Contractul de achiziții publice nr. 8798/10.11.2006).

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 248 C. pen. anterior și art. 2481 C. pen. anterior, combinat cu art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, în forma de la data faptelor, cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior și art. 5 din noul C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. anterior pe o durată de 4 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 66 C. pen. anterior (faptă relativ la actualizarea prețului cu un coeficient k pentru contractul de achiziții publice nr. 69/20.09.2007).

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. anterior cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. anterior, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului M., aceasta având de executat pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. anterior pe o durată de 4 ani, pedeapsă complementară executabilă conform art. 66 C. pen. anterior.

Prin aceeași sentință, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., instanța de fond a dispus achitarea inculpatului AA. pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă relativ la executarea Contractului de achiziție nr. x/29.01.2007 pentru realizarea investiției "Reabilitare, amenajare refuncționalizare Complex de agrement BB.").

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă relativ la executarea Contractului de achiziție nr. x/05.05.2008 pentru realizarea investiției "Amenajare suprafețe de joc - terenuri sportive la Liceul Andrei Șaguna").

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru comiterea infracțiunii de cumpărare de influență prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. cu aplicarea art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., aceeași instanță a dispus achitarea inculpatei - S.C. B. S.R.L., pentru comiterea infracțiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

În ceea ce privește latura civilă, în baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. și art. 19 C. proc. pen., Tribunalul Brașov a admis, în parte, acțiunea civilă exercitată de către partea civilă Unitatea Administrativ Teritorială Județul Brașov și obligă inculpații A. și M., în solidar, la plata către această parte civilă a următoarelor sume de bani 2.228.483,35 RON (cu titlu de actualizare de preț nelegală aferentă Contractului de achiziții publice nr. 8798/10.11.2006) la care s-a adăugat suma de 1.970.533,76 (cu titlu de dobândă aferentă primei sume indicate pana la data de 23.11.2017), precum și dobânda legală aferentă acestei prime sume indicate de la data de 23.11.2017 și până la achitarea integrală a debitului, toate aceste sume cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale și 18.042.939,27 RON (cu titlu de actualizare de preț nelegală aferentă contractului de achiziții publice nr. 69/20.09.2007) la care s-a adăugat suma de 19.470.781,41 (cu titlu de dobândă aferentă primei sume indicate pană la data de 30.10.2018) precum și dobânda legală aferentă acestei prime sume indicate, de la data de 30.10.2018 și până la achitarea integrală a debitului, toate aceste sume cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale.

Totodată, în baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., Tribunalul Brașov a menținut măsurile asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale relativ la bunurile inculpaților A. și M., respectiv a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale relativ la bunurile inculpaților AA. și S.C. B. S.R.L.

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel inculpații condamnați și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA - ST Brașov, acesta din urmă criticând și soluțiile de achitare pronunțate în cauză.

Analizând actele și lucrările dosarului, curtea a constatat că se impune menținerea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză față de inculpații A., M., AA. și S.C. B. S.R.L., în baza art. 2502 din C. proc. pen. raportat la art. 2501 din C. proc. pen.

Conform art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanță sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.

S-a constatat că ordonanțele procurorului prin care s-a dispus instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpaților se regăsesc în volumul XIX al dosarului de urmărire penală și au în vedere fie recuperarea presupusului prejudiciu reținut de procuror ca fiind în cuantum de 30.407.496 RON (Ordonanțele din 6.10.2014, din 8.10.2014, din 4.12.2014, din 7.10.2014, din 5.12.2014, din 3.12.2014), fie confiscarea specială potrivit art. 112 C. pen. și art. 25 din Legea nr. 656/2002 (Ordonanțele din 4.12.2014).

Curtea a reținut că motivul indisponibilizării avut în vedere de procuror la momentul luării măsurii asigurătorii poate suferi modificări, având în vedere evoluția cauzei și probele noi care sunt administrate în cursul cercetării judecătorești. S-a menționat posibilitatea ca unele motive să nu mai subziste, caz în care se impune ridicarea măsurii asigurătorii ca nemaifiind necesară ori să sufere modificări, dacă s-ar constata în urma cercetării judecătorești, de pildă, că anumite bunuri indisponibilizate în vederea reparării prejudiciului ar fi supuse confiscării speciale, în temeiul art. 112 C. pen. ori în temeiul legilor speciale privind infracțiunile de corupție și de spălare a banilor.

De asemenea, instanța a reținut că, în cauză, nu s-au modificat temeiurile care au stat la baza luării și menținerii măsurilor asigurătorii, iar inculpații nu au indicat aspecte noi, esențiale, care să justifice o altă soluție cu privire la aceste măsuri. S-a precizat că, prezenta cauză este în curs de soluționare în apel, durata de soluționare nu a depășit un termen rezonabil, gradul mare de complexitate a cauzei, numărul părților și diversitatea probelor administrate în cursul cercetării judecătorești. Așadar, nu s-a pus problema lipsei de proporționalitate ori necesitate a măsurilor asigurătorii cu scopul urmărit.

S-a făcut trimitere la considerentele Deciziei nr. 19/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind recursul în interesul legii, instanța supremă a reținut că:

"instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporționalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general, si protecția dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. S-a considerat că proporționalitatea trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Mai mult, condiția rezultă atat din art. 1 din Primul Protocol aditional la Convenția Europeană, cat si din art. 53 alin. (2) din Constitutia României, republicată (măsura trebuie să fie proporțională cu situatia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu si fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății)".

În plus, instanța a constatat că măsurile asiguratorii au fost instituite și menținute în parte prin sentința apelată pentru a garanta acoperirea prejudiciului, în situația și în cuantumul în care se vor reține acestea prin hotărârea definitivă prin care se va soluționa cauza, dar și pentru a asigura eventuala confiscare specială, în cazul în care s-ar reține infracțiunile susceptibile de luarea unei astfel de măsuri. S-a arătat că Parchetul a criticat în apelul declarat soluțiile de achitare dispuse de instanța de fond și a solicitat condamnarea pentru infracțiunile de luare de mită și spălare de bani, infracțiuni care ar putea fi susceptibile să fie însoțite de măsura de siguranță a confiscării speciale, în cazul în care s-ar reține ca fiind comise de către unul dintre inculpații asupra bunurilor cărora s-au instituit astfel de măsuri asigurătorii.

Din acest motiv, verificând actele și lucrările dosarului, curtea a constatat că se impune menținerea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză, având în vedere că situația care a determinat luarea măsurilor respective nu s-a schimbat până în prezent, subzistând temeiurile care au impus luarea acestor măsuri.

Indisponibilizarea bunului supus sechestrului presupune că, odată luată măsura asigurătorie, inculpatul nu mai poate înstrăina sau greva bunurile sau veniturile supuse acesteia, astfel ca partea civilă să își poată realiza creanța născută din hotărârea de condamnare la despăgubiri sau organul specializat să poată executa, în cazul pedepsei pecuniare, sancțiunea respectivă ori măsura confiscării, aplicată prin hotărârea de condamnare.

S-a precizat că, pe lângă prevederile generale ale art. 249 C. proc. pen., alte dispoziții speciale cu privire la obligativitatea luării măsurilor asigurătorii sunt incluse și în legea privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, precum și în legea pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, iar printre infracțiunile ce fac obiectul prezentei cauze se regăsesc și astfel de infracțiuni.

Așa cum a reținut și Curtea Constituțională a României în Decizia nr. 146/2018 "măsurile asigurătorii au, prin natura lor, un caracter provizoriu, temporar, producându-și efectele până la momentul pronunțării hotărârii definitive, când instanța decide situația juridică a bunurilor indisponibilizate, dispunând fie confiscarea acestora, fie ridicarea sechestrului. Totodată, pentru a avea eficiență - în sensul împiedicării suspectului/inculpatului să zădărnicească recuperarea prejudiciului și restabilirea situației anterioare săvârșirii faptei penale -, măsurile asigurătorii trebuie dispuse cât mai devreme în cursul urmăririi penale, cu mult înainte de a fi stabilită valoarea finală a prejudiciului. Pentru acest motiv, organele judiciare au posibilitatea de a institui sechestrul asigurător pe bunurile suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente până la concurența valorii probabile a prejudiciului și a cheltuielilor judiciare, astfel cum este aceasta apreciată la momentul luării măsurii asigurătorii, însă, dacă, în urma administrării întregului probatoriu, se constată că această valoare - devenită, între timp, certă - este mai mică decât cea avută în vedere inițial, sechestrul poate fi restrâns de organul judiciar, din oficiu sau la cererea persoanei interesate." Așadar, luarea și menținerea măsurilor asigurătorii nu constituie o restrângere excesivă a dreptului de proprietate, având în vedere că aceasta este justificată de interesul bunei înfăptuiri a justiției.

Curtea a constatat că se impune a fi menținute și măsurile asiguratorii cu privire la care instanța de fond a dispus ridicarea lor prin Sentința penală nr. 44/S din 30.04.2020 a Tribunalului Brașov. Din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 397 alin. (4) din C. proc. pen. rezultă că dispozițiile din hotărâre privind ridicarea măsurilor asiguratorii nu sunt executorii, așadar aceste măsuri sunt încă în ființă. Cum temeiurile care au determinat luarea măsurilor asigurătorii subzistă în continuare, nefiind pronunțată o hotărâre definitivă și fiind în curs de soluționare apelurile părților declarate inclusiv sub aspecte care ar putea justifica obligarea la plata despăgubirilor sau confiscarea specială, în cazul în care ar fi găsite întemeiate, s-a considerat că se impune menținerea acestor măsuri.

În consecință, Curtea de apel a reținut că este îndeplinită în cauză în continuare condiția proporționalității, date fiind natura infracțiunilor imputate inculpaților, cuantumul prejudiciului reclamat de părțile civile ca fiind produs prin presupusele infracțiuni ce fac obiectul cauzei și necesitatea de a asigura o eventuală reparare a acestui prejudiciu sau a eventualei confiscări speciale, dacă soluția ce se va pronunța în cauză va fi în sensul prevăzut de normele legale ce impun aceste măsuri.

Astfel, în temeiul art. 2502 din C. proc. pen. raportat la art. 2501 din C. proc. pen., s-au menținut măsurile asiguratorii dispuse în cauză asupra bunurilor inculpaților A., M., AA. și S.C. B. S.R.L.

Având în vedere cele menționate anterior cu privire la necesitatea și proporționalitatea măsurilor asigurătorii cu scopul urmărit, curtea a constatat că nu sunt întemeiate cererile inculpaților A. și S.C. B. S.R.L. de ridicare parțială a acestor măsuri, respectiv asupra bunurilor mobile și imobile aparținând acestei societăți comerciale inculpate.

În motivarea cererii de ridicare a măsurii asigurătorii instituite asupra bunurilor aparținând societății comerciale B. S.R.L., s-a invocat în principal argumentul că societatea s-ar afla în procedura insolvenței și se impune valorificarea bunurilor acesteia pentru plata creanțelor. Inculpații au susținut că scopul instituirii măsurilor asigurătorii ar putea fi asigurat în continuare prin menținerea măsurii asigurătorii asupra părților sociale ale societății.

Curtea nu a primit aceste susțineri ale inculpaților A. și S.C. B. S.R.L., deoarece scopul măsurilor asigurătorii ar putea fi realizat doar prin indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile ale societății, iar nu prin indisponibilizarea părților sociale, a căror valoare economică este nesemnificativă în raport cu valoarea bunurilor aflate în patrimoniul societății.

Prin Ordonanța din data de 4.12.2014 s-a instituit sechestrul asupra mai multor bunuri imobile aparținând S.C. B. S.R.L., în vederea confiscării speciale potrivit art. 25 din Legea nr. 656/2002 și art. 112 C. pen.. Având în vedere motivarea procurorului la instituirea măsurii asigurătorii și faptul că apelul parchetului vizează și infracțiunea de spălare a banilor, pentru care inculpatul a fost achitat de instanța de fond, curtea a reținut că este necesară menținerea în continuare a măsurii asigurătorii până la soluționarea apelurilor declarate în cauză.

În plus, curtea a constatat că, prin Decizia nr. 1 din 20 ianuarie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că "În interpretarea dispozițiilor art. 91 alin. (1), art. 102 alin. (8) și art. 154 - 158 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 249 alin. (1) și (2) din C. proc. pen. (respectiv art. 163 alin. (1) și (2) din C. proc. pen. de la 1968), existența unor măsuri asigurătorii înființate în cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolvenței, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracțiune sau a garantării executării cheltuielilor judiciare: a) nu suspendă procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 85/2014 în ceea ce privește bunul sechestrat; b) nu este de natură a indisponibiliza bunul asupra căruia a fost începută procedura de valorificare conform dispozițiilor Legii nr. 85/2014; c) nu împiedică lichidarea bunurilor efectuată de lichidatorul judiciar în exercitarea atribuțiilor conferite de Legea nr. 85/2014."

Totuși, în motivarea acestei decizii, instanța supremă a reținut în parag. 49 și 110 că "Atunci când măsura asigurătorie din procesul penal a fost instituită în vederea confiscării speciale/extinse, dispozițiile art. 102 alin. (8) din Legea nr. 85/2014 nu își găsesc aplicarea, întrucât măsura confiscării nu vizează soluționarea laturii civile din procesul penal, ci are legătură cu modalitatea de rezolvare a acțiunii penale."

Cum, în speță, măsurile asigurătorii pot viza atât repararea eventualului prejudiciu, cât și eventuala confiscare specială, în cazul în care s-ar reține incidența acestor soluții, curtea a constatat că sunt asigurate mijloacele necesare pentru a da curs celor două proceduri, respectiv procedura penală și procedura insolvenței, fără a fi necesară ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză asupra bunurilor societății inculpate.

Pentru aceste motive, curtea a respins cererile formulate de inculpații A. și S.C. B. S.R.L., de ridicare a măsurilor asigurătorii dispuse în cauză.

Analizând actele și lucrările dosarului, curtea a constatat că nu este întemeiată nici cererea formulată de petenta C. de ridicare a măsurilor asigurătorii instituite în cauză.

Petenta C., prin avocatul ales, a formulat o cerere prin care a solicitat să se dispună ridicarea sechestrului/popririi asigurătorii asupra cotei de 1/2 din sumele de bani, titlurile de stat/obligațiunile, despre care s-a afirmat că sunt proprietatea petentei, existente în următoarele conturi bancare: la CC. - 7.964 RON cont curent, 189.355,79 dolari SUA cont curent, 842.000 dolari SUA obligațiuni (421 obligațiuni); la Banca G. - 743,776,50 dolari SUA obligațiuni (360 obligațiuni), 153.796,39 dolari SUA depozit, 1.517,71 RON cont curent; la Banca D. - 1.093.006 dolari SUA obligațiuni, (486 obligațiuni), 37.965 RON, 2.053.486,71 dolari SUA depozit, 195.288,19 dolari SUA cont curent, 446.489,67 euro depozit și să se dispună radierea notărilor acestor sechestre/popriri din registrele de evidență electronică/Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.

Având în vedere că măsura sechestrului vizează și sumele deținute în cotă de 1/2 de petentă la cele trei unități bancare menționate, s-a solicitat pronunțarea unei hotărâri și în ceea ce privește ridicarea măsurilor asigurătorii cu privire la aceste conturi, pentru bunurile care sunt în proprietatea petentei, conform sentinței definitive mai sus menționate.

În motivarea cererii, s-a arătat de către petentă că, prin Sentința civilă nr. 146/11.01.2019 pronunțată de Judecătoria Brașov în Dosarul civil nr. x/2017, definitivă, s-a dispus, printre altele: desfacerea din culpă comună a căsătoriei încheiate de aceasta și pârâtul A. la Primăria Mun. Brașov în data de 28.03.1996 și revenirea petentei la numele de familie avut anterior încheierii căsătoriei, acela de C.

De asemenea, s-a mai arătat că, prin Sentința civilă nr. 12.323/24.12.2019, pronunțată de Judecătoria Brașov în Dosarul civil nr. x/2018, definitivă, s-a dispus, printre altele: constatarea compunerii masei partajabile ca fiind formată din sumele de bani și titlurile de stat/obligațiunile conform situațiilor furnizate de bănci la solicitarea instanței: la CC. - 7.964 RON cont curent, 189.355,79 dolari SUA cont curent, 842.000 dolari SUA obligațiuni, adică 421 obligațiuni, la Banca G. - 743.776,50 dolari SUA obligațiuni, adică 360 obligațiuni, 153.796,39 dolari SUA depozit, 1.517,71 RON cont curent, la Banca D. - 1.093.006 dolari SUA obligațiuni, adică 486 obligațiuni, moneda obligațiunilor este dolari SUA, suma arătată în adresă este suma de 4.149.599,97 raportat la cursul BNR din 09.04.2018, 37.965 RON, 2.053.486,71 dolari SUA depozit, 195.288,19 dolari SUA cont curent, 446.489,67 euro depozit.

Prin aceeași sentință s-a constatat că reclamanta C. deține o cotă de 1/2 și pârâtul, de asemenea, o cotă de 1/2 din masa partajabilă și s-a dispus ieșirea părților din indiviziune cu privire la sumele de bani deținute în conturi, depozite și obligațiuni în cotele de 1/2, imobilele terenuri și construcții urmând a fi deținute de ambele părți conform cotelor de 1/2, precum și dispunerea partajului banilor aflați în conturi, depozitelor bancare și obligațiunilor, prin atribuirea atât către reclamantă, cât și către pârât a 1/2 din sumele de bani aflate în conturi, precum și a 1/2 din depozitele bancare și 1/2 din obligațiuni.

Petenta a arătat că nu are nicio legătură cu dosarul penal în care A. este implicat, astfel încât dispoziția instanței de judecată din cuprinsul hotărârii de partaj în sensul că este îndreptățită la atribuirea a jumătate din sumele de bani aflate în conturi, depozite bancare trebuie să producă efecte în ceea ce o privește, în prezent. Întrucât petenta este total străină de orice situație, împrejurare sau temeiuri care au stat la baza instituirii măsurilor asigurătorii mai sus menționate și văzând dispozitivul sentinței de partaj, rămase definitive, trebuie să i se asigure exercitarea efectivă a drepturilor astfel obținute.

De asemenea, aceeași petentă a precizat că deține "un bun" în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit dispozițiilor alin. (1), teza finală a acestui text normativ european "Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional". Astfel, menținerea sechestrului penal în privința cotei petentei de 1/2 din bunurile menționate aduce atingere dreptului său de proprietate. Având în vedere împrejurarea că este titulara unei cote de jumătate din sumele, depozitele și obligațiunile existente la băncile menționate, a solicitat ca măsura sechestrului să rămână aplicată efectiv asupra celeilalte cotei de 1/2 care se află în proprietatea lui A.

Totodată, având în vedere dispozițiile art. 911 și dispozițiile art. 908 alin. (1) pct. 3 din C. civ., raportate la dispozițiile art. 33 din Legea nr. 7/1996, s-a solicitat radierea notărilor cu privire la aceste sechestre din cartea funciară și din registrele electronice/Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.

În drept, au fost indicate dispozițiile art. 355 alin. (1), art. 358 alin. (3) C. civ., art. 911 C. civ.

Verificând actele și lucrările dosarului, curtea a constatat că este nefondată cererea petentei C. de ridicare a măsurii asigurătorii instituite în cauză asupra sumelor deținute în conturile bancare menționate în cerere.

S-a observat că petenta C. a mai formulat o cerere similară, respinsă prin încheierea din 10.02.2021 a Curții de Apel Brașov în Cauza nr. 5328/62/2016/a13, având ca obiect presupuse fapte de corupție pentru care a fost trimis în judecată inculpatul A., instituindu-se măsuri asigurătorii asupra acelorași sume de bani și obligațiuni menționate de petenta C. și în cererea formulată în prezenta cauză.

Curtea a constatat, astfel, că aceleași raționamente avute în vedere de instanță pentru respingerea cererii similare formulate de petentei C. în Dosarul nr. x/2016 sunt valabile și pentru adoptarea soluției de respingere a cererii formulate în prezenta cauză.

În primul rând, curtea a reținut că cererea formulată de petenta C. prin care se invocă existența Sentinței civile nr. 12.323/24.12.2019 pronunțată de Judecătoria Brașov în Dosarul civil nr. x/2018, definitivă, nu indică și dispoziții legale care să permită ridicarea măsurii asigurătorii a popririi, în sensul solicitat de aceasta. Măsura asigurătorie dispusă în cauză privește doar conturile curente aparținând inculpatului A., deschise la băncile menționate în cerere, iar petenta nu are nicio calitate în cauza penală.

În al doilea rând, în prezenta cauză penală nu ne aflăm nici în situația prevăzută de vreunul din cazurile reglementate de art. 250 din C. proc. pen., privind modalitatea de contestare a măsurilor asigurătorii, singurele aspecte pe care instanța penală le poate verifica într-o astfel de procedură fiind cele privitoare la legalitatea măsurii și a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, iar nu și chestiunea stabilirii ordinii de preferință în caz de concurs între creditori și nici în situația în care se solicită restituirea lucrurilor conform art. 255 din C. proc. pen.

Măsurile asigurătorii au fost dispuse în prezenta cauză penală asupra bunurilor inculpatului A., conform art. 249 și următoarele din C. proc. pen., anterior titlului invocat de petenta C., respectiv anterior Sentinței civile nr. 12.323/24.12.2019 pronunțate de Judecătoria Brașov în dosarul civil nr. x/2018 Astfel, prin ordonanța din data de 6.10.2014 a fost instituită măsura asigurătorie asupra conturilor bancare aparținând inculpatului A., până la concurența valorii prezumtivei pagube de 30.407.496 RON, reținută de procuror ca fiind rezultată din presupusele infracțiuni ce fac obiectul cauzei. Procurorul a arătat în motivarea ordonanței că potrivit art. 20 din Legea nr. 78/2000, în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune dintre cele prevăzute în această lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.

Curtea a reținut că nu sunt incidente în prezenta cauză cele statuate prin Decizia nr. 2/2018 din 19 februarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii, care a privit aplicarea dispozițiilor art. 249 din C. proc. pen. și art. 2345 din C. civ. și a stabilit că existența unui sechestru asigurător penal asupra imobilelor unei persoane fizice sau juridice nu suspendă executarea silită începută de un creditor ipotecar, al cărui drept de ipotecă asupra acelorași bunuri a devenit opozabil terților anterior înființării măsurii asigurătorii din procesul penal.

Se menționează în cuprinsul acestei decizii că măsurile asigurării în procesul penal - a căror instituire este menită a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor aparținând învinuitului/suspectului, inculpatului sau părții responsabile civilmente, astfel după cum o spune expres art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. (reglementare similară în substanță cu cea prevăzută de art. 163 din C. proc. pen. de la 1968) - au ca finalitate asigurarea luării măsurii confiscării speciale sau a confiscării extinse, a garantării executării pedepsei amenzii, a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune. Efectele măsurilor asigurătorii în penal sunt determinate chiar prin lege, art. 249 alin. (2) din C. proc. pen. vorbind despre "indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora".

Ca și în materie civilă, se arată că "noțiunea de indisponibilizare, la care se referă dispozițiile art. 249 alin. (2) din C. proc. pen., presupune că titularul bunului nu mai poate dispune liber de el, în sensul că nu îl mai poate înstrăina, greva cu sarcini, dona, închiria, fiindu-i interzis, în general, orice act voluntar care ar putea conduce la scăderea valorii bunului ori la sustragerea lui de la urmărire. Bunurile nu sunt scoase, ci rămân în circuitul civil, fiind suspendat, pe durata instituirii măsurii, doar dreptul de dispoziție voluntară asupra acestora aparținând proprietarului."

De asemenea, decizia în interesul legii mai arată că "Atunci când măsura asigurătorie se adoptă în vederea garantării executării pedepsei amenzii, a reparării pagubei produse statului prin infracțiune (spre exemplu, evaziunea fiscală), a plății cheltuielilor judiciare datorate statului ori luării măsurii confiscării speciale și a confiscării extinse, raporturile ulterioare pronunțării hotărârii penale definitive vor fi guvernate de Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare), iar titularul creanței incerte este, în toate aceste cazuri, statul."

Decizia în interesul legii mai subliniază că "Nu poate fi acceptată ideea potrivit căreia creditorul titular al unei creanțe ar trebui să obțină cu prioritate o hotărâre a instanței penale de ridicare a sechestrului într-o procedură de contestare a acestuia pe calea prevăzută de art. 250 din C. proc. pen., singurele aspecte pe care instanța penală le poate verifica într-o astfel de procedură fiind cele privitoare la legalitatea măsurii și a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, iar nu și chestiunea restabilirii ordinii de preferință în caz de concurs între creditori."

Astfel, în cauza de față, curtea a constatat că petenta C. a prezentat instanței de apel un titlu executoriu, respectiv Sentința civilă nr. 12.323/24.12.2019, pronunțată de Judecătoria Brașov în Dosarul civil nr. x/2018, definitivă la data de 16.06.2020 prin neapelare, iar, în cauză, măsura asigurătorie a popririi poartă asupra conturilor inculpatului A.

Modalitatea prin care se poate pune în executare un titlu executoriu, respectiv hotărârea de partaj, poate avea loc doar în condițiile reglementate de C. proc. ci