ÎCCJ, Secția penală

Asupra recursurilor în casație de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 30 din 5 februarie 2020 a Judecătoriei Bârlad:

În baza art. 65 C. pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 65 C. pen., a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpații A. și B. a următoarelor bunuri: 77 pachete țigări marca x cu timbru de proveniență Republica Moldova depuse la Camera de corpuri delicte a S.T.P.F. Vaslui.

S-a constatat achitat integral prejudiciul în sumă de 2.770 RON produs părții civile A.N.A.F - D.G.R.F.P. Iași - Direcția Regională Vamală - Iași.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin Rechizitoriul nr. x/2017 din data de 29 noiembrie 2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaților A., B. și C., pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, fapta prev. și ped. de art. 270 alin. (3) cu ref. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În fapt, prin actul de sesizare a instanței, în esență, s-a reținut că, la data de 23 februarie 2017, organele de poliție judiciară din cadrul I.T.P.F. Iași - Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Vaslui, s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că numitul A. distribuie și comercializează diverse cantități de țigări de proveniență Republica Moldova și Duty Free, provenite din contrabandă, către diverse persoane cunoscute de pe raza com. Fălciu, județul Vaslui, după ce acestea sunt achiziționate din mun. Galați de la diferite persoane, ulterior fiind transportate cu diferite mijloace de transport pe raza comunei sus-menționate, motiv pentru care au dispus efectuarea de cercetări față de acesta, pentru săvârșirea infracțiunii de colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, fapte asimilate infracțiunii de contrabandă în formă continuată, prev. și ped. de art. 270 alin. (3) cu raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Prin Ordonanța din data de 22 februarie 2017, organele de poliție au dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, faptă prev. și ped. de art. 270 alin. (3) cu ref. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, privind Codul Vamal al României, constând în aceea că numitul A. achiziționează țigări de contrabandă, de proveniență R.Moldova și Duty-Free din mun. Galați, pe care ulterior le distribuie și comercializează la diferite persoane cunoscute de pe raza com. Fălciu, jud. Vaslui.

Prin Ordonanța nr. 934/P/2017 din 16 mai 2017, organele de urmărire penală au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, față de suspecții A., B. și C., pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, fapta prev. și ped. de art. 270 alin. (3) cu ref. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., măsură confirmată de procuror prin ordonanța din aceeași dată.

Prin Ordonanța procurorului nr. 934/P/2017 din data de 19 iunie 2017 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de suspecții A. și B. pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, fapta prev. și ped. de art. 270 alin. (3) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Ulterior, prin Ordonanța procurorului 934/P/2017 din data de 3 iulie 2017 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și față de C., pentru săvârșirea aceleiași infracțiunii de contrabandă, fapta prev. și ped. de art. 270 alin. (3) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Inculpaților A., B. și C. le-au fost aduse la cunoștință drepturile și obligațiile prevăzute de art. 10, art. 83, art. 108 din C. proc. pen. întocmindu-se procesele-verbale din datele de 17 mai 2017, 26 iunie 2017 și 6 iulie 2017.

Pe parcursul urmăririi penale inculpații nu au beneficiat de asistență juridică, nefiind cazul, aceștia declarând că nu doresc să fie asistați de apărător.

După procedura din camera preliminară, nefiind cereri și excepții, la data de 26 februarie 2019, s-a dispus începerea judecății cu privire la cei trei inculpați, după ce s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a stabilit primul termen de judecată la data de 13 iunie 2019.

Inculpații au fost de acord să dea declarații în fața instanței, însă nu au recunoscut faptele în forma reținută de procuror în rechizitoriu, solicitând ca judecarea cauzei să se facă în procedura de drept comun.

Au fost administrate probe, respectiv proba cu înscrisuri în circumstanțiere și proba testimonială, cu martorii: D. și E.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că situația de fapt arătată în rechizitoriu este susținută de toate probele administrate în cauză.

La începutul anului 2017, inculpații A. și soția sa B. au luat hotărârea de a achiziționa și comercializa țigări de contrabandă, provenite din Republica Moldova, pentru a obține diverse sume de bani.

Astfel, s-a stabilit în urma cercetărilor ce s-au efectuat în cauză, că în perioada februarie - mai 2017, inculpații A. și soția sa B. au procurat din diverse surse, diferite cantități țigări de contrabandă de pe raza mun. Galați, pe care ulterior, le-au transportat pe raza localității Rânzești, comuna Fălciu, județul Vaslui, unde le-au comercializat la diferite persoane, cu prețul de 10 RON/pachet, în vederea desfășurării acestei activități infracționale fiind ajutați și de inculpatul C.

În legătură cu inculpatul A., s-a stabilit faptul că acesta împreună cu soția lui B., au domiciliul în mun Galați, dar locuiesc fără forme legale, la imobilul părinților săi, F. și G. în prezent decedați din localitatea Rânzești, com. Fălciu, județul Vaslui.

În perioada sus-menționată, inculpații A. și B. s-au deplasat și au cumpărat din Piața "H." din mun. Galați de la diferite persoane țigări provenite din contrabandă, marca xl, fiind ajutați de fiecare dată, de inculpatul C. în achiziționarea și transportul acestor țigări provenite din contrabandă, folosind mijlocul de transport marca x cu numărul de înmatriculare x, aparținând acestuia din urmă.

Fiind audiați în cursul cercetărilor, inculpații A. și B. au recunoscut faptul că în perioada februarie - mai 2017, atât el cât și soția lui B. s-au deplasat în mun. Galați, în perioada 11 - 14 martie 2017, iar el în perioadele 12 - 14 aprilie 2017 și 12 - 15 mai 2017, ocazie cu care au cumpărat de la diferite persoane, țigări provenite din contrabandă din H., din mun. Galați. Tot cu această ocazie, din declarațiile acestora a mai reieșit faptul că în perioada 11 - 14 martie 2017, B. a cumpărat cantitatea de 80 pachete de țigări marca xl, la prețul de 6 - 7 RON pachetul, pe care le-a transportat cu mijloace de transport în comun până în localitatea Rânzești, com Fălciu, județul Vaslui.

De asemenea, au mai menționat faptul că și A. a cumpărat țigări provenite din contrabandă, marca xl din H., din mun. Galați, în prima perioada (12 - 14 aprilie 2017) când a achiziționat un număr de 60 pachete, iar în a doua perioadă (12 - 15 mai 2017) când a achiziționat un număr de 80 pachete, pe care ulterior le-a transportat și el cu mijloace de transport în comun în jud. Vaslui.

Țigările astfel cumpărate și transportate, au fost date de către ei la diferite persoane din localitate pentru munca prestată în gospodărie sau lucrări agricole, sau au fost vândute către diferite persoane, cu prețul de 10 RON pachetul.

Aceștia au mai declarat faptul, că ei cunoșteau că țigările marca xl sunt de proveniență Republica Moldova și că provin din contrabandă.

Declarațiile de recunoaștere a faptelor ale inculpaților A. și B. au fost confirmate de cercetările ulterioare efectuate în cauză, respectiv de înregistrările convorbirilor telefonice ale acestora, dar și de declarațiile martorilor audiați de către organele de politie.

Din declarația martorului I. dată în data de 9 iunie 2017, reiese faptul că îi cunoaște pe soții A. și pe B. de când s-au mutat din localitatea Galați în localitatea Rânzești, com. Fălciu, jud. Vaslui, la domiciliul mamei numitului A. pe nume G., de aproximativ 3 ani. Acesta a mai declarat faptul că el cunoștea faptul că soții A. și J. cumpărau din localitatea Galați țigări provenite din contrabandă, marca xl după care le comercializau cu 10 RON pachetul de țigări la diferite persoane din localitatea Rânzești. De asemenea, acesta a mai declarat că atât A. cât și B. i-au vândut și lui țigări, marca xl, tot cu 10 RON pachetul de țigări, ca și celorlalți.

Din declarația martorului K. dată în data de 19 mai 2017 reiese faptul că soții A. și B. comercializau țigări provenite din contrabandă marca xl cu 10 RON pachetul de țigări. De asemenea mai declară faptul că și el a cumpărat de la aceștia 2 - 4 pachete săptămânal, deoarece era fumător pasionat.

Din declarația martorului E. dată în data de 19 mai 2017 reiese faptul că este fumătoare și a cumpărat și ea de mai multe ori țigări marca xl cu 10 RON pachetul de țigări de la soții A. și B.

Din declarația martorului D. dată în data de 19 mai 2017 reiese faptul că a luat la cunoștință despre faptul că A. comercializa țigări provenite din contrabandă, marca xl, deoarece desfășura diferite activități în gospodăria acestuia și îl ajuta la diferite lucrări agricole, iar pentru aceste activități îi dădea țigări provenite din aceste surse.

De asemenea, acesta a mai relatat faptul că știa că A. se deplasa lunar în localitatea Galați, și că de acolo aducea țigările provenite din contrabandă, marca xl.

Relevantă în sens este și declarația inculpatului C., din care a reieșit faptul că îi cunoaște pe soții Pintilie de când erau colegi de serviciu cu A. în L. și că în prezent aceștia locuiesc în satul Rânzești, com Fălciu, jud. Vaslui. Acesta a mai declarat, că pentru a-și pune în practică intențiile infracționale, soții Pintilie veneau ocazional în mun. Galați, ocazie cu care apelând la el, îi transporta cu mașina personală în diferite locuri pentru a-și rezolva diferite probleme sau pentru a face cumpărături de diverse bunuri.

Cu această ocazie, a observat că soții Pintilie pe lângă cumpărăturile pe care le făceau în H. din mun. Galați, aceștia cumpărau și țigări provenite din contrabandă, din R.Moldova, în special marca xl cu prețul de 6 - 6,5 RON pachetul de țigări.

Tot cu această ocazie, sus-numitul a mai declarat faptul că știa că țigările achiziționate de către soții Pintilie din H. din mun. Galați, provin din contrabandă, dar nu avea cunoștință că ulterior, aceștia le comercializează cu prețul de 10 RON pachetul la diferite persoane de pe raza localității Rânzești, com. Fălciu, jud. Vaslui, aceștia aducându-i la cunoștință că le cumpără doar pentru a le da la diferite persoane din satul Rânzești, care-i ajută în gospodărie sau la diferite lucrări agricole,

Inculpatul C. a mai declarat faptul, că el doar i-a ajutat pe soții Pintilie la achiziționarea și transportul țigărilor și a altor bunuri din H. din mun. Galați până la domiciliul lor din aceeași localitate, folosind mașina personală marca x, cu numărul de înmatriculare x.

De asemenea, a mai menționat faptul că această activitate infracțională a desfășurat-o deoarece între el și soții Pintilie se leagă o prietenie mai veche, iar cei doi inculpați au apelat la serviciile lui, începând din luna februarie 2017 și până în la data de 14 mai 2017.

Din actele de urmărire penală efectuate în cauză, respectiv procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de 23 februarie 2017, procesele-verbale de investigații, respectiv de identificare din 20 februarie 2017, 27 februarie 2017, 24 februarie 2017, 28 februarie 2017, 6 martie 2017 precum și din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice rezultă că inculpații A. și soția sa B. și C., aveau o legătură strânsă între ei în desfășurarea activității infracționale.

Totodată, numitul A. a avut o serie de discuții telefonice cu soția lui, din care a reieșit faptul că aceasta nu s-a mai deplasat în Republica Moldova cu numitul C., deoarece a reușit să achiziționeze toate bunurile din mun. Galați, fiind ajutat de către acesta, ocazie cu care că a cheltuit suma de 1.700 RON, moment în care numitul A. enervat, i-a reproșat soției că a cheltuit prea mulți bani, dar se consolează cu faptul că suma de 500 - 600 RON va fi recuperată din vânzarea țigărilor.

Ulterior, în data de 14 martie 2017 numita B. s-a deplasat în localitatea Rânzești cu un microbuz de linie, care făcea curse regulate Galați - Iași, ocazie cu care a transportat cantitatea de 80 pachete de țigări la domiciliul lor.

În acest sens, s-au reținut ca relevante discuțiile dintre A. și B., astfel cum sunt redate în hotărârea primei instanțe.

(...)

Prin Încheierea nr. 23/2017 din data de 16 mai 2017, Judecătorul de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Bârlad a autorizat efectuarea unor percheziții domiciliare la locuințele inculpaților.

Astfel, la data de 17 mai 2017, fiind efectuată o percheziție domiciliară la imobilul situat în jud. Vaslui, aparținând numitei G., mama inculpatului A., în prezent decedată, unde locuiesc fără forme legale A. și B., a fost identificată și ridicată cantitatea de 77 pachete de țigări, marca xl, cu timbrul de accizare din Republica Moldova.

În urma relațiilor solicitate de la Direcția Regională Vamală Iași, a rezultat că prejudiciul cauzat prin fapta săvârșită de către inculpații A., B. și C. este în cuantum de 2.770 RON, iar prin adresa de răspuns unitatea sus-menționată a comunicat că înțelege să se constituie parte civilă în procesul penal cu această sumă, inclusiv pentru sumele datorate cu titlu de creanțe accesorii legal prevăzute.

Pe timpul cercetărilor, inculpații au avut o atitudine sinceră și cooperantă recunoscând fapta comisă, iar cu privire la prejudiciul cauzat aceștia l-au achitat conform chitanței cu seria x/2015 cu numărul x din data de 26 iunie 2017.

În cursul cercetărilor, cantitatea de 77 pachete de țigări marca xl cu timbru de accizare din Republica Moldova, a fost ridicată de la inculpații A., B. și a fost depusă în camera de corpuri delicte din cadrul S.T.P.F. Vaslui.

În acest sens cunoașterea provenienței bunurilor sau a mărfurilor (cunoașterea faptului că bunurile sau mărfurile provin din contrabandă) înseamnă cunoașterea caracterului ilegal al provenienței acestora, mai exact, cunoașterea faptului că bunurile sau mărfurile au fost introduse în țară prin eludarea controlului vamal.

Situația de fapt descrisă mai sus este dovedită în faza de urmărire penală cu:

- proces-verbal de constatare și sesizare din oficiu, întocmit de către organele de poliție din data de 23 februarie 2017;

- declarațiile martorilor I., K., E., D.;

- declarațiile suspecților/inculpaților A., B., C.

- copie xerox privind chitanța pentru încasarea de impozite, taxe, contribuții și alte venituri datorate bugetului general consolidat, (prejudiciu țigarete) pe numele debitorului A., f. 65.

- procese-verbale de identificare și verificare a inculpaților A., B. și a unor persoane despre care existau date că au achiziționat țigări de la inculpatul A., f. 66, 67, 68, 69, 70,71, 72, 73.

- proces-verbal de constatare din data de 15 mai 2017 referitor la faptul că inculpatul A. a fost observat când a coborât din microbuzul care efectua curse regulate pe ruta Galați - Iași, având asupra lui bagaje personale în care transporta țigări de contrabandă și planșe foto, f. 74, 75, 76.

- procese-verbale și note întocmite de către organele de poliție cu redarea rezumativă în formă scrisă a convorbirilor interceptate și înregistrate dintre inculpații A. și C., B., fila x, 108.

- proces-verbal de efectuare investigații cu privire la imobilul în care locuiesc fără forme legale inculpații A. și B., situat în localitatea Rânzești, com. Fălciu, județul Vaslui și planșe foto, f. 120, 121, 122, 123, 124, 125.

- procese-verbale de percheziție domiciliară întocmite de către organele de poliție privind - perchezițiile efectuate la imobilele inculpaților A. și B., situate în localitatea Rânzești, com. Fălciu, județul Vaslui și mun. Galați, str. x, et. y, jud, Galați, respectiv C., situat în mun. Galați, județul Galați, f. 132, 133, 141, 142, 147. firi predare primire acte de constatare și bunuri provenite din comiterea faptelor și dovezi de predare primire a astfel de bunuri, f. 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132.

Instanța potrivit articolului 374 alin. (7) C. proc. pen. a avut în vedere la deliberare, toate probele administrate în cursul urmăririi penale, acestea nefiind contestate în procedura camerei preliminare.

De asemenea, a avut în vedere și declarațiile martorilor audiați nemijlocit de către instanță.

Analizând materialul probator administrat, instanța a constatat că situația de fapt reținută prin rechizitoriu corespunde adevărului, fiind avute în vedere mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, astfel cum au fost arătate anterior, probe care nu au fost contestate în procedura de cameră preliminară de către inculpați și chiar dacă nu și-au recunoscut în fața instanței vinovăția, instanța nu poate face abstracție total de toată urmărirea penală desfășurată, mai ales că în cursul acesteia, inculpații au declarat că recunosc faptele.

(...)

În cauza dedusă judecății, instanța a constatat că prezumția de nevinovăție a fost înlăturată în privința inculpaților, probele administrate de organele judiciare demonstrând, fără echivoc, vinovăția acestora.

Astfel, instanța de judecată a coroborat toate probele administrate.

Caracterul mincinos al apărărilor inculpaților este evidențiat de un set de argumente de logică, dar și de chestiuni obiective descrise în cele ce urmează: țigările marca xl nu se găsesc în comerț în România, iar faptul că provin din contrabandă este evident, fără niciun dubiu, în primul rând din cauza lipsei marcajelor fiscal; inculpații nu se pot apăra în sensul că nu ar fi observat lipsa acestor marcaje; potrivit legii, deținerea acestor produse accizabile este strict reglementată în Codul vamal, fiind necesară existența autorizării de antrepozit fiscal, care se emite în favoarea unor comercianți de către instituții publice avizate, ceea ce nu este cazul în speță; comerțul ilicit cu acest gen de bunuri în asemenea cantitate este reglementat prin condiționarea prezenței timbrului fiscal; activitatea de contrabandă cu țigări a fost și este foarte profitabilă, ceea ce considerăm că este scopul real al inculpaților de a le comercializa; purtau banderolă de marcaj fiscal aparținând unei alte țări sau erau fără banderolă; cantitatea de țigări achiziționată era mare și se făcea periodic; prețul de achiziție era evident mai mic decât cel practicat de comercianții autorizați pentru produse similare; țigaretele au fost achiziționate de la persoane care în mod evident nu își desfășurau activitatea în mod legal, fiscalizat, cumpărarea nefiind realizată într-un loc autorizat; inculpații, pentru țigaretele respective nu au prezentat acte justificative.

Având în vedere cele prezentate, s-a concluzionat că faptele săvârșite de către inculpații A., B. și C. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă, prev. de art. 270 alin. (3) lit. a) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, întrucât aceștia au cunoscut că bunurile sau mărfurile achiziționate provin din contrabandă.

Faptele așa cum au fost descrise în rechizitoriu se circumscriu cu evidență dispozițiilor incriminatorii ale art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, respectiv elementului material al infracțiunii asimilate contrabandei care constă în colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau mărfurilor cunoscând ca provin din contrabandă, deci că au fost sustrase de la controlul vamal.

Relativ la latura subiectivă a infracțiunii, inculpații au săvârșit faptele asimilate contrabandei cu intenție directă ceea ce implică reprezentarea atingerii aduse relațiilor sociale de protecție a regimului administrării impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat.

Urmarea imediată constă în starea de pericol creată ca urmare a încălcării relațiilor sociale de natură economică ce reglementează regimul vamal.

Declarațiile inculpaților, coroborate cu declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale, cât și cu celelalte probe administrate în cursul urmăririi penale, relevă, dincolo de orice îndoială rezonabilă că acesta a desfășurat în această perioadă o activitate specifică de sustragere de la plata taxelor, și anume de deținere, transport, depozitare și vânzare de țigări, mărfuri care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că provin din contrabandă.

Acestea fiind reținute, instanța a constatat că întregul material probator administrat în cauză relevă, atât obiectiv, cât și subiectiv, existența faptelor asimilate infracțiunii de contrabandă în formă continuată, precum și vinovăția inculpaților.

În drept, faptele inculpaților A., B. și C. care, în perioada februarie 2017 - mai 2017, în mod constant, în baza aceleiași rezoluții infracționale, au desfășurat activități asimilate infracțiunii de contrabandă constând în colectarea, deținerea, transportarea, depozitarea și vânzarea de țigări cu timbru de accizare de Republica Moldova, realizând că acestea provin din contrabandă urmare a achiziționării acestora de la diverși cetățeni din mun. Galați, țigările fiind introduse în România prin sustragerea de la controlul vamal, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, fapte asimilate infracțiunii de contrabandă, faptă prev. și ped. de art. 270 alin. (3) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.

În sarcina inculpaților s-au reținut dispozițiile art. 35 alin. (1) C. pen. privind săvârșirea infracțiunii în formă continuată, întrucât inculpații au săvârșit faptele în baza unei rezoluții infracționale unice, aceasta fiind modalitatea inculpaților de ași asigura cele necesare traiului și nu numai, activitatea infracțională a acestora fiind întreruptă de punerea sub urmărirea penală, ce s-a dispus în cauză.

Față de toate aceste considerente, instanța a reținut că aplicarea unor pedepse se justifică în raport cu circumstanțele faptelor.

Infracțiunea de contrabandă reprezintă unul din fenomenele economico-sociale complexe, de maximă importanță, cu efect semnificativ asupra veniturilor fiscale ale României, perturbând activitatea economică în cadrul pieței interne prin crearea unor fluxuri nejustificate de bunuri și prin introducerea pe piața internă a unor bunuri la prețuri nejustificat de mici. În general, contrabanda de țigarete constituie o amenințare permanentă pentru concurențialitatea pieței legale, interne și europene, afectând grav bugetul general consolidat, interesele financiare ale Uniunii Europene.

Pericolul concret trebuie raportat și la consecințele importante pe care acțiunile unor astfel de inculpați le au asupra economiei naționale, având în vedere prejudiciile importante pe care le cauzează bugetului de stat.

Instanța a avut în vedere și circumstanțele personale ale inculpaților, reținând că inculpatul A. este în vârstă de 62 ani, are studii 8 clase, este pensionar, căsătorit, fără antecedente penale.

Pe parcursul urmăririi penale inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând proveniența țigărilor și indicând unele dintre persoanele cărora le-a valorificat țigările de contrabandă.

Inculpata B. - este în vârstă de 58 ani, are studii 10 clase, este pensionară, căsătorită, fără antecedente penale, a avut o atitudine sinceră în cursul urmăririi penale, recunoscând faptele comise așa cum au fost constatate și probate.

Inculpatul C. - este în vârstă de 46 ani, are studii școala profesională, de ocupație este sudor, căsătorit, fără antecedente penale, a avut o atitudine sinceră în cursul urmăririi penale, recunoscând faptele comise așa cum au fost constatate și probate.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci dimpotrivă el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de stabilire a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării sancțiunii, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Astfel, instanța va pronunța o soluție de condamnare a inculpaților pentru infracțiunile descrise mai sus.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate celor trei inculpați, instanța are în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 noul C. pen.; informațiile relevate de fișele de cazier judiciar ale inculpaților potrivit cărora, aceștia nu sunt cunoscuți cu antecedente penale; gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite; modalitatea de comitere a acestora, respectiv în formă continuată și nu în ultimul rând prejudiciul relativ redus adus bugetului de stat.

Constatând dovedite faptele și vinovăția inculpatei cu privire la săvârșirea infracțiunilor de contrabandă, faptă prev. și ped. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, instanța a procedat la stabilirea câte unei pedepse pentru fiecare dintre cei trei inculpați.

Nu trebuie ignorată nici amploarea pe care fenomenul contrabandei de țigări a luat-o în ultima perioadă, realitate care, raportată la elementele mai sus menționate, în lipsa unei reacții ferme a autorităților ar conduce la o încurajare tacită la săvârșirea altor fapte similare, cu consecința scăderii încrederii populației în capacitatea de protecție a statului.

Acest gen de infracțiuni aduce anual prejudicii deosebit de importante bugetului de stat, astfel încât și sancțiunile aplicate trebuie să fie apte să asigure prevenția generală și pe cea specială, cu alte cuvinte să descurajeze continuarea săvârșirii în viitor a unor fapte de această natură.

Instanța a reținut pentru fiecare din cei trei inculpați, circumstanța atenuantă prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. d) C. pen., acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanță într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei.

În cazul reținerii unei circumstanțe atenuante, limitele de pedeapsă se reduc cu 1/3.

Având în vedere că pentru faptele săvârșite de inculpați, pedeapsa este cuprinsă între 5 și 15 ani, ca urmare a reducerii cu 1/3 a limitelor de pedeapsă, instanța a aplicat inculpaților câte o pedeapsă situată între limita minimă de 3 ani și 4 luni și limita maximă de 10 ani închisoare. Astfel, a aplicat fiecărui inculpat pedeapsa minimă de 3 ani și 4 luni închisoare, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

Totodată, față de caracterul obligatoriu al pedepsei complementare, astfel cum prevede art. 270 alin. (1) C. pen., instanța a interzis fiecărui inculpat, pe o durata de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea următoarelor drepturi prev. de art. 66 alin. (1) lit. : a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

Totodată, în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. instanța a aplicat și pedeapsa accesorie, astfel încât a interzis fiecăruia din cei trei inculpați, exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

Referitor la măsurile de siguranță, potrivit prevederilor art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen. sunt supuse confiscării speciale bunurile a căror deținere este interzisă de legea penală.

Întrucât sunt bunuri de contrabandă în baza art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpații A. și B. a următoarelor bunuri: 77 pachete țigări marca x cu timbru de proveniență Republica Moldova depuse la Camera de corpuri delicte a S.T.P.F. Vaslui.

În ce privește latura civilă, instanța a constatat achitat integral prejudiciul în sumă de 2.770 RON produs părții civile A.N.A.F - D.G.R.F.P. Iași - Direcția Regională Vamală - Iași.

Împotriva sentinței penale redate mai sus, au exercitat calea ordinară de atac a apelului, în termenul legal prevăzut de art. 410 alin. (1) C. proc. pen., inculpații A., B. și C.

I. Inculpații A. și B. au solicitat, în latură penală, achitarea, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., întrucât fapta inculpaților nu este prevăzută de legea penală, constituind contravenție, iar în latură civilă restituirea sumei de 2.770 RON plătită Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ca fiind o plată nedatorată.

I.1. În latură penală, s-a invocat că fapta pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților A. și B. nu este prevăzută de legea penală, întrucât achiziționarea nu se numără printre formele enumerate la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, iar actele ulterioare de deținere, transportare și donare sau revânzare au fost săvârșite în urma achiziționării, iar nu independent de ea, urmând regimul juridic al acesteia.

În speță, achiziționarea, primul act de drept civil prin care inculpații au dobândit dreptul de proprietate și au intrat în posesia țigărilor, a constat în remiterea unei sume de bani în schimbul țigărilor într-o piață publică din municipiul Galați, legal amenajată de către Consiliul Local, și care se află sub paza poliției municipale.

Achiziționarea nu este însă prevăzută la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României. În momentul achiziționării, are loc primul act de vânzare, deci autorul faptei este tocmai persoana care a vândut țigările, iar nu inculpații care au achiziționat țigările.

Procurorul a făcut referire în rechizitoriu doar la achiziționare, la comercializare, deținere și transport. Formulările inexacte folosite de procuror nu se regăsesc întru-totul în dispozițiile legii. Organul de urmărire penală s-a referit direct doar la deținerea și comercializarea ulterioare achiziționării, fără a menționa că deținerea a fost posibilă tocmai ca o consecință a achiziționării, fiind în fapt intrarea în posesie a bunului pentru care s-a plătit un preț, iar nu o simplă detenție precară. Este un act civil de dobândire a proprietății, care scoate din sfera penală actele ulterioare de deținere și transportare a bunurilor, dar și revânzare ulterioară.

Procurorul și instanța nu vorbesc de revânzare, deși în speță prima vânzare are loc în momentul achiziționării, achiziționare cu privire la care nu s-a făcut dovada că este sancționată de legea penală. Prin urmare, revânzarea este act de dispoziție, care este un dezmembrământ al dreptului de proprietate dobândit prin achiziționare.

Concluzia este că tocmai cel care a vândut țigările în piață inculpaților a fost autorul vânzării și, implicit, a infracțiunii din prezenta cauză, pentru că el a făcut singurul act de vânzare. Inculpații au fost cei care au achiziționat, adică au cumpărat, iar ulterior au revândut.

Prin urmare, primul act, achiziționarea de țigări fără timbrul legal emis de autoritățile din România constituie o simplă contravenție și este sancționată ca atare la art. *2213 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal coroborat cu art. *2961 alin. (1) lit. l) din aceeași lege, întrucât nu se depășește pragul de 10.000 de țigarete prevăzut pentru a fi calificat drept infracțiune.

I.2. Inculpații nu au cunoscut proveniența bunurilor, nu au cunoscut că bunurile proveneau din trecerea prin alt loc decât prin vamă sau că au fost sustrase de la plata taxelor vamale, după trecerea prin vamă.

Procurorul nu a făcut dovada că bunurile provin din săvârșirea infracțiunii de contrabandă prevăzută la art. 270 alin. (1) sau alin. (2) din Legea nr. 86/2006 și nu a putut stabili când sau cum au intrat bunurile în țară, astfel cum rezultă din Adresa nr. x din 23 mai 2017 înaintată de Poliția de Frontieră Vaslui către Direcția Regională Vamală Iași. Dacă organul de urmărire nu a putut stabili perioada introducerii bunurilor în țară, cum se poate considera dovedit faptul că inculpații cunoșteau, atunci când au achiziționat bunurile, că ele au fost introduse prin alt loc decât prin vamă sau prin sustragere de la plata obligațiilor vamale după trecerea prin vamă.

Formula utilizată de instanță și de procuror că inculpații ar fi trebuit să cunoască faptul că bunurile erau de contrabandă este total eronată, pentru că ea constituie o deducere, iar nu o cunoaștere, formularea fiind oricum eliminată prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia nr. 32 din 11 decembrie 2015.

În concluzie, aspectele obiective nu pot fi luate în considerare, pentru că ele țineau de interpretarea largă a noțiunii de contrabandă, care a fost înlăturată din interpretarea textului încă din anul 2015, iar organul de urmărire și instanța de fond continuă să le aplice, deși ar fi trebuit să aplice textul art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 în lumina interpretării date de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin urmare, achiziționarea de țigări fără să se fi cunoscut proveniența lor ca fiind din contrabandă în formele prevăzute la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 constituie contravenție și este sancționată ca atare la art. *2213 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal coroborat cu art. *2961 alin. (1) lit. l) din aceeași lege, întrucât nu este depășit pragul de 10.000 de țigarete prevăzut pentru a putea fi încadrată ca infracțiune.

II. Inculpatul C., în esență, a solicitat:

- schimbarea încadrării juridice a faptelor deduse judecății din forma autoratului la infracțiunea asimilată contrabandei calificate în cea a complicității la aceeași infracțiune, în formă continuată;

- achitarea, în temeiul prevederilor art. 396 alin. (5) C. proc. pen. și art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., întrucât faptele sesizate nu sunt prevăzute de legea penală;

- subsecvent primelor apărări, circumscrise soluției de achitare anterior propusă, și dacă se va aprecia că faptele sesizate constituie infracțiunea asimilată contrabandei calificate, în formă continuată, prevăzută de art. 270 alin. (3) în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006, a solicitat, conform art. 396 alin. (10) C. proc. pen., reindividualizarea pedepsei aplicate, prin reducerea acesteia cu încă o treime și prin aplicarea dispozițiilor privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

II.1. Din perspectiva primului motiv de apel, a arătat că, în rechizitoriu și în sentința apelată, se reține că acțiunile comise, în mod repetat, pe raza municipiului Galați, de apelantul inculpat au constat în ajutorul dat celorlalți inculpați în achiziționarea și transportul pachetelor de țigări menționate, dintr-o piață a municipiului până la un apartament al celorlalți inculpați, situat în același municipiu. Or, aceste acțiuni ar putea fi imputate apelantului inculpat numai prin prisma instituției de drept penal a complicității la infracțiunea sesizată (prevăzută de art. 48 alin. (1) teza a II-a C. pen.).

Concluzia reiese, pe de o parte, din împrejurarea că, de fiecare dată, ceilalți inculpați au achiziționat (cumpărat), în mod repetat, pachetele de țigări de la diverse persoane, de unde rezultă că acțiunea de cumpărare a fost comisă, în mod direct și nemijlocit, de ceilalți inculpați, și nu de apelantul inculpat, care s-a rezumat la a îi însoți și transporta pe ceilalți inculpați, cu autoturismul său, la și de la piața mai sus arătată.

În privința celei de a doua acțiuni imputată apelantului inculpat, preliminar, înțelege să învedereze instanței că, în susținerea cererii, se referă la transportul persoanei celorlalți inculpați, și nu a pachetelor de țigări pe care aceștia le dețineau, de fiecare dată, asupra lor, după cumpărare. Apelantul inculpat, de fiecare dată, când a fost solicitat de ceilalți inculpați, a fost de acord să îi transporte pe aceștia, ca persoane, bineînțeles, cu tot cu bunurile lor mobile pe care le aveau asupra lor.

Norma de incriminare precizează, în mod expres, că transportul bunurilor și a mărfurilor de natura celor în discuție constituie infracțiunea analizată, deci, legiuitorul are în vedere transportul de mărfuri/bunuri, prin încredințarea, prin predarea lor fizică transportatorului, și nu cel de persoane, în care aceasta călătorește, personal, cu bunurile lor, fără a le preda transportatorului, păstrând permanent contactul fizic cu acestea.

De fiecare dată, după ce apelantul inculpat i-a transportat pe ceilalți inculpați la apartamentul lor de pe raza municipiului Galați, cei din urmă s-au deplasat spre comuna în care locuiesc, din județul Vaslui, cu un mijloc de transport în comun, tot de persoane, având asupra lor bunurile cumpărate.

Față de aceste argumente, constatându-se că, în realitate, apelantului inculpat i s-au imputat acțiuni prezumtiv ilicite, prin care ceilalți inculpați au fost ajutați să ajungă la și de la o piață din municipiul Galați, de unde au cumpărat țigări, pe care apoi, le-au avut, în mod fizic, asupra lor, la un apartament propriu, din același municipiu, pot fi examinate, din punct de vedere material, doar prin prisma complicității, și nu a autoratului, la infracțiunea sesizată.

II.2. În privința solicitării de achitare, se au în vedere dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., faptele sesizate nu sunt prevăzute de legea penală.

Examinând prima acțiune imputată inculpatului, se observă, după cum a mai susținut anterior, că achiziționarea (cumpărarea) de țigări, de genul celor în discuție, nu este sancționată de legea penală. Din verificarea normei de incriminare rezultă, fără putință de tăgadă, că modalitatea achiziționării (cumpărării) de țigări, cunoscând că provin din contrabandă, nu a fost prevăzută și sancționată de legiuitor ca infracțiune, situație în care, evident, nici cel căruia i se impută că a ajutat pe autor, pentru a le cumpăra, nu poate fi acționat penal.

Asupra celei de a doua acțiuni imputată apelantului inculpat, de ajutor dat celorlalți inculpați, constând în transportarea cumpărătorului, având asupra sa (fizic) pachetele de țigări, cumpărate în forma deja descrisă, consideră că nici aceasta nu este incriminată, câtă vreme legiuitorul nu a înțeles să incrimineze și să sancționeze cumpărarea, de pe teritoriul țării, de asemenea bunuri, ca acțiune principală și originară, fără de care nu putea exista cealaltă acțiune de transport.

Concluzia reiese din împrejurarea că, din moment ce o persoană cumpără, pe teritoriul țării, diferite cantități de țigări, de genul celor în discuție, este evident că aceasta are și dreptul de a le transporta, personal (ca acțiune subsidiară primei) în locul în care dorește, prin mijloacele alese și la îndemâna sa.

De aceea, apreciază că acțiunile, descrise de norma de incriminare vizată, se circumscriu altor situații, decât cele în care cumpărătorul bunurilor în discuție, după ce le achiziționează, le transportă, personal, în locul dorit, prin diverse mijloace.

II.3. În cazul în care instanța de apel nu va primi apărările de mai sus și va aprecia că faptele imputate sunt prevăzute de legea penală, în cadrul ultimului motiv de apel, a invocate netemeinicia modului de individualizare a pedepsei principale.

În fața instanței de fond, inculpații au recunoscut faptele reținute în sarcina lor și au înțeles ca judecată să aibă loc potrivit art. 374 alin. (4) C. proc. pen., însă prima instanță de judecată a respins cererea apelantului inculpat de a fi judecat în procedura simplificată.

A considerat că, la deliberare, în operațiunea de individualizare a pedepsei principale, judecătorul fondului trebuia să aibă în vedere dispozițiile exprese ale art. 396 alin. (10) C. proc. pen., întrucât starea de fapt, reținută de instanță, a fost aceeași cu cea recunoscută de inculpat.

Referirea inculpatului, în declarația dată în fața instanței de judecată, potrivit căreia "Nu știam că ce face A. sau eu este împotriva legii", nu constituie o negare a faptelor în materialitatea lor, ci o mențiune circumscrisă apărării sale de mai sus, referitoare la soluția de achitare propusă, care este permisă instanțelor de judecată, astfel cum rezultă din interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 4/2019.

Pentru aceste motive, a solicitat instanței de control judiciar să dispună reindividualizarea pedepsei, raportat și la această normă juridică, ce are ca efect reducerea cu încă o treime, a limitelor de pedeapsă.

Ulterior acestei operațiuni, constatând că sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru aplicarea instituției suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prevăzute de art. 91 din C. pen., a solicitat a se dispune aplicarea acesteia: pedeapsa aplicată, anterior reindividualizată, este închisoarea de cel mult 3 ani; apelantul inculpat nu a mai fost condamnat anterior; acesta și-a manifestat acordul de presta o muncă neremunerată în folosul comunității; apelantul inculpat a avut o atitudine sinceră, este integrat în comunitatea în care locuiește (are un loc de muncă și este căsătorit), a depus eforturi și a acoperit prejudiciul creat bugetului de stat, are posibilități reale de îndreptare, deduse din comportamentul său, manifestat anterior comiterii faptei și pe timpul prezentului proces, din toate acestea reieșind că aplicarea pedepsei, chiar fără executarea ei efectivă, este suficientă pentru a concluziona că apelantul inculpat nu va mai comite alte infracțiuni.

Prin Decizia penală nr. 845 din 30 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații C., A. și M. împotriva Sentinței penale nr. 30 din data de 5 februarie 2020, pronunțată de Judecătoria Bârlad, în Dosarul nr. x/2018, pe care a menținut-o.

Procedura în fața instanței de apel:

Inculpații apelanți A. și B. au fost prezenți în fața instanței de control judiciar, fiind asistați de apărător ales, avocat N., cu împuternicirea avocațială seria x, nr. x, din data de 2 septembrie 2020, aflată la dosar Curtea de Apel Iași.

Inculpatul apelant C. a fost prezent în fața instanței de control judiciar, fiind asistat de apărător ales, avocat O., cu împuternicirea avocațială seria x, nr. x din data de 4 septembrie 2020, aflată dosar Curtea de Apel Iași.

Interpelați conform dispozițiilor art. 420 alin. (4) C. proc. pen., inculpații apelanți A., B. și C. au precizat, în ședința publică din data de 10 septembrie 2020, că nu doresc să dea declarație în apel.

Asupra cererii de schimbare a încadrării juridice (din infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.) formulată de inculpatul C., Curtea s-a pronunțat prin încheierea de ședință din data de 10 septembrie 2020, în sensul respingerii cererii de schimbare a încadrării juridice.

În susținerea apelului formulat, inculpatul A. a solicitat administrarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere, probă încuviințată, sens în care a depus o serie de acte medicale .

Inculpații B. și C. nu au solicitat administrarea de probe.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, instanța de apel a constatat următoarele:

În urma propriului demers analitic asupra datelor cauzei prin raportare atât la criticile inculpaților A., B. și C., cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin. (1) și (2) C. proc. pen., Curtea de Apel a constatat că prima instanță a acordat semnificația cuvenită tuturor datelor relevate de actele dosarului și, printr-o apreciere obiectivă și convingătoare a întregului material probator administrat, a reținut și a stabilit corect atât situația de fapt dedusă judecății, cât și vinovăția inculpaților, trimiși în judecată prin Rechizitoriul nr. x/2017 din 29 noiembrie 2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad.

În opinia Curții, hotărârea instanței fondului este temeinic și exhaustiv motivată, în fapt și în drept, judecătorul fondului manifestându-și rolul activ, în sensul că au fost administrate în cursul cercetării judecătorești toate probele necesare justei soluționări a cauzei și aflării adevărului.

Din perspectiva art. 103 alin. (1) și (2) C. proc. pen., probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrat