ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1519/2020

Ședința publică din data de 29 iulie 2020

Asupra declarației de abținere de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași, secția I civilă la 20.02.2018, reclamanta A. a chemat în judecată pârâta Curtea de Apel Iași, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige pârâta la restituirea către reclamantă a sumelor reprezentând impozit și contribuții individuale reținute cu ocazia achitării despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin plata eșalonată și întârziată a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1062/12.10.2015, pronunțată de Tribunalul Bacău, secția I civilă, definitivă prin decizia civilă nr. 1244/16.11.2016 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă, până la remedierea stării de fapt, precum și la plata dobânzilor și la actualizarea sumei datorate cu indicele de inflație la data plății efective.

Prin sentința civilă nr. 1559/22.10.2019, Tribunalul Iași, secția I civilă a admis acțiunea și a obligat pârâta să restituie reclamantei sumele reprezentând impozit și contribuții individuale reținute cu ocazia achitării despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin plata eșalonată și întârziată a sentinței civile nr. 1062/12.10.2015, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2014, definitivă prin decizia civilă nr. 1244/16.11.2016, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, în sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective; a obligat pârâta să achite reclamantei dobânda legală aferentă sumelor reprezentând impozit și contribuții individuale, ce urmează a fi restituite potrivit hotărârii, calculate de la data scadenței până la data plății efective.

Împotriva acestei sentințe, pârâta a declarat apel, iar cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale.

După repartizarea aleatorie a cauzei, prin cereri succesive, judecători din cadrul secției litigii de muncă și asigurări sociale, secției de contencios administrativ și fiscal și secției Civile, respectiv B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z. și AA. au declarat că se abțin de la soluționarea pricinii, deoarece Curtea de Apel Iași este parte în litigiu, invocând art. 43 și art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ.

Prin încheierea din 16.07.2020, Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării declarației de abținere formulate de judecătorii Z. și AA., în temeiul art. 50 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru a dispune astfel, a reținut imposibilitatea formării unui complet de judecată.

Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția necompetenței sale materiale, cu privire la care reține următoarele:

Potrivit art. 43 alin. (2) C. proc. civ., judecătorul care știe că există un motiv de incompatibilitate în privința sa este obligat să se abțină de la judecarea pricinii.

Articolul 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ. prevede că judecătorul este incompatibil de a judeca atunci când există elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa.

Totodată, potrivit art. 50 alin. (2) C. proc. civ., când, din pricina abținerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanța ierarhic superioară.

Așa cum rezultă din economia dispozițiilor legale care reglementează instituția abținerii, prin acest mijloc procesual judecătorul care apreciază că se află într-o situație de incompatibilitate are posibilitatea de a sesiza acest aspect și de a solicita retragerea sa de la judecata cauzei, pentru a nu exista nicio suspiciune cu privire la imparțialitatea sa și pentru a fi respectat dreptul tuturor părților la un proces echitabil, astfel cum este consacrat de prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La 16.07.2020, când s-a dispus înaintarea pricinii către Înalta Curte, în temeiul art. 50 alin. (2) C. proc. civ., la nivelul Curții de Apel Iași au fost soluționate succesiv unsprezece declarații de abținere formulate de către judecători din cadrul secției litigii de muncă și asigurări sociale, secției de contencios administrativ și fiscal și secției Civile ale Curții de Apel Iași, de la soluționarea dosarului nr. x/2018

La 08.07.2020, declarația de abținere a domnilor judecători Z. și AA. de la judecarea aceluiași dosar nu a mai fost soluționată, invocându-se imposibilitatea constituirii unui complet de judecată, având în vedere că a fost epuizată lista cu judecătorii secțiilor civile din cadrul Curții Apel Iași.

Sub un prim aspect, Înalta Curte constată că lista judecătorilor din cadrul celor trei secții nu a fost epuizată, așa cum a relevat evidența informatizată a judecătorilor Curții de Apel Iași.

Sub un al doilea aspect, reține că, în cauza de față, declarațiile de abținere au fost formulate doar de către judecători din cadrul secției de litigii de muncă și asigurări sociale, secției de contencios administrativ și fiscal și secției Civile de la nivelul Curții de Apel Iași, nu și din cadrul secției Penale.

Din dispozițiile art. 50 alin. (2) C. proc. civ. rezultă că declarația de abținere se judecă de instanța ierarhic superioară în cazul în care nu se poate alcătui completul de judecată, fără a se face distincție în funcție de materie.

Totodată, art. 110 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea nr. 1375/2015 a C.S.M., prevede că:

"(1) incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată, se vor soluționa de completul cu numărul imediat următor, care judecă în aceeași materie. Dacă în materia respectivă nu mai există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale referitoare la toți membrii completului se vor soluționa de acesta. Dacă nu mai există un complet care judecă în acea materie, incidentele vor fi soluționate de completul din materia și după regulile stabilite de colegiul de conducere al instanței. (2) Dacă în urma soluționării incidentelor procedurale prevăzute la alin. (1) se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu. Dacă mai există un singur complet care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia. (3) Cauzele în care toți judecătorii unei secții au devenit incompatibili să judece se repartizează conform regulilor stabilite de colegiul de conducere".

Astfel, sintagma privind "alcătuirea completului de judecată" din conținutul art. 50 alin. (2) C. proc. civ. are în vedere compunerea cu numărul de judecători prevăzut de lege.

În aplicarea dispozițiilor legale menționate, competența instanței ierarhic superioare de a judeca abținerea este incidentă numai în situația în care nu se poate alcătui completul de judecată pentru soluționarea declarațiilor de abținere.

Or, astfel cum s-a arătat mai sus, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, nu reiese imposibilitatea alcătuirii completului, nefiind incidente prevederile art. 50 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va declina în favoarea Curții de Apel Iași competența de soluționare a declarației de abținere formulată de domnii judecători Z. și AA. de la soluționarea dosarului nr. x/2018

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină în favoarea Curții de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale competența de soluționare a declarației de abținere formulată de domnii judecători Z. și AA. de la soluționarea dosarului nr. x/2018

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 iulie 2020.