ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2750/2020

Ședința publică din data de 16 decembrie 2020

Asupra cererii de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la data de 26 octombrie 2020 sub nr. x/2020, contestatorul A. a contestat decizia nr. 2 din 23 octombrie 2020 emisă de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța cu privire la candidații B. și C..

Prin sentința civilă nr. 2629 din 27 octombrie 2020, Tribunalul Constanța a respins contestația formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 2 din 23 octombrie 2020, emisă de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța cu privire la candidații B. și C., ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel contestatorul A., iar în cuprinsul cererii de apel a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (11) și art. 53 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, susținând că sunt în contradicție cu dispozițiile art. 53 din Constituție.

Prin decizia nr. 178C din 01 noiembrie 2020, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate formulată de apelantul-contestator A., ca inadmisibilă; a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-contestator A. împotriva sentinței civile nr. 2629 din 27 octombrie 2020, pronunțată de Tribunalul Constanța.

Pentru a hotărî astfel, această instanță a reținut că dispozițiile a căror neconstituționalitate a fost invocată nu au legătură cu soluționarea cauzei de față și, prin urmare, nu sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute cumulativ de art. 29 din Legea nr. 47/1992.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs petentul A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., prin care a învederat că prin excepția de neconstituționalitate invocată a arătat că sunt încălcate dispozițiile art. 53 din Constituție, întrucât nu i-a fost admisă cererea de probațiune, nu a fost încuviințată proba cu înscrisuri și nu au fost atașate la dosar deciziile de impunere pe anul 2020 ale candidaților.

Un alt argument în susținerea recursului, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. a vizat concluziile reprezentatului Ministerului Public cu privire la cererea de sesizare a Curții Constituționale, în sensul că acestea sunt "antiromânești".

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 11 noiembrie 2020, sub nr. x/2020, și a fost repartizat aleatoriu, spre soluționare completului nr. 10.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatului Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța care nu a depus întâmpinare.

Analizând recursul declarat în cauză, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale relevante, Înalta Curte constată că acesta nu este fondat și îl va respinge pentru următoarele considerente:

Prin cererea formulată în cadrul dosarului nr. x/2020, aflat pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a I civilă, având ca obiect "contestație la legea electorală", în calea de atac a apelului, petentul A. a formulat cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (11) și art. 53 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, articole care, în opinia acestuia, contravin art. 53 din Constituție care reglementează restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Dispozițiile art. 52 alin. (11) din Legea nr. 208/2015, a căror neconstituționalitate se invocă, statuează în sensul că:

"Propunerile de candidați vor fi însoțite de declarațiile de acceptare a candidaturii, semnate și datate de candidați, precum și de declarația de avere și de interese ale fiecărui candidat.", iar art. 53 alin. (1) din același act normativ prevăd că:

"În vederea înregistrării candidaturilor, fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale depune la biroul electoral de circumscripție 4 dosare, cuprinzând următoarele:

a) două exemplare originale și două copii ale listei candidaților pentru respectiva circumscripție, cuprinzând datele prevăzute la art. 52 alin. (8) - (10);

b) copiile actelor de identitate ale candidaților;

c) două exemplare originale și două copii ale declarațiilor de acceptare a candidaturii, prevăzute la art. 52 alin. (11) și (12);

d) două exemplare originale și două copii ale declarațiilor de avere și de interese ale candidaților, conform modelelor prevăzute în anexa la Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare;

e) două exemplare originale și două copii ale declarațiilor candidaților născuți înainte de 1 ianuarie 1976 de apartenență sau neapartenență la securitate ca poliție politică, ce se vor redacta conform modelului prevăzut în anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, cu modificările ulterioare."

Potrivit art. 53 din Constituție, în raport de care petentul a invocat excepția de neconstituționalitate:

"(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății."

Prin decizia civilă nr. 178C din 01 noiembrie 2020, Curtea de Apel Constanța, secția a I civilă a respins cererea formulată de petentul A. privind sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (11) și art. 53 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, ca inadmisibilă, reținându-se, în esență, că dispozițiile a căror neconstituționalitate a fost invocată nu au legătură cu soluționarea cauzei și, prin urmare, nu sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute cumulativ de art. 29 din Legea nr. 47/1992.

Potrivit art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, instanța de control constituțional decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă .(3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Corelativ, alin. (5) din același articol, dispune că dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale.

În cauza dedusă judecății, curtea de apel, având a aprecia asupra admisibilității cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate, a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, atunci când a constatat că nu se impune învestirea instanței de contencios constituțional cu soluționarea excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile a căror neconstituționalitate a fost invocată nu au legătură cu soluționarea cauzei.

Astfel, având a aprecia asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate, curtea de apel a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, atunci când a constatat că nu se impune învestirea instanței de contencios constituțional cu soluționarea excepției de neconstituționalitate, nefiind întrunite cerințele textului legal care să facă posibilă sesizarea, respectiv, dispozițiile invocate de către petentul A., ca fiind neconstituționale, nu au legătură cu cauza.

Cu privire la relevanța pe care soluționarea excepției de neconstituționalitate invocată ar avea-o în prezenta cauză, din analiza prevederilor legale a căror neconstituționalitate a fost invocată și a obiectului cauzei, Înalta Curte constată că nu sunt fondate criticile recurentului, neexistând legătură între soluția ce ar fi putut fi dată în contestația împotriva deciziei nr. 2 din 23 octombrie 2020 emisă de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 14 Constanța, și soluția ce ar fi putut fi pronunțată de Curtea Constituțională.

Aceasta întrucât contestația formulată de către petentul A., în condițiile Legii nr. 208/2015, vizează analiza de către instanța de judecată a respectării de către candidații la alegerile parlamentare a dispozițiilor art. 52 alin. (11) și art. 53 din Legea nr. 208/2015 din perspectiva depunerii integrale a declarațiilor de avere și de interese.

Or, dispozițiile art. 52 alin. (11) și art. 53 din Legea nr. 208/2015 au fost criticate ca fiind pretins neconstituționale din perspectiva lipsei din conținutul acestor prevederi legale a unor obligații pe care contestatorul le consideră necesare pentru verificarea concordanței între situația reală și cea menționată în declarațiile de avere și de interese ale candidaților.

Se deduce astfel, că argumentele de neconstituționalitate avute în vedere de autorul sesizării nu sunt legate de modul concret în care dispozițiile arătate au fost interpretate și aplicate de către instanța de judecată în soluționarea contestației.

Prin urmare, în mod corect și legal, Curtea de Apel Constanța a reținut că excepția invocată nu privește neconstituționalitatea unei legi sau a unor dispoziții legale care să aibă legătură cu soluționarea cuazei.

În consecință, Înalta Curte reține că legătura dintre excepția de neconstituționalitate invocată și soluționarea contestației, formulate în temeiul Legii nr. 208/2015 ar putea fi pusă în discuție numai în situația în care soluționarea contestației ar presupune aplicarea și interpretarea de către instață a prevederilor legale pretins neconstituționale, ceea ce nu este cazul în speță, așa cum s-a arătat și mai sus.

Cum condiția legală a existenței unei legături între pricina dedusă judecății și excepția de neconstituționalitate este una sine qua non, analiza îndeplinirii celorlalte condiții, prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 privitoare la sesizarea Curții Constituționale nu se mai impune, așa cum corect a statuat și curtea de apel prin încheierea ce face obiectul prezentei căi de atac.

În ceea ce privește pretinsa nelegalitate a soluției curții de apel din perspectiva concluziilor "antiromănești" ale reprezentantului Ministerului Public, Înalta Curte reține că potrivit art. 115 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, participarea procurorului este obligatorie, susținerile acestuia cu privire la soluționarea contestației formulate în condițiile Legii nr. 208/2015, neputând fi supuse cenzurii de către instanța de judecată.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cuprinse în dispozitivul deciziei civile nr. 178/C din 1 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cuprinse în dispozitivul deciziei civile nr. 178/C din 1 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 decembrie 2020.