ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2542/2020

Ședința publică din data de 25 noiembrie 2020

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, la data de 04 octombrie 2020, sub nr. x/2020, contestatoarea A. a solicitat anularea deciziei nr. 11 din 03 octombrie 2020, emisă de Biroul Electoral Central privind candidaturile propuse de B. la alegerile pentru Camera Deputaților din anul 2020, solicitând respingerea candidaturilor depuse sub nr. x/2020 din data de 01 octombrie 2020 privind pe C., D., E., F. și G..

La data de 06 octombrie 2020, H., I. și J. au formulat cerere de intervenție accesorie în favoarea contestatoarei, prin care au solicitat admiterea contestației cu consecința desființării/anulării Deciziei nr. 11 din 03 octombrie 2020, emisă de Biroul Electoral Central.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, sub nr. x/2020, la data de 05 octombrie 2020 ora 10:11, contestatorii K., L., M., N., O., P., Q. și R. au formulat contestație împotriva Deciziei nr. 11 din 03 octombrie 2020 a Biroului Electoral Central și au solicitat anularea/desființarea deciziei, ca netemeinică și nelegală, și respingerea candidaturilor propuse de B. la alegerile pentru Camera Deputaților 2020, respectiv a candidaturilor numiților C., D., E., F., G. și S..

Prin încheierea din data de 06 octombrie 2020, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în dosarul cu nr. x/2020, s-a dispus conexarea dosarului nr. x/2020 la dosarul nr. x/2020.

Prin sentința civilă nr. 1/DEC/AGP din 06 octombrie 2020 Tribunalul București, secția a V-a civilă a respins contestația formulată de contestatoarea A., prin cererea principală, în contradictoriu cu intimata B., și contestația formulată, prin cererea conexă, de contestatorii K., L., M., N., O., P., Q. și R., în contradictoriu cu intimata B., ca neîntemeiate, precum și cererea de intervenție accesorie formulată de H., I. și J., ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 1221/2020 din 09 octombrie 2020, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității de reprezentant a apărătorului intimatei- pârâte B.; a respins apelurile formulate de apelanta-contestatoare A. și de apelanții-contestatori K., L., M., N., O., P., Q. și R., împotriva sentinței civile nr. 1/DEC/AGP din 06 octombrie 2020, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimata B. și cu intimații-intervenienți H., I. și J., ca nefondate.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatoarea A., la data de 10 octombrie 2020. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la 27 octombrie 2020, sub nr. x/2020, fiind repartizat aleatoriu completului de judecată C10.

Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., contestatoarea a solicitat, în principal, admiterea recursului, desființarea, în tot, a deciziei recurate, în sensul admiterii apelului și a contestației, cu consecința anulării Deciziei nr. 11 din 03 octombrie 2020, emisă de Biroul Electoral Central privind candidaturile propuse de B.- România la alegerile pentru Camera Deputaților din anul 2020 și respingerea candidaturilor depuse sub nr. x/2020 din data de 01 octombrie 2020 privind pe C., D., E., F. și G..

Prin rezoluția din 28 octombrie 2020, Completul nr. 10 noul C. proc. civ. a stabilit termen de judecată pentru soluționarea recursului, la data de 25 noiembrie 2020, în ședință publică, cu citarea părților.

În ședința publică din 25 noiembrie 2020, Înalta Curte a invocat, din oficiu, în temeiul art. 59 alin. (8) și (9) din Legea nr. 208/2015, excepția inadmisibilității recursului declarat de contestatoarea A..

Examinând cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, invocată de instanță, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit prevederilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

Legalitatea căilor de atac presupune că o hotărâre judecătorească este supusă căilor de atac prevăzute de lege, neputând fi folosite alte mijloace procedurale, în scopul obținerii reformării sau retractării unei hotărâri judecătorești.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României, republicată, stipulând că mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de normele legale, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

În cauză, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei civile nr. 1221/2020 din 09 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității de reprezentant a apărătorului intimatei- pârâte B., și, ca nefondate, apelurile formulate de apelanta-contestatoare A. și de apelanții-contestatori K., L., M., N., O., P., Q. și R., împotriva sentinței civile nr. 1/DEC/AGP din 06 octombrie 2020, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimata B. și cu intimații-intervenienți H., I. și J., ca nefondate.

Înalta Curte reține că hotărârea supusă recursului a fost pronunțată într-o cauză având ca obiect anularea deciziei nr. 11 din 03 octombrie 2020, emisă de Biroul Electoral Central, privind admiterea candidaturilor propuse de B.- România la alegerile pentru Camera Deputaților din anul 2020, cauză ce intră sub incidența Legii nr. 208/2015.

Potrivit dispozițiilor art. 59 alin. (7) din Legea nr. 208/2015, care are caracter de normă specială, "Contestațiile privind deciziile de admitere sau respingere a candidaturilor adoptate de către birourile electorale de circumscripție se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală. Contestațiile privind deciziile de admitere sau respingere a candidaturilor de către Biroul Electoral Central ori de către biroul electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara României se soluționează de către Tribunalul București. Hotărârea dată se afișează, în mod vizibil, la sediul instanței care a emis-o".

Alin. (8) al aceluiași articol prevede că:

"Împotriva hotărârii date în contestație se poate face apel în termen de 48 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Apelul se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare, iar potrivit alin. (9):

"hotărârea pronunțată în apel este definitivă."

Potrivit prevederilor art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., care completează norma specială, au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs.

În consecință, decizia civilă nr. 1221/2020 din 09 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie este definitivă, în înțelesul textului legal menționat, nefiind susceptibilă de recurs; principiul dublului grad de jurisdicție nu este obligatoriu în materie civilă, fiind suficient, din perspectiva art. 6 par. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, ca o instanță independentă și imparțială, cu deplină jurisdicție, în fapt și în drept, să poată examina o contestație privind drepturi și obligații cu caracter civil.

Or, se poate observa că legiuitorul național a ales în materie electorală să reglementeze un dublu grad de jurisdicție, în fața instanțelor de fond, instituind un regim mai favorabil decât cel reglementat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, corelat cu art. 13 din Convenție, care reglementează dreptul la un recurs efectiv.

Pentru considerentele expuse, constatând că, din dispozițiile legii speciale, rezultă cu evidență că împotriva hotărârilor date în contestațiile reglementate de dispozițiile art. 59 alin. (7) din Legea nr. 208/2015, se poate exercita doar calea de atac a apelului, nu și recursul, Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei civile nr. 1221/2020 din 09 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 1221/2020 din 09 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 noiembrie 2020.