ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 660/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 660/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor de la
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 89
pronunțată în ședința publică din 1 noiembrie 2007, Curtea de Apel Bacău, în
baza art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca
nefondată, plângerea formulată de petentul C.D.A. împotriva rezoluției de
neîncepere a urmăririi penale dată de procuror la 30 iulie 2007 în dosarul nr. 260/P/2007
al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
Examinând lucrările
dosarului instanța a reținut următoarele considerente:
La data de 7 mai 2007
petentul C.D.A. a formulat plângere penală împotriva subcomisarului N.C. pentru
infracțiunea de purtare abuzivă prevăzută de art. 250 alin. (3) C. pen.,
arătând că în dimineața zilei de 19 aprilie 2007, aflând că a fost căutat de
polițiști, s-a prezentat la sediul Poliției orașului Roznov, fiind însoțit de
tatăl său, care a plecat ulterior.
După plecarea tatălui său, a
fost introdus în biroul subcomisarului, care i-a cerut să recunoască că este
autorul unei infracțiuni de viol, dar pentru că petentul a refuzat,
subcomisarul i-a aplicat mai multe lovituri cu palma, pumnul și l-a strâns de
gât.
Fiind sesizat cu plângerea,
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, prin rezoluția din 30 iulie 2007,
în temeiul art. 228 alin. (6) coroborat cu art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a
dispus neînceperea urmăririi penale față de subcomisarul N.C., pentru
infracțiunea de purtare abuzivă, reținându-se că acesta nu a participat la
efectuarea actelor de cercetare penală în cauza în care petentul a fost
cercetat pentru infracțiunea de viol, cu excepția cercetării locului faptei.
S-a mai reținut că din fișa
medicală întocmită la Arestul I.P.J. Neamț pentru petent, nu rezultă că acesta
prezenta leziuni traumatice, iar pentru cele descrise în certificatul
medico-legal eliberat la 24 aprilie 2007 există posibilitatea să se fi produs în
alte condiții.
În plângerea adresată
procurorului general, petentul a formulat următoarele critici vizând rezoluția:
- nu s-au administrat
probele necesare pentru a se stabili existența faptei reclamate și vinovăția
subcomisarului;
- temeiul juridic pe care
s-a întemeiat rezoluția de neîncepere este greșit, corect fiind cel prevăzut de
art. 10 lit. c) C. proc. pen.
Prin ordonanța din 6
septembrie 2007 procurorul general a respins, ca nefondată, plângerea, cu
motivarea că N.C. nu l-a audiat pe petent, nu a efectuat acte de cercetare
penală în cauză având ca obiect infracțiunea de viol și din cercetări nu a
rezultat că intimatul a exercitat violențe asupra petentului.
În motivarea plângerii
adresată instanței, în temeiul art. 278
1
C. proc. pen., petentul a
arătat că în dosarul de urmărire penală nu au fost administrate probele propuse
de el și din care ar fi rezultat vinovăția subcomisarului de poliție N.C.
pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă prevăzută de art. 250 C. pen.
De asemenea, a precizat că
certificatul medico-legal atestă că a suferit multiple leziuni traumatice,
leziuni ce au putut fi provocate la data de 19 aprilie 2007.
În ce privește ordonanța
procurorului general, petentul, a arătat că nu au fost analizate susținerile
sale.
Instanța de fond a reținut
că, față de conținutul art. 278
1
C. proc. pen., soluția dată de
procurorul ierarhic superior, nu este supusă controlului judecătoresc,
plângerea adresată acestuia fiind o procedură obligatorie și anterioară
introducerii plângerii la instanță.
În ce privește fondul
cauzei, s-a reținut că din lucrările dosarului, rezultă că la data de 19
aprilie 2007, petentul însoțit de tatăl său s-a prezentat la sediul poliției orașului
Roznov, fiind căutat de lucrătorii de poliție, întrucât el și alt tânăr a fost
reclamat de minora A.C.E. pentru săvârșirea infracțiunii de viol.
La aceeași dată, 19 aprilie
2007, petentului i s-a luat prima declarație și la audiere a fost prezent și
tatăl său, deși petentul era major.
La data de 20 aprilie 2007,
petentul a fost reținut și introdus în Arestul I.P.J. Neamț, iar la data de 21
aprilie 2007 este prezentat judecătorului investit cu soluționarea propunerii
de arestare preventivă, propunere ce a fost respinsă.
La data de 22 aprilie 2007,
petentul s-a prezentat la medicul legist, unde a declarat că a fost lovit de o
persoană cu pumnii, la data de 19 aprilie 2007, iar în urma examinării i s-a
eliberat certificatul medico-legal ce atesta existența unor leziuni în zona
superioară a corpului, inclusiv în zona capului.
Analizând actele
premergătoare efectuate în cauză instanța a concluzionat că în mod temeinic s-a
dispus de către procuror, neînceperea urmăririi penale față de inculpat.
În ce privește temeiul de
drept, aspect de nelegalitate invocat în plângerea adresată procurorului
general s-a reținut că plângerea reglementată de dispozițiile art. 278
1
C. proc. pen., este o cale de atac în fapt și în cadrul ei nu poate fi
modificat temeiul soluției de netrimitere în judecată.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs nemotivat petentul.
Examinând cauza conform art.
385
6
alin. (3) C. proc. pen., sub toate aspectele, Înalta Curte
reține că recursul nu este fondat.
Petentul a fost cercetat
pentru infracțiunea de viol, ulterior fiind trimis în judecată pentru
săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a) C.
pen., conform copiei rechizitoriului nr. 1644/P/2007 al Parchetului de pe lângă
Judecătoria Piatra Neamț.
Susținerile petentului în
sensul că a fost cercetat de subcomisarul N.C. și că ar fi fost agresat fizic
în timpul anchetei de către acesta nu sunt reale.
Cercetările au fost
efectuate în cauză de U.F.V., ofițer desemnat cu cercetarea penală la Poliția
Roznov, dosar nr. 1644/P/2007 (737008 dosarul poliției), având ca obiect
infracțiunea de viol, faptă prevăzută de art. 197 alin. (2) C. pen.
Autorii faptelor de viol s-a
constatat a fi petentul și numitul I.E.C.
Ordonanța de reținere a fost
dată la 20 aprilie 2007 de subinspector U.F.V., urmare a începerii urmăririi
penale și confirmării acesteia de procuror la data de 19 aprilie 2007.
Intimatul nu a participat la
efectuarea de acte de cercetare penală, cu excepția cercetării locului faptei,
plângerea petentului fiind neîntemeiată.
Mai mult, petentul nu a
invocat în nici una dintre declarațiile sale faptul că a fost agresat de către
organele de poliție, deși la una dintre ele a fost prezent și tatăl său, iar
altă declarație a fost luată de judecător.
Cu ocazia introducerii petentului
în Arestul I.P.J. a fost consultat medical și cu această ocazie avea
posibilitatea să semnaleze existența leziunilor, iar medicul care l-a consultat
avea posibilitatea să constate existența unor leziuni.
Toate aceste considerente
atrag concluzia că sentința pronunțată este legală și temeinică, și în baza art.
385
15
pct. 2 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins ca
nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C.
proc. pen., recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de petiționarul C.D.A. împotriva sentinței penale nr. 89 din
1 noiembrie 2007 a Curții de Apel Bacău, secția penală.
Obligă recurentul petiționar
la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 22 februarie 2008.