ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1985/2008

Deliberând, asupra recursului de față, în condițiile art. 256 C. proc.

civ., constata următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de

27 aprilie 2007 pe rolul Tribunalului Arad si precizată ulterior, reclamanta

P.B.A. a chemat in judecata Primarul orașului LIPOVA si a solicitat instanței

ca prin hotărârea pe care o va pronunța sa oblige pârâtul sa se pronunțe prin

decizie sau dispoziție motivata asupra notificării depusa de reclamanta in

temeiul art. 21 din Legea 10/2001 prin care, in calitate de succesoare a

proprietarului tabular G.I., a solicitat restituirea in natura a cotei de ½

din imobilul înscris în C.F. nr. 5630-LIPOVA.

Prin sentința civila nr. 679 din 24

mai 2006, Tribunalul Arad a admis plângerea și a obligat pârâtul sa emită o

dispoziție in temeiul Legii 10/2001 ca urmare a notificării expediate sub nr.

16/N din 5 septembrie 2005, cu privire la masurile reparatorii pentru imobilul

situat in loc. Lipova, jud. Arad, înscris în C.F. nr. 5630 Lipova, cu nr. topo

705/706.

Pentru a pronunța aceasta hotărâre

instanța a reținut că, in raport de prevederile art. 25 din Legea 10/2001,

Primarul orașului Lipova este obligat sa emită o decizie motivata prin care sa

soluționeze in termen de 60 de zile de la data primirii, notificarea formulata

de contestatoare.

Prin decizia civila nr. 570 din 14 decembrie 2006, Curtea de Apel

Timișoara a respins apelul declarat de Primarul orașului Lipova împotriva

sentinței civile nr. 679 din 24 mai 2006 pronunțata de Tribunalul Arad.

Răspunzând criticilor formulate prin

motivele de apel si care vizau lipsa calității procesuale pasive a

apelantului-pârât si necompetenta materiala a tribunalului in soluționarea

litigiului, instanța a apreciat ca cererea formulata de reclamanta se înscrie

in sfera materiei reglementate de Legea 10/2001. Prin urmare, persoana care are

atribuții legale in soluționarea unei astfel de cereri este primarul, astfel

încât apelantul-pârât are calitate procesuală pasivă in cauza.

Curtea de Apel a reținut totodată ca

tribunalul este instanța competenta sa soluționeze in prima instanța toate

cererile ce își au izvorul in materia Legii 10/2001 pentru a asigura caracterul

unitar al jurisdicției in acesta materie.

Împotriva deciziei pronunțate de

instanța de apel, in termen legal a declarat si motivat recurs apelantul-pârât

Primarul orașului Lipova.

Prin motivele de recurs întemeiate

pe prevederile art. 304 pct. 3 si 9 C. proc. civ., se critica hotărârea

pronunțata de instanța de apel pentru următoarele considerente:

recurată a fost respinsa excepția lipsei calității procesuale pasive a

Primarului orașului Lipova întrucât, potrivit art. 19 alin. (1) din Legea

215/2001, unitățile administrativ-teritoriale au personalitate juridica, fiind

reprezentate in justiție, conform art. 67 din același act normativ, de către

primar.

nelegala sub aspectul soluționării excepției de necompetenta materiala a

tribunalului întrucât nu exista nici o dispoziție legala care sa prevadă

competenta tribunalelor de a soluționa litigii întemeiate pe prevederile Legii

10/2001. În aceste condiții, susține recurentul, competenta de soluționare a

cauzei in prima instanța revenea judecătoriei.

Analizând decizia recurată in limita

criticilor formulate prin motivele de recurs, Înalta Curte constata ca recursul

nu este fondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

procesuala pasiva constituie o condiție de exercițiu a acțiunii civile.

Justificarea calității procesuale pasive impune stabilirea identității intre

persoana chemata in judecata si persoana îndatorata in raportul juridic dedus

judecații la o conduita corespunzătoare dreptului subiectiv corelativ.

În cauză, obiectul cererii de

chemare in judecata l-a constituit pretenția reclamantei de a fi obligat

pârâtul, Primarul orașului Lipova, să se pronunțe prin decizie sau dispoziție

motivata asupra notificării depusa de reclamanta in temeiul art. 21 din Legea

10/2001 prin care, in calitate de succesoare a proprietarului tabular G.I., a

solicitat restituirea in natura a cotei de ½ din imobilul înscris in

C.F. nr. 5630-LIPOVA.

Înalta Curtea reține ca pentru

stabilirea calității procesuale pasive in cauza au relevanta prevederile art.

20 alin. (3) din Legea 10/2001.

Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea

10/2001, „în cazul imobilelor deținute de unitățile administrativ-teritoriale

restituirea, in natura sau prin echivalent, către persoana îndreptățită, se

face prin dispoziția motivata a primarilor (...).”

Prin urmare, câta vreme Legea

prevede ca dispoziția motivata de restituire in natura sau prin echivalent a

imobilelor deținute de unitățile administrativ-teritoriale se emite de către

primar, in litigii prin care se solicita emiterea unei astfel de dispoziții,

calitatea procesuala pasiva nu poate aparține decât primarului, în sarcina

căruia Legea a stabilit o atare obligație.

Caracterul special al normei

menționate, exclude aplicarea normei generale reglementate prin Legea 215/2001,

in raportul juridic dedus judecații interesând, sub aspectul calității

procesuale pasive, persoana obligata la emiterea dispoziției solicitate.

proc. civ., Înalta Curte va încadra criticile vizând necompetenta materiala a

tribunalului in soluționarea pricinii in prima instanța, in dispozițiile art.

304 pct. 9 C. proc. civ. Calificarea data are in vedere faptul ca necompetenta

materiala a tribunalului in soluționarea prezentului litigiu a constituit o

critica asupra căreia instanța de apel s-a pronunțat. Prin motivele de recurs

se contesta dezlegarea la care Curtea de Apel s-a oprit cu privire la acest aspect,

recurentul susținând ca in soluționarea acestei critici, instanța de apel a

aplicat greșit legea, ceea ce atrage incidența art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În ceea ce privește dezlegarea data

de instanța de apel asupra competentei materiale a tribunalului in soluționarea

litigiului in prima instanța, Înalta Curte apreciază ca fiind legala hotărârea

recurată.

Prin decizia nr. IX din 20 martie

2006, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație si Justiție au admis recursul

in interesul legii si au stabilit ca instanța căreia ii revine competenta de a

soluționa cererile formulate împotriva refuzului persoanei juridice notificate,

deținătoare a imobilului, de a emite decizie sau dispoziție motivata de

restituire in natura ori de acordare de despăgubiri, potrivit Legii 10/2001,

este secția civila a tribunalului in a cărui raza teritoriala își are sediul

persoana juridica respectiva.

Fata de prevederile art. 329 alin.

(3) teza 2 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază ca nu se mai impune analiza

argumentelor aduse de recurent in susținerea unei soluții contrare celei

stabilite prin decizia pronunțata in judecarea recursului in interesul legii.

Pentru toate aceste considerente, În

baza art. 316 C. proc. civ. raportat la art. 296 C. proc. civ., Înalta Curte va

respinge ca nefondat recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâtul Primarul Orașului Lipova împotriva deciziei civile nr. 570

din 14 decembrie 2006 a Curții de Apel Timișoara, secția civila.

Irevocabila.

Pronunțata in ședința publica, azi

25 noiembrie 2008.