ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3135/2007

Asupra

recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Bacău reclamanta SC T. SA, sucursala Electrocentrale Borzești a chemat în

judecată pârâții SC C. SA Onești, prin administrator judiciar SC F.C. SRL

București și M.E.C., în contradictoriu cu care a solicitat anularea în parte și

modificarea Certificatului de atestare a

dreptului

de proprietate asupra terenurilor, în

sensul excluderii din acest

certificat a suprafeței de 24.216,77 m.p.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a susținut că este proprietara suprafeței de 24.216,77 m.p. aferentă liniei de transport tehnologic pe calea ferată dintre C.E.T. I Borzești și C.E.T.

II Borzești, eliberându-i-se în acest sens Certificatul de atestare a dreptului

de proprietate asupra terenurilor din 24 mai 2005.

Prin sentința civilă

nr. 98 din 8 mai 2006 a Curții de Apel

Bacău,

secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a

fost

admisă excepția tardivității invocată de pârâți, acțiunea fiind respinsă în

consecință.

Pentru a pronunța

această hotărâre, Instanța a reținut, în esență,

că, în raport cu data emiterii actului atacat, data transcrierii

acestuia și

data promovării acțiunea, acesta apare ca fiind tardiv

introdusă.

Împotriva

hotărârârii pronunțate a declarat recurs SC T. SA Borzești, sucursala Electrocentrale

Borzești, criticând soluția pronunțată pe motivele prevăzute de art. 304 pct. 7

și 8, respectiv art. 304

1

C. proc. civ., susținând, în esență, că

certificatul pârâtei a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 20 alin. (2)

din Legea nr. 15/1990 și ale H.G. nr. 834/1991.

Recurenta a

mai susținut că, deși în cauză a fost invocată o

excepție de nelegalitate, Instanța nu a pus în discuția părților

excepția

invocată și nici nu a procedat la soluționarea acesteia, punând

concluzii în sensul admiterii recursului și prin prisma faptului că la

dezbaterea fondului cauzei, nu a participat

reprezentantul M.

P.

Analizând actele

dosarului, motivele de recurs invocate și examinând cauza sub toate aspectele,

conform art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este

fondat, pentru considerentele ce urmează:

În ce privește

motivul privind neparticiparea reprezentantul M.P. la dezbaterea fondului

cauzei, se reține că la data

judecării

cauzei, art. 1 alin. (9) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost

modificat

prin O.U.G. nr. 190/2005, prevedea că, în contenciosul administrativ, cererile

se soluționează fără participarea reprezentantului M.P.

Totodată, în ce

privește pretinsa nesoluționare a excepției de nelegalitate, se constată că

prin acțiunea formulată reclamanta SC T. SA Borzești, sucursala Electrocentrale

Borzești, a solicitat, în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004, anularea în

parte și modificarea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate

asupra terenurilor, în sensul excluderii din acest certificat a suprafeței de 24.216,77 m.p.

Din lucrările

dosarului nu rezultă că reclamanta ar fi invocat o excepție de nelegalitate,

prin acțiunea formulată și prin actele de procedură depuse ulterior de

reclamantă invocându-se nulitatea certificatului de atestare atacat, dată fiind

încălcarea prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990 și ale H.G. nr.

834/1991.

Or, excepția de

nelegalitate reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004, reprezintă un

mijloc de apărare prin care, în cadrul unui proces pus în curgere pentru alte

temeiuri decât nevalabilitatea actului de drept administrativ, una din părți

aflată în situația de a i se aplica un act nelegal, invocă acest viciu și

solicită ca actul să nu fie luat în considerare la soluționarea cauzei.

Așadar excepția de

nelegalitate este o cale indirectă de control al legalității unui act

administrativ de autoritate care poate fi utilizată numai în cadrul unui proces

în curgere.

Atât în

raport cu petitul acțiunii precum și în raport cu actele

dosarului nu se poate reține susținerea

recurentei relativă la invocarea

unei excepții de nelegalitate în fața

primei Instanțe.

În plus, condiția

privind existența unui proces în curgere, presupune ca o Instanță să fie legal

investită cu soluționarea unei cereri de chemare în judecată, inclusiv sub

aspectul termenului de introducere a acțiunii.

În atare

condiții, Înalta Curte constată că în mod corect Instanța de Fond a analizat în

prealabil, în baza dispozițiilor art. 137 C. proc. civ., coroborate cu cele ale Legii nr. 5 54/2004, excepția tardivității acțiunii.

Astfel, excepția

tardivității acțiunii a fost analizată în raport cu cele două ipoteze prevăzute

de art. 2 din Legea nr. 554/2004, constatându-se în mod corect că acțiunea

formulată la data de 17

ianuarie 2006, prin

care s-a solicitat anularea unui certificat de atestare

a dreptului de

proprietate emis în anul 1994, dreptul de proprietate atestat fiind transcris

la 16 martie 1994, apare ca fiind tardiv introdusă.

În acest sens, se constată

că indiferent de modalitatea de publicitate imobiliară (registrul de

transcripțiuni și inscripțiuni sau

carte

funciară) efectul acesteia este opozabilitatea actului față de terți.

Pentru considerentele

menționate mai sus, urmează ca recursul să fie respins ca nefondat, în temeiul

art. 299 și art. 312 C. proc. civ.

,

reținându-se că hotărârea pronunțată de către Instanța

de Fond este

legală și temeinică.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC T. SA Borzești,

sucursala Electrocentrale Borzești împotriva sentinței civile nr. 98 din 8 mai 2006 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.