ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3135/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3135/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra
recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Bacău reclamanta SC T. SA, sucursala Electrocentrale Borzești a chemat în
judecată pârâții SC C. SA Onești, prin administrator judiciar SC F.C. SRL
București și M.E.C., în contradictoriu cu care a solicitat anularea în parte și
modificarea Certificatului de atestare a
dreptului
de proprietate asupra terenurilor, în
sensul excluderii din acest
certificat a suprafeței de 24.216,77 m.p.
În motivarea
acțiunii, reclamanta a susținut că este proprietara suprafeței de 24.216,77 m.p. aferentă liniei de transport tehnologic pe calea ferată dintre C.E.T. I Borzești și C.E.T.
II Borzești, eliberându-i-se în acest sens Certificatul de atestare a dreptului
de proprietate asupra terenurilor din 24 mai 2005.
Prin sentința civilă
nr. 98 din 8 mai 2006 a Curții de Apel
Bacău,
secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a
fost
admisă excepția tardivității invocată de pârâți, acțiunea fiind respinsă în
consecință.
Pentru a pronunța
această hotărâre, Instanța a reținut, în esență,
că, în raport cu data emiterii actului atacat, data transcrierii
acestuia și
data promovării acțiunea, acesta apare ca fiind tardiv
introdusă.
Împotriva
hotărârârii pronunțate a declarat recurs SC T. SA Borzești, sucursala Electrocentrale
Borzești, criticând soluția pronunțată pe motivele prevăzute de art. 304 pct. 7
și 8, respectiv art. 304
1
C. proc. civ., susținând, în esență, că
certificatul pârâtei a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 20 alin. (2)
din Legea nr. 15/1990 și ale H.G. nr. 834/1991.
Recurenta a
mai susținut că, deși în cauză a fost invocată o
excepție de nelegalitate, Instanța nu a pus în discuția părților
excepția
invocată și nici nu a procedat la soluționarea acesteia, punând
concluzii în sensul admiterii recursului și prin prisma faptului că la
dezbaterea fondului cauzei, nu a participat
reprezentantul M.
P.
Analizând actele
dosarului, motivele de recurs invocate și examinând cauza sub toate aspectele,
conform art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este
fondat, pentru considerentele ce urmează:
În ce privește
motivul privind neparticiparea reprezentantul M.P. la dezbaterea fondului
cauzei, se reține că la data
judecării
cauzei, art. 1 alin. (9) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost
modificat
prin O.U.G. nr. 190/2005, prevedea că, în contenciosul administrativ, cererile
se soluționează fără participarea reprezentantului M.P.
Totodată, în ce
privește pretinsa nesoluționare a excepției de nelegalitate, se constată că
prin acțiunea formulată reclamanta SC T. SA Borzești, sucursala Electrocentrale
Borzești, a solicitat, în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004, anularea în
parte și modificarea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate
asupra terenurilor, în sensul excluderii din acest certificat a suprafeței de 24.216,77 m.p.
Din lucrările
dosarului nu rezultă că reclamanta ar fi invocat o excepție de nelegalitate,
prin acțiunea formulată și prin actele de procedură depuse ulterior de
reclamantă invocându-se nulitatea certificatului de atestare atacat, dată fiind
încălcarea prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990 și ale H.G. nr.
834/1991.
Or, excepția de
nelegalitate reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004, reprezintă un
mijloc de apărare prin care, în cadrul unui proces pus în curgere pentru alte
temeiuri decât nevalabilitatea actului de drept administrativ, una din părți
aflată în situația de a i se aplica un act nelegal, invocă acest viciu și
solicită ca actul să nu fie luat în considerare la soluționarea cauzei.
Așadar excepția de
nelegalitate este o cale indirectă de control al legalității unui act
administrativ de autoritate care poate fi utilizată numai în cadrul unui proces
în curgere.
Atât în
raport cu petitul acțiunii precum și în raport cu actele
dosarului nu se poate reține susținerea
recurentei relativă la invocarea
unei excepții de nelegalitate în fața
primei Instanțe.
În plus, condiția
privind existența unui proces în curgere, presupune ca o Instanță să fie legal
investită cu soluționarea unei cereri de chemare în judecată, inclusiv sub
aspectul termenului de introducere a acțiunii.
În atare
condiții, Înalta Curte constată că în mod corect Instanța de Fond a analizat în
prealabil, în baza dispozițiilor art. 137 C. proc. civ., coroborate cu cele ale Legii nr. 5 54/2004, excepția tardivității acțiunii.
Astfel, excepția
tardivității acțiunii a fost analizată în raport cu cele două ipoteze prevăzute
de art. 2 din Legea nr. 554/2004, constatându-se în mod corect că acțiunea
formulată la data de 17
ianuarie 2006, prin
care s-a solicitat anularea unui certificat de atestare
a dreptului de
proprietate emis în anul 1994, dreptul de proprietate atestat fiind transcris
la 16 martie 1994, apare ca fiind tardiv introdusă.
În acest sens, se constată
că indiferent de modalitatea de publicitate imobiliară (registrul de
transcripțiuni și inscripțiuni sau
carte
funciară) efectul acesteia este opozabilitatea actului față de terți.
Pentru considerentele
menționate mai sus, urmează ca recursul să fie respins ca nefondat, în temeiul
art. 299 și art. 312 C. proc. civ.
,
reținându-se că hotărârea pronunțată de către Instanța
de Fond este
legală și temeinică.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC T. SA Borzești,
sucursala Electrocentrale Borzești împotriva sentinței civile nr. 98 din 8 mai 2006 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.