ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3135/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău reclamanta SC T. SA, sucursala Electrocentrale Borzești a chemat în judecată pârâții SC C. SA Onești, prin administrator judiciar SC F.C. SRL București și M.E.C., în contradictoriu cu care a solicitat anularea în parte și modificarea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, în sensul excluderii din acest certificat a suprafeței de 24.216,77 m.p. În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că este proprietara suprafeței de 24.216,77 m.p. aferentă liniei de transport tehnologic pe calea ferată dintre C.E.T. I Borzești și C.E.T.

II Borzești, eliberându-i-se în acest sens Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din 24 mai 2005. Prin sentința civilă nr. 98 din 8 mai 2006 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția tardivității invocată de pârâți, acțiunea fiind respinsă în consecință. Pentru a pronunța această hotărâre, Instanța a reținut, în esență, că, în raport cu data emiterii actului atacat, data transcrierii acestuia și data promovării acțiunea, acesta apare ca fiind tardiv introdusă. Împotriva hotărârârii pronunțate a declarat recurs SC T. SA Borzești, sucursala Electrocentrale Borzești, criticând soluția pronunțată pe motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 și 8, respectiv art. 304 1 C. proc.

civ., susținând, în esență, că certificatul pârâtei a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990 și ale H.G. nr. 834/1991. Recurenta a mai susținut că, deși în cauză a fost invocată o excepție de nelegalitate, Instanța nu a pus în discuția părților excepția invocată și nici nu a procedat la soluționarea acesteia, punând concluzii în sensul admiterii recursului și prin prisma faptului că la dezbaterea fondului cauzei, nu a participat reprezentantul M. P. Analizând actele dosarului, motivele de recurs invocate și examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce urmează: În ce privește motivul privind neparticiparea reprezentantul M.P.

la dezbaterea fondului cauzei, se reține că la data judecării cauzei, art. 1 alin. (9) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 190/2005, prevedea că, în contenciosul administrativ, cererile se soluționează fără participarea reprezentantului M.P. Totodată, în ce privește pretinsa nesoluționare a excepției de nelegalitate, se constată că prin acțiunea formulată reclamanta SC T. SA Borzești, sucursala Electrocentrale Borzești, a solicitat, în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004, anularea în parte și modificarea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, în sensul excluderii din acest certificat a suprafeței de 24.216,77 m.p.

Din lucrările dosarului nu rezultă că reclamanta ar fi invocat o excepție de nelegalitate, prin acțiunea formulată și prin actele de procedură depuse ulterior de reclamantă invocându-se nulitatea certificatului de atestare atacat, dată fiind încălcarea prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990 și ale H.G. nr. 834/1991. Or, excepția de nelegalitate reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004, reprezintă un mijloc de apărare prin care, în cadrul unui proces pus în curgere pentru alte temeiuri decât nevalabilitatea actului de drept administrativ, una din părți aflată în situația de a i se aplica un act nelegal, invocă acest viciu și solicită ca actul să nu fie luat în considerare la soluționarea cauzei.

Așadar excepția de nelegalitate este o cale indirectă de control al legalității unui act administrativ de autoritate care poate fi utilizată numai în cadrul unui proces în curgere. Atât în raport cu petitul acțiunii precum și în raport cu actele dosarului nu se poate reține susținerea recurentei relativă la invocarea unei excepții de nelegalitate în fața primei Instanțe. În plus, condiția privind existența unui proces în curgere, presupune ca o Instanță să fie legal investită cu soluționarea unei cereri de chemare în judecată, inclusiv sub aspectul termenului de introducere a acțiunii. În atare condiții, Înalta Curte constată că în mod corect Instanța de Fond a analizat în prealabil, în baza dispozițiilor art. 137 C. proc.

civ., coroborate cu cele ale Legii nr. 5 54/2004, excepția tardivității acțiunii. Astfel, excepția tardivității acțiunii a fost analizată în raport cu cele două ipoteze prevăzute de art. 2 din Legea nr. 554/2004, constatându-se în mod corect că acțiunea formulată la data de 17 ianuarie 2006, prin care s-a solicitat anularea unui certificat de atestare a dreptului de proprietate emis în anul 1994, dreptul de proprietate atestat fiind transcris la 16 martie 1994, apare ca fiind tardiv introdusă. În acest sens, se constată că indiferent de modalitatea de publicitate imobiliară (registrul de transcripțiuni și inscripțiuni sau carte funciară) efectul acesteia este opozabilitatea actului față de terți.

Pentru considerentele menționate mai sus, urmează ca recursul să fie respins ca nefondat, în temeiul art. 299 și art. 312 C. proc. civ. , reținându-se că hotărârea pronunțată de către Instanța de Fond este legală și temeinică. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC T. SA Borzești, sucursala Electrocentrale Borzești împotriva sentinței civile nr. 98 din 8 mai 2006 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.