ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1896/2008

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 331 din 25 octombrie 2007 Tribunalul Mehedinți l-a condamnat pe inculpatul P.C.G., în baza art. 197 alin. (3) C. pen., la 12 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

A făcut aplicația art. 71 C. pen. și art. 64 lit. a) și b) C. pen.

A dedus reținerea și arestarea preventivă de la 21 iunie 2007 la zi și a menținut starea de arest.

A constatat că partea vătămată B.O.C. nu s-a constituit parte civilă.

Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Instanța a reținut, în fapt, că la data de 11 iunie 2007, partea vătămată B.O.C., elevă în clasa a VIII-a la Școala generală din localitatea Comanda, a participat la banchetul organizat cu prilejul absolvirii.

În jurul orelor 21,00, aceasta a plecat singură spre casă întrucât, susține aceasta, prietena sa M., plecase mai înainte fără să-i spună.

Trecând pe lângă barul din localitate partea vătămată a fost observată și acostată de inculpatul P.C.G., prietenul M., care s-a oferit să o însoțească, spunându-i că merge la prietena lui.

Ieșind din sat și ajungând într-o vale, inculpatul s-a postat în fața părții vătămate, spunându-i să rămână cu el.

Fiind refuzat, inculpatul a devenit nervos, s-a repezit la partea vătămată, a lovit-o cu pumnii, a trântit-o pe o punte din lemn, târând-o apoi prin lanul de grâu din apropiere, punându-i piciorul în piept, trăgându-i lenjeria intimă și întreținând cu aceasta, prin constrângere, un raport sexual.

După consumarea actului sexual partea vătămată a fugit, ajungând la bunica sa, B.M., căreia i-a spus ce i s-a întâmplat.

A doua zi acestea au anunțat organul de poliție, partea vătămată prezentându-se apoi la medicul legist.

Potrivit raportului de constatare medico-legală, partea vătămată a prezentat mai multe leziuni corporale (hematom violaceu periorbitar stg., tumefiere buză, excoriații cervical și pectoral anterior, umăr, paraombilical, ambele fese, coapse) și deflorarea recentă ce putea data, ca și leziunile, din 11 iunie 2007.

A necesitat 8 - 9 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.

Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei de viol, susținând că doar a bătut-o, fiind în stare de ebrietate.

În dovedirea vinovăției inculpatului, instanța a avut în vedere declarațiile bunicii părții vătămate, care a constatat urmele loviturilor pe fața și corpul nepoatei și căreia aceasta i-a povestit ce i s-a întâmplat, constatările cercetării locului faptei, potrivit cărora în teren au fost găsite bucăți din cureaua părții vătămate și chiloții acesteia, mototoliți și cu urme de pământ, precum și constatările și concluziile raportului medico-legal, mai sus descrise.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, solicitând, în principal, achitarea pentru inexistența faptei, iar în subsidiar, succesiv, schimbarea încadrării juridice din prevederile art. 197 alin. (1) C. pen. și de urmare, să se înceteze procesul penal întrucât partea vătămată și-a retras plângerea și, în cele din urmă, reducerea pedepsei.

Prin decizia penală nr. 7 din 28 februarie 2008, Curtea de Apel Craiova a admis apelul inculpatului, desființând hotărârea atacată și, în rejudecare, reținând prevederile art. 74 lit. a) și b) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen., a redus pedeapsa principală la 8 ani închisoare.

A înlăturat prevederile art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen., ca pedeapsă accesorie și complementară, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.

Instanța de apel a constatat că probele administrate dovedesc săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de viol, în condițiile agravantei prevăzută de art. 197 alin. (3) C. pen., însuși inculpatul confirmând în fața instanței că avea cunoștință că partea vătămată are vârsta de 14 ani.

A înlăturat susținerile părții vătămate din fața instanței de apel, ascultată la solicitarea inculpatului, potrivit cărora raportul sexual în discuție a avut loc cu consimțământul său, întrucât această declarație nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă și nici cu propriile afirmații din cursul urmăririi penale și de la instanța de fond.

Circumstanțele atenuante reținute și reducerea pedepsei au fost motivate de instanță prin lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, stăruința acestuia și a familiei sale de a înlătura urmările infracțiunii (partea vătămată fiind acceptată în familia inculpatului, situație confirmată instanței și de bunica acesteia) precum și prin vârsta apropiată de 15 ani a părții vătămate la data faptei.

Decizia penală sus-menționată a fost atacată cu recurs de către inculpat, nemotivat în scris însă susținut oral și solicitând, în principal, achitarea pentru nesăvârșirea faptei de către acesta iar în subsidiar schimbarea încadrării juridice în forma simplă a infracțiunii de viol, respectiv art. 197 alin. (1) C. pen. și reducerea pedepsei.

Verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea reține că recursul, susținut în considerarea cazurilor de casare prevăzute de art. 385

9

alin. (1) pct. 18, 17 și 14 C. proc. pen., este fondat pentru cele ce vor fi arătate în continuare.

În cauză, împrejurările de fapt ale săvârșirii infracțiunii și vinovăția inculpatului P.C.G. au fost corect și temeinic stabilite de instanță.

Probele administrate au fost riguros analizate și judicios apreciate, rezultând din coroborarea acestora existența faptei și săvârșirea acesteia de către inculpat, cu vinovăție.

În cursul procesului penal inculpatul a prezentat versiuni diferite în apărare, de la nerecunoașterea violului, admițând doar că a comis acte de violență față de partea vătămată, conduită menținută în cursul urmăririi penale și la instanța de fond, la aceea potrivit căreia a întreținut raport sexual, însă cu consimțământul părții vătămate.

Această ultimă conduită procesuală inculpatul a avut-o în fața instanței de apel și susținută pentru prima dată și de către partea vătămată.

Justificat au fost înlăturate declarațiile inculpatului și ale părții vătămate, date în fața instanței de apel, fiind în contradicție cu celelalte probe și o consecință a înțelegerilor dintre familiile părților, partea vătămată fiind preluată în locuința părinților inculpatului.

Raportul de constatare medico-legală confirmă existența unei multitudine de leziuni întinse pe tot corpul părții vătămate, inclusiv de torace, confirmând și deflorarea recentă, ce poate data din 11 iunie 2007.

La locul faptei au fost găsite bucăți rupte ale unei curele și chiloții părții vătămate.

După săvârșirea faptei inculpatul aflând că a fost sesizat organul de poliție, a părăsit localitatea de domiciliu, sustrăgându-se urmăririi penale.

Încadrarea juridică reținută este, de asemenea, corectă.

Atât cu ocazia ascultării sale cu prilejul soluționării propunerii de arestare preventivă cât și la instanța de fond inculpatul a declarat că a cunoscut că partea vătămată era în clasa a VIII-a și că avea vârsta de 14 ani, astfel încât nici cererea de schimbare a încadrării juridice nu este întemeiată.

Recursul inculpatului va fi, însă, admis pentru cazul de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

În raport de împrejurările avute în vedere de instanța de apel la reținerea prevederilor art. 74 C. pen., Curtea apreciază că o pedeapsă mai redusă este suficientă pentru realizarea funcțiilor, de constrângere și reeducare, ale sancțiunii și scopului prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.

Din pedeapsa ce se va aplica se va deduce timpul reținerii și cel al arestării preventive de la 21 iunie 2007 la 28 mai 2008.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpatul P.C.G. împotriva deciziei penale nr. 7 din 28 februarie 2008 a Curții de Apel Craiova.

Casează decizia penală atacată numai cu privire la individualizarea pedepsei principale.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 197 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și b) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen., de la 8 ani închisoare la 5 ani închisoare.

Menține celelalte dispoziții.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 21 iunie 2007 la 28 mai 2008.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 28 mai 2008.