ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.12.2018

ÎCCJ, Decizia nr. 216/2018

HOTĂRÂRE
19.12.2018
CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, Decizia nr. 216/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Asupra recursului de față.

În baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 127 din data de 10 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018 a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen., formulată de recurenta A. prin mandatar B. și ca nefondat recursul formulat de aceeași recurentă împotriva încheierii din data de 02 mai 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2017.1.

Pentru a dispune astfel, instanța supremă a reținut că în ședința publică de la data de 10 septembrie 2018, recurenta A. prin mandatar B., a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., apreciind că sintagma "oricărei alte cereri" este neconstituțională, iar textul de lege nu trebuie să se aplice persoanelor vătămate.

Instanța supremă a constatat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, apreciind că doar primele trei condiții prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 sunt îndeplinite, respectiv excepția a fost invocată de contestatoare în cadrul unui dosar aflat pe rolul Înalta Curte, Completul de 5 judecători, are în vedere neconstituționalitatea unei dispoziții legale în vigoare, iar textul criticat nu a fost declarat neconstituțional printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

În ceea ce privește condiția de admisibilitate a legăturii excepție cu soluționarea cauzei, instanța supremă a apreciat că nu este îndeplinită întrucât, pe de o parte, nu s-au indicat care sunt dispozițiile constituționale cu care dispozițiile criticate intră în contradicție, iar pe de altă parte, contestatoarea nu urmărea punerea în acord a dispoziției criticate cu legea fundamentală ci urmărea o modificare a textului de lege, în sensul ca în cazul în care cererea sau calea de atac a fost exercitată de către o persoană vătămată, aceasta să nu mai fie obligată la plata cheltuielilor de judecată.

În ceea ce privește recursul formulat de petenta A. împotriva încheierii din data de 02 mai 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2017.1, instanța supremă a apreciat că este nefondat, considerând că în mod corect a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (7) și art. 64 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., întrucât excepția invocată nu avea legătură cu soluționarea cauzei.

Împotriva acestei decizii penale a formulat recurs petenta A., cererea de recurs fiind semnată de soțul acesteia, respectiv de B.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție la data 12 septembrie 2018, sub nr. x/2018, primul termen fiind stabilit aleatoriu la data de 24 septembrie 2018.

Înalta Curte, Completul de 5 judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate de contestatoare, constată că aceasta este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:

În considerarea efectelor principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, a principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală și a exigențelor stabilite prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Potrivit dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicarea a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale " Legea nouă se aplică de la data intrării ei în vigoare tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare, cu excepțiile prevăzute în cuprinsul prezentei legi", iar potrivit dispozițiilor art. 8 din aceeași lege "Hotărârile pronunțate în primă instanță după intrarea în vigoare a legii noi sunt supuse căilor de atac, termenelor și condițiilor de exercitare ale acestora, prevăzute de legea nouă."

În cauză, petenta a exercitat calea de atac a recursului, cale de atac care nu mai este prevăzută în actuala reglementare a C. proc. pen., împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege.

Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia și, din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de considerentele ce preced, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, va respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petenta A. prin mandatar B. împotriva Deciziei penale nr. 127 din data de 10 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018, iar în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., petenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petenta A. împotriva Deciziei penale nr. 127 din data de 10 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă petenta la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 decembrie 2018.

Procesat de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-11-05
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 168/2018
al Completului de 5 Judecători - P1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată de recurenții revizuenți condamnați A., C., B. în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. x/2017 Concluziile reprezentantului Ministerului Public, ale a
ÎCCJ 2020-10-19
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 186/2020
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: I. Prin decizia penală nr. 51 din data de 25 februarie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în dos
ÎCCJ 2018-03-26
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 64/2018
ca urmare, nu se poate susține că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 280 - 281 din C. proc. pen. În consecință, Completul de 5 Judecători respinge excepția nulității absolute invocată de recurenții inculpați. 2. Asupra recursurilor d
ÎCCJ 2019-05-27
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 146/2019
în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. Analizând aceste condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ s-a constatat că, în prezenta cauză, excepția a fost invocată de către condamnatul A. în fața Înaltei Curți de Casație
ÎCCJ 2019-05-20
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 129/2019
procedural în scopul pentru care a fost prevăzut de lege. În cauză, excepția de neconstituționalitate vizează dispozițiile art. 428 alin. (1) C. proc. pen.: "contestația în anulare pentru motivele prevăzute la art. 426 lit. a) și c) - h) po
Sursă