ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2608/2007

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată reclamanta SC G.T. SRL a

solicitat în contradictoriu cu pârâții A.V.A.S. și M.F.P. obligarea acestora la

plata prejudiciului material în sumă de 9.000.000 euro convertite în lei la

data plății și a prejudiciului moral în cuantum de 100.000 euro convertite în

lei la data plății, la plata taxelor, cheltuielilor și dobânzilor moratorii.

Acțiunea în contencios

administrativ a fost însoțită de excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor din O.G. nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri

financiare.

În motivarea acțiunii,

reclamanta arată că efectuarea investițiilor în România, precum și posesia,

folosința sau dispoziția asupra unei proprietăți sunt garantate și nu pot fi

supuse vreunei măsuri discriminatorii, arătând faptul că O.G. nr. 94/2004 a

vătămat drepturile și interesele legitime ale reclamantei.

Se susține că prin anularea

scutirii fiscale pentru investitorii care îndeplineau condițiile legii

privitoare la cuantumul și destinația investiției se poate considera că Statul

Român a contractat față de aceștia o obligație patrimonială.

Reclamanta arată că pentru a

beneficia de avantajele fiscale acordate prin HG nr. 992/1998 a hotărât

înființarea SC P. SRL Petroșani.

În acest sens a solicitat A.D.R.V.,

eliberarea certificatului de investitor în zona defavorizată, document care a

fost eliberat. Se susține că, după ce reclamanta a investit masiv într-o zonă

defavorizată și a creat unul dintre cele mai mari grupuri de industrie

alimentară din România, au fost anulate facilitățile promise inițial, ceea ce a

provocat societății pierderi financiare incomensurabile.

Prin sentința nr. 176 din 17

noiembrie 2006, Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca inadmisibilă acțiunea

reclamantei.

Pentru a pronunța această

hotărâre, Curtea a reținut faptul că Decizia nr. 622 din 3 octombrie 2006,

pronunțată de Curtea Constituțională în Dosarul nr. 970D/2006 a fost respinsă

excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 pct. 4 și pct. 6 din

capitolul II, secțiunea a 3 a din O.G. nr. 94/2004 privind reglementarea unor

măsuri financiare ridicată de reclamanta SC G.T. SRL.

Reține Curtea faptul că deși

prevederile art. 9 alin. (3) teza 1 din Legea nr. 554/2004 stipulează că Instanța

de contencios administrativ, după pronunțarea Curții Constituționale, repune

cauza pe rol și va da termen, cu citarea părților, numai dacă ordonanța sau o

dispoziție a acesteia a fost declarată neconstituțională, în lumina

dispozițiilor art. 6 din C.E.D.O. care garantează dreptul persoanei la

judecarea cauzei în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, a dispus

repunerea cauzei pe rol.

A reținut în cauză incidența

dispozițiilor prevăzute de art. 9 alin (3) din Legea nr. 554/2004 și a dispus

în consecință.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs reclamanta, susținând în esență că, hotărârea a fost pronunțată

cu încălcarea normelor de procedură întrucât nu a fost citat pârâtul Guvernul

României și cu încălcarea competenței unei alte Instanțe, prin greșita

respingere a excepției, a necompetenței materiale a Curții de Apel Alba Iulia, Instanța

restrângând nejustificat obiectul acțiunii sale și încălcând principiul contradictorialității

și oralității dezbaterilor.

Privitor la motivul de

recurs privind faptul că Guvernul României nu a fost citat în cauză la termenul

din 17 noiembrie 2006, acest viciu de procedură putea fi invocat numai de Guvernul

României, dacă i-ar fi fost lezate drepturile procedurale.

În acest sens, dispozițiile art.

105 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că „actele îndeplinite cu neobservarea formelor

legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin

aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin

anularea lor”. Întrucât necitarea Guvernului României la Instanța de Fond nu i-a produs recurentei - reclamante nici o vătămare, acest motiv de recurs

este nefondat.

Referitor la motivul de

recurs privind încălcarea competenței unei alte Instanțe, întrucât prin

precizarea de acțiune, reclamantul a chemat în judecată Guvernul României,

solicitând anularea O.G. nr. 94/2004, invocând neconstituționalitatea acestui

act, în mod legal Curtea de Apel Alba Iulia s-a investit cu soluționarea în

primă Instanță a acțiunii, potrivit dispozițiilor art. 3 pct. 1 din C. proc. civ.

Prin cel de al doilea motiv

de recurs invocat, se susține că au fost încălcate formele de procedură

prevăzută sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.,

încălcându-se principiul contradictorialității și oralității, întrucât în

ședința din 17 noiembrie 2006 nu au fost reținute prin încheiere afirmațiile

reprezentantului său, potrivit cărora acțiunea este una în pretenții și că nu

s-a acordat părților cuvântul pe acest aspect. Și acest motiv este nefondat,

întrucât recurentul - reclamant și-a precizat acțiunea ca fiind împotriva O.G.

nr. 94/2004, sub imperiul Legii contenciosului administrativ a depus în acest

sens în scris și excepția de neconstituționalitate a acestui act normativ.

Prima Instanță, în temeiul art.

9 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a sesizat prin încheiere motivată Curtea

Constituțională și-a suspendat soluționarea cauzei pe fond.

Prin Decizia nr. 622/2006

Curtea Constituțională a respins excepția invocată.

Hotărârea Instanței de Fond

fiind legală și temeinică, recursul declarat de reclamantă va fi respins ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta SC G.T. SRL Deva împotriva sentinței nr. 176 din 17 noiembrie 2006 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 22 mai 2007.