ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.02.2009

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1046/2009

HOTĂRÂRE
04.02.2009
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1046/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului

de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată

următoarele:

Prin sentința civilă

nr. 169 din 28 ianuarie 2004 pronunțată de Tribunalul Mureș s-a respins

acțiunea formulată de reclamanții K.M., K.E., K.Z., N.Z. și N.G. în

contradictoriu cu Primăria Comunei Brâncovenești și Primarul Comunei

Brâncovenești privind anularea dispoziției nr. 191 din 5 august 2002 a

Primarului Comunei Brâncovenești.

În considerentele

sentinței s-a reținut că prin acțiunea de față reclamanții, în calitate de

moștenitori ai fostului proprietar, au solicitat restituirea în natură a 10635 mp

teren intravilan înscris în C.F. nr. 1557 Brâncovenești cu nr. top 192/2,

192/3, 219, 224/1,225/1, 228, 229.

Reclamanții sunt

succesorii defuncților K.I., K.A. și K.Z.

Din datele

înscrise în C.F. înainte de exproprierea terenului din 1969 rezultă că terenul

a fost proprietatea baronului K.I., proprietarul tabular (fila 5 a dosarului).

Terenul a fost

dezmembrat în anul 1974, pe o porțiune au fost construite locuințe particulare

autorizate, iar pentru altă porțiune s-a eliberat titlul de proprietate pentru

In cauză s-a efectuat

o expertiză care a concluzionat că terenul revendicat de reclamanți are o

suprafață de 7382 mp, din care pentru 5859 mp s-a reconstituit dreptul de

proprietate în favoarea membrilor societății agricole, iar diferența de 1523

mp, deși nu a fost acordată prin titlul de proprietate, este folosită de

societatea agricolă ca platformă de depozitare.

Suplimentul la

raportul de expertiză, depus la fila 88 a dosarului de fond pentru delimitarea

suprafeței de 1523 mp a precizat că, în urma măsurătorilor din teren a rezultat

de fapt o suprafață de 1223, iar diferența de 300 mp nu a putut fi localizată,

ea rezultând dintr-o eroare de calcul la data întabulării titlului de

proprietate al asociației agricole.

Instanța a mai

reținut că suprafața de 1223 mp teren identificată de expert nu se poate

restitui în natură pentru că nu este liberă, ea fiind folosită de asociația

agricolă drept platformă de depozitare.

Împotriva sentinței

au declarat apel reclamanții solicitând restituirea în natură a terenului liber

de 1523 mp.

Curtea de Apel Tg.

Mureș, prin decizia civilă nr. 645A din 6 septembrie 2004 a respins apelul

reținând că suprafața de teren solicitată nu este liberă în sensul Legii

10/2001, ci servește ca platformă de depozitare și nu se poate restitui în

natură.

Împotriva deciziei

instanței de apel au declarat recurs reclamanții K.M., K.E., K.Z., N.Z. și N.G.

prin care au solicitat restituirea în natură a suprafeței libere de 1523 mp și

acordarea despăgubirilor pentru restul de teren de 9112 mp care nu se poate

restitui în natură. Recurenții nu au indicat temeiul juridic al recursului,

însă analiza criticii formulate a permis încadrarea acesteia în pct. 9 al art.

304 C. proc. civ.

Recursul este fondat pentru considerentele care

succed.

Terenul

revendicat de recurenții reclamanți a constituit proprietatea tabulară a

numitului K.I., fiind înscrisă în C.F. nr. 1557 Brâncovenești sub nr. de ordine

A+l la data de 13 februarie 1948(fila 5 a dosarului de fond). Proprietarul

tabular a înstrăinat două parcele din acest teren în baza contractelor de

vânzare cumpărare încheiate la 22 ianuarie 1948 și 8 februarie 1948.

În anul 1969

porțiunea de teren rămasă în proprietatea lui K.I. din imobilul A+l a fost

intabulată ca drept de proprietate al statului în urma exproprierii.

Ulterior, în

cursul anului 1974 imobilul teren de sub A+l a fost dezmembrat în parcele noi,

fiind notate cu nr. top nou 192/2/1, 192/3/1, 219/1, 192/2/2, 192/3/2, 219/2,

224/1, 225/1, 228 și 229.

Expertiza efectuată

la instanța de fond a concluzionat, în urma măsurătorilor efectuate, că terenul

în litigiu are o suprafață totală de 7382 mp, din care 5859 mp au intrat în

proprietatea SA C. în baza ridului de proprietate nr. 27370 din 1 iunie 1995,

iar diferența de 1523 mp, în realitate 1223 mp conform suplimentului la

raportul de expertiză depus la fila 88 a dosarului de fond, este folosită de

asociația agricolă ca platformă de depozitare și nu este inclusă în titlul de

proprietate al acesteia. Raportul a mai concluzionat că terenul se identifică

în C.F. 1557 sub A+l cu nr. top 1992/2/2/1, 192/3/2/1, 219/2/1, 224/1, 225/1,

228, 229 având în total o suprafață de 19236 mp. întrucât pe această suprafață

cu nr. topo enumerate anterior sunt înscrise mai multe imobile proprietate

privată, acestea fiind înscrise în cotă parte, nedezmembrate, nu se poate face

o dezmembrare corectă decât dacă s-ar măsura întreaga suprafață de 19236 mp.

Instanța care

a instrumentat cauza în apel nu s-a preocupat să lămurească situația juridică a

terenului în funcție de înscrierile din C.F. de la prima dezmembrare până în

prezent. De asemenea, nu a stabilit corect dacă suprafața de 1223 mp poate fi

restituită în natură, sens în care trebuia să administreze probe din care să

rezulte că aceasta nu este afectată de utilități, deși caracterul devolutiv al

apelului presupune o reînnoire a judecății pricinii în fond. In acest scop,

dispozițiile art. 295 C. proc. civ. precizează că instanța de apel va verifica

stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către instanța de fond,

putând încuviința refacerea sau completarea probatoriului administrat.

Instanța de

apel s-a limitat doar la reluarea unor considerente din sentința de fond și să

arate că cei 1223 mp nu se pot restitui în natură întrucât sunt folosiți de

A.A.C. drept platformă de depozitare. Nu a avut în vedere faptul că instanța de

fond a reținut, în aceleași considerente, că suprafața de 1223 mp este

fărâmițată în alte 4 parcele mai mici și că platforma de depozitare este

amplasată doar pe una din cele 4 parcele. De asemenea, nu a avut în vedere nici

concluziile raportului de expertiză potrivit cărora situația juridică a

terenului revendicat de reclamanți nu este lămurită în raport de înscrierile

din C.F. în care nu au fost notate toate dezmembrările efectuate.

Pentru

motivele arătate se impune casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre

rejudecarea apelului.

În rejudecare

vor fi administrate toate probatoriile utile pentru a se stabili cu certitudine

dacă suprafața de 1223 mp este liberă și se poate restitui în natură și a se

lămuri situația juridică a terenului în raport de înscrierile din C.F., sens în

care este necesar a solicita situația detaliată a C.F. de la prima dezmembrare

până în prezent. Se va avea în vedere și solicitarea recurenților de acordare a

măsurilor reparatorii prevăzute de lege pentru restul de teren ce nu poate fi

restituit în natură.

Admite recursul declarat de reclamanții K.M.,

K.E., K.Z., N.Z. și N.G. împotriva deciziei nr. 645 A din 6 septembrie 2004

pronunțată de Curtea de Apel Tg. Mureș, secția civilă, pe care o casează și

trimite cauza la aceeași instanță pentru rejudecarea apelului.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 februarie

2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-02-18
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1028/2010
ția respectării de către contestator a dispozițiilor art. 16 din Legea 10/2001. Pentru a pronunța aceasta hotărâre, instanța de apel a avut in vedere următoarele considerente de fapt si de drept: Prin notificarea înregistrată sub nr. 6130 d
ÎCCJ 2007-03-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1562/2007
., N.M.N.C., C.P., E.C., P.D., P.C.P., V.I.M., D.A.M., C.E., E.M., A.B.S. și B.V., în contradictoriu cu Prefectura județului Prahova, Comisia Județeană Prahova de aplicare a Legii nr. 18/1991, Comisia Locală Bărcănești de aplicare a Legii n
ÎCCJ 2005-02-10
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1044/2005
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1149 din 2 martie 2004, Judecătoria Târgu-Mureș a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții A.A. ș
ÎCCJ 2009-04-03
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4501/2009
nut că reclamanta nu a făcut dovada modului în care a fost preluat imobilul și nici nu există dovezi dacă a primit sau nu despăgubiri, iar pârâta SC Y.L.T.S. SA susține că nu există identitate între imobilul solicitat de reclamantă și cel d
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 471/2019
aj voluntar din 1924; pe planul topografic din anul 1976 coroborat cu planurile topografice din anul 1940 și 1957 poate fi ușor identificat cu imobilul deținut de J. la adresa Constantin Brâncoveanu nr. 84 A. Concluziile experților se corob
Sursă