ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1744/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1744/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Suceava, secția
comercială, contencios administrativ și fiscal, prin încheierea nr. 53 din 8
martie 2006, a admis cererea formulată de reclamanta SC E.D. SRL, privind
suspendarea deciziei nr. 232 din 22 iulie 2005, emisă de M.F.P. – C.A.A.F.I.P.A.S.M.
și a dispus suspendarea executării acesteia până la soluționarea pe fond a
cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 114/2006, al aceleiași instanțe.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut că reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe
dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia
suspendarea actului administrativ unilateral poate fi solicitată, fie prin
acțiunea principală, având ca obiect anularea acestuia, fie printr-o acțiune
separată, până la soluționarea fondului pricinii.
Instanța a reținut, de
asemenea, că executarea deciziei emise de pârâtul M.F.P. – C.A.A.F.I.P.A.S.M. ar
pune reclamanta în imposibilitate de a-și desfășura activitatea de producere a
alcoolului, fiind evidentă iminența creării unei pagube importante.
Împotriva acestei încheieri,
în termen legal, a declarat recurs pârâtul, prin D.G.F.P. a județului Suceava,
invocând prevederile art. 304 pct. 9 și art. 304
1
C. proc. civ.
Recurentul a criticat
hotărârea fondului pentru greșita aplicare a prevederilor art. 15 din Legea nr.
554/2004, susținând că reclamanta nu a probat cazul temeinic justificat și nici
iminența producerii unei pagube, deși potrivit art. 1169 C. civ., îi revenea sarcina probei. În plus, se mai arată că măsura suspendării este
facultativă, fiind la latitudinea instanței dacă o dispune sau nu, în funcție
de îndeplinirea celor două condiții.
Intimata-reclamantă nu a
formulat întâmpinare.
În ședința publică de la 9
februarie 2007 recurentul-pârât, prin consilier juridic, a susținut că recursul
a rămas fără obiect, întrucât acțiunea vizând fondul litigiului a fost anulată
ca netimbrată printr-o sentință din 22 martie 2006 a Curții de Apel Suceava. Deși s-a obligat să prezinte această hotărâre până la termenul acordat,
23 martie 2007, nu s-a conformat, astfel că recursul va fi soluționat pe fondul
său.
Examinând încheierea atacată
prin prisma recursului declarat Înalta Curte, constată:
Prin decizia nr. 232 din 22 iulie
2005, C.A.A.F.I.P.A.S.M. a revocat autorizația de antrepozit fiscal din 29
aprilie 2004 emisă antrepozitarului autorizat SC E.D. SRL. S-a reținut prin
acest act administrativ că intimata-reclamantă a încălcat mai multe prevederi
legale din codul fiscal, codul de procedură fiscală și din Legea nr. 87/1994 privind
combaterea evaziunii fiscale.
Intimata-reclamantă a atacat
în contencios administrativ decizia menționată, constituindu-se dosarul nr. 114/com/2006
al Curții de Apel Suceava.
Totodată, a solicitat și
suspendarea, în temeiul art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, aceasta
fiindu-i acordată prin încheierea atacată cu prezentul recurs.
Este reală constatarea
recurentului referitoare la caracterul facultativ al suspendării dispuse de
instanță, care a acordat-o numai după ce în prealabil a constatat că sunt
îndeplinite condițiile generice impuse de art. 14 din lege și a reținut, în
concret, că măsura dispusă periclitează întreaga activitate a societății
comerciale și creează premisa unor pagube iminente importante.
În plus, Înalta Curte
observă că deși exista posibilitatea acordării suspendării până la soluționarea
definitivă și irevocabilă a cauzei, instanța de fond a limitat efectele măsurii
dispuse numai până la soluționarea în fond a cauzei ce face obiectul dosarului nr.
114/2006 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios
administrativ și fiscal.
Pentru aceste considerente,
în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul de față ca
nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de D.G.F.P. a județului Suceava în calitate de reprezentant al M.F.P. – C.A.A.F.I.P.A.S.M.
împotriva încheierii nr. 53 din 8 martie 2006 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondată.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 23 martie 2007.