ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2671/2017

Deliberând asupra prezentului recurs în raport de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul litigiului dedus judecății

Prin cererea formulată la data de 11 februarie. 2015 și înregistrată pe rolul Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Agenția Națională de Integritate, în contradictoriu cu pârâții A. și B., a solicitat anularea Contractului individual de muncă nr. 1634 din 16 septembrie 2010, prin care B., fiul pârâtului, a fost angajat la Biroul Parlamentar Iași, în funcția de referent, realizând venituri nete în sumă de 6.434 RON.

Hotărârea instanței de fond

Prin Sentința civilă nr. 88 din 18 mai 2015, Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta Agenția Națională de Integritate, în contradictoriu cu pârâții A. și B.

Totodată, a respins excepția lipsei de obiect și a lipsei de interes.

Cererea de recurs

Împotriva Sentinței civile nr. 88 din 18 mai 2015 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, reclamanta Agenția Națională de Integritate a promovat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., cu referire la art. 23 din Legea nr. 176/2010, art. 38 din Legea nr. 96/2006 (forma aplicabilă la momentul respectiv) și Legea nr. 554/2004.

În dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a învederat că este criticabilă aprecierea primei instanțe cu privire la aplicarea normei din Legea nr. 176/2010 dispozițiilor față de situațiile încheierii de acte sau contracte de către persoane găsite în stare de conflict de interese, acte pe care legea le consideră lovite de nulitate absolută.

A mai susținut că propunerea angajării și avizarea contractului individual de muncă și a contractelor civile reprezintă manifestări de voință săvârșite cu intenția de a produce efecte juridice, în sensul în care fiul B. a obținut venituri ca urmare angajării la biroul parlamentar al reclamantului A.

În fine, recurenta a arătat că Legea nr. 176/2010 nu face vorbire exclusiv despre actele administrative, exprimarea legiuitorului fiind "actele juridice sau administrative", astfel încât consideră neîntemeiată reținerea instanței de fond cu privire la acest aspect.

Apărările formulate în cauză

Intimații-pârâți A. și B., au formulat întâmpinare, în termen de 30 de zile de la data comunicării cererii de recurs, prin care au solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.

De asemenea, pârâtul Senatul României, a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a sentinței atacate.

Recurenta-reclamantă Agenția Națională de Integritate a formulat Răspuns la întâmpinare.

Procedura de soluționare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și 3 C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 14 decembrie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Prin Încheierea din 25 aprilie 2017, completul filtru a constatat, față de conținutul raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplinește condițiile de admisibilitate și pe cale de consecință, a declarat recursul promovat de Agenția Națională de Integritate ca fiind admisibil în principiu, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat și a fixat termen pentru judecata pe fond a recursului.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Cu titlu prealabil, este de menționat că pronunțarea unei hotărâri de către o instanță necompetentă constituie un caz de nulitate a hotărârii.

Întrucât art. 488 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., distinge cu privire la normele de competență, înseamnă că, prin intermediul acestui motiv, se pot invoca numai motive de ordine publică privind competența.

Așadar, încălcarea normelor imperative poate fi invocată de orice parte interesată, de procuror sau de instanță din oficiu, în orice fază a procesului, chiar direct în recurs.

Examinând sentința atacată prin prisma motivului de ordine publică prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este incident în cauză, sens în care va casa sentința recurată și va trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Iași, secția civilă, pentru următoarele considerente:

Instanța de contencios administrativ a fost învestită de către reclamanta Agenția Agenția Națională de Integritate, pe calea prevăzută de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, cu o acțiune având ca obiect anularea Contractului individual de muncă nr. 1634 din 16 septembrie 2010, prin care B., fiul pârâtului A., a fost angajat la Biroul Parlamentar Iași, în funcția de referent, realizând venituri nete în sumă de 6.434 RON.

Așa cum s-a menționat în practicaua prezentei decizii, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea reclamantei Agenția Națională de Integritate, argumentele instanței fiind în sensul că, solicitarea reclamantei Agenția Națională de Integritate, de "anulare" a unui contract de muncă legal încheiat din punct de vedere al dispozițiilor exprese ale dreptului muncii, nu se subscriu dispozițiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 176/2010.

A mai reținut instanța de fond că deși contractul de muncă nu mai este în ființă, excepția lipsei de obiect și cea a lipsei de interes vor fi respinse, reclamanta referindu-se, pe de o parte, la un act care, o perioadă de timp a produs efecte, iar pe de altă parte justificându-și interesul prin trimitere la dispozițiile legii speciale - Legea nr. 176/2010 care, în viziunea sa, îi impun și în această situație sesizarea instanței de contencios administrativ.

Văzând dispozițiile legale incidente cauzei, Înalta curte constată că potrivit art. 22 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice:

"(1) Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilității în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ.

(2) Dacă raportul de evaluare a conflictului de interese nu a fost contestat în termenul prevăzut la alin. (1) la instanța de contencios administrativ, Agenția sesizează, în termen de 6 luni, organele competente pentru declanșarea procedurii disciplinare, precum și, dacă este cazul, instanța de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese.

(3) Dacă raportul de evaluare a incompatibilității nu a fost contestat în termenul prevăzut la alin. (1) la instanța de contencios administrativ, Agenția sesizează în termen de 15 zile organele competente pentru declanșarea procedurii disciplinare; dacă este cazul, Agenția sesizează în termen de 6 luni instanța de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale privind incompatibilitățile.

(4) Dacă în urma evaluării declarației de interese, precum și a altor date și informații, inspectorul de integritate constată inexistența unei stări de incompatibilitate sau a unui conflict de interese, întocmește un raport în acest sens, pe care îl transmite persoanei care a făcut obiectul evaluării, în condițiile art. 17 alin. (5) teza a doua".

De asemenea, conform art. 23 din același act normativ:

"(1) În cazul unui conflict de interese, dacă au legătură cu situația de conflict de interese, toate actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absolută.

(2) Acțiunea în constatarea nulității absolute a actelor juridice sau administrative încheiate cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese poate fi introdusă de Agenție chiar dacă persoana în cauză nu mai deține acea funcție.

(3) Instanța va putea dispune motivat, pe lângă constatarea nulității absolute, și repunerea părților în situația anterioară".

Art. 24 din același act normativ prevede că:

"(1) Acțiunile introduse la instanțele de contencios administrativ urmează regulile de competență prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător".

Din textele legale mai sus citate, Înalta Curte reține că, în cauza pendinte, instanța de judecată a fost învestită cu o cerere de chemare în judecată, ce are ca obiect anularea Contractului individual de muncă nr. 1634 din 16 septembrie 2010, prin care B., fiul pârâtului A., a fost angajat la Biroul Parlamentar Iași, în funcția de referent, realizând venituri nete în sumă de 6.434 RON.

Înalta Curte constată că prezenta cerere de chemare în judecată a fost formulată ulterior întocmirii raportului de evaluare, prin care s-a constatat că există conflict de interese administrativ în cauză, raportul de evaluare rămânând definitiv prin Decizia nr. 4724 din 10 decembrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost admis recursul declarat de Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței nr. 201 din 5 aprilie 2013 a Curții de Apel Târgu Mureș.

Ca urmare, Agenția Națională de Integritate a sesizat instanța de judecată cu anularea acelor acte întocmite cu încălcarea conflictului de interese, respectiv cu o cerere de anulare a contractului individual de muncă.

Este adevărat că această cerere, de anulare a respectivului contract, are un caracter subsidiar hotărârii judecătorești de constatare a conflictului de interese, care este de altfel și cauza principală a nulității acestuia, însă acest contract nu poate fi definit drept contract administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 sau printr-o normă specială, de natură a atrage competența instanței de contencios administrativ.

Așadar, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 22, art. 23 și art. 24 din Legea nr. 176/2010, instanța competentă să soluționeze acțiunea în constatarea nulității absolute a unui contract de muncă sau a unui contract civil, formulată de Agenția Națională de Integritate ulterior întocmirii raportului de evaluare prin care s-a constatat existența conflictului de interese, se determină în raport cu natura juridică a contractului, așa cum de altfel s-a statuat în Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 10/2017 cu privire la "interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 22, art. 23 și art. 24 din Legea nr. 176/2010".

Pe cale de consecință, dând eficiență dispozițiilor art. 488 alin. (3) și art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte constată necompetența materială a instanței de fond în soluționarea cauzei, astfel că va casa sentința atacată și va trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Iași, secția civilă.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru toate considerentele sus-arătate, Înalta Curte, în baza art. 20 din Legea nr. 554/2004, va admite recursul declarat de reclamanta Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței nr. 88 din 18 mai 2015 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal exclusiv pentru motivul de ordine publică prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., va casa sentința recurată și va trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Iași, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței nr. 88 din 18 mai 2015 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal pentru motivul de ordine publică prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.

Casează sentința recurată.

Trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Iași, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 septembrie 2017.

Procesat de GGC - LM