ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 269/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

La data de 15 octombrie 2018, petenții A. și B. au formulat cerere de reexaminare împotriva încheierii pronunțate în Camera de Consiliu din data de 11 octombrie 2018, prin care a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar, sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în sumă de 100 RON, datorată pentru recursul formulat împotriva încheierii de ședință din 27 februarie 2018 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2015, în conformitate cu dispozițiile art. 15 din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar.

Petenții au depus la dosar, prin serviciul registratură, cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar.

Prin încheierea pronunțată în ședința Camerei de consiliu din 26 octombrie 2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a admis cererea de reexaminare formulată de petenți. A admis cererea de ajutor public judiciar și a dispus scutirea petenților de la plata taxei judiciare de timbru în sumă de 100 RON. A dispus sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar.

Împotriva acestei încheieri, sub aspectul soluției de sesizare a Curții Constituționale vizând neconstituționalitatea dispozițiilor art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008, petenții au formulat recurs, invocând prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. Calea de atac nu a fost motivată în fapt.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 20 noiembrie 2018.

În vederea soluționării prezentei căi de atac, s-a fixat termen de judecată la data de 13 februarie 2019, în ședință publică, cu citarea părților.

Analizând recursul, Înalta Curte îl va respinge, ca inadmisibil, pentru considerentele ce succed:

Prin dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și în termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Ca urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiectele de drept aflate în situații identice.

Totodată, principiul legalității căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situații și în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală, această regulă având valoare de principiu constituțional în raport de prevederile art. 129 din Constituție.

În speță, prin încheierea ce constituie obiectul recursului, a fost admisă solicitarea petenților de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar.

Problema care se pune în cauză este dacă prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale deschid recurenților posibilitatea de a ataca cu recurs dispoziția de admitere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției invocate.

Se constată că această normă nu justifică admisibilitatea căii de atac exercitate.

Astfel, art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, ce reglementează procedura de soluționare a excepției de neconstituționalitate ridicate în fața instanței judecătorești, prevăd în cadrul alin. (5): "Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."

Se constată că legea specială deschide calea recursului numai împotriva încheierii prin care instanța a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale. Or, în speță, prin încheierea recurată, a fost sesizată Curtea Constituțională în scopul verificării constituționalității art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008.

Ca atare, această încheiere nu se circumscrie dispozițiilor evocate anterior, calea de atac exercitată de recurenți nefiind una prevăzută de lege.

În consecință, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul exercitat de petenții A. și B. împotriva încheierii din ședința camerei de consiliu de la 26 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2015.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petenții A. și B. împotriva încheierii din ședința camerei de consiliu de la 26 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2015.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 februarie 2019.

Procesat de GGC - CT