ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 229/2019

HOTĂRÂRE

31.01.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 229/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila, sub nr. x/2018, contestatorul A. a solicitat în contradictoriu cu intimații B., C., D., E., suspendarea provizorie a executării silite din Dosarul de executare nr. x/2018, aflat pe rolul BEJ F., până la primul termen de judecată ce va fi stabilit de Judecătoria Brăila, în dosarul privind contestația la executare silită.

În drept, contestatorul a invocat dispozițiile art. 719 pct. 7 C. proc. civ.

La data de 21.11.2018, intimata B. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondată a cererii de suspendare provizorie a executării silite.

Prin Sentința civilă nr. 6366/22.11.2018 pronunțată de Judecătoria Brăila s-a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu de instanță și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu, motivat de împrejurarea că intimatul debitor E. are domiciliul în com. Frătești, jud. Giurgiu, ce se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Giurgiu, iar potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află la data sesizării organului de executare, domiciliul ori sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Astfel învestită, Judecătoria Giurgiu, secția civilă, prin încheierea din 17 decembrie 2018 a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Giurgiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila și, constatând ivit conflictul negativ de competență între cele două instanțe, a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestui conflict.

Pentru a decide astfel, Judecătoria Giurgiu a reținut următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 719 alin. (1) C. proc. civ., până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea, suspendarea putându-se solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.

În completare, art. 719 alin. (7) C. proc. civ. prevede că, dacă există urgență și dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauțiunea, instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare, încheierea nefiind supusă niciunei căi de atac.

Atât suspendarea executării silite, cât și suspendarea provizorie a acesteia, chiar dacă sunt solicitate prin cereri separate, se judecă în cadrul contestației la executare de către completul învestit cu soluționarea contestației, având în vedere caracterul accesoriu al acestor cereri față de obiectul principal, reprezentat de contestația la executare.

Soluționarea contestației la executare cade, de regulă, potrivit dispozițiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., în competența instanței de executare care, în accepțiunea art. 651 C. proc. civ., este judecătoria în a cărei circumscripție se află la data sesizării organului de executare, domiciliul ori sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Or, în executarea silită de față, debitorul E., figurează cu domiciliul în jud. Giurgiu, localitate ce se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Giurgiu.

Dar, așa cum s-a statuat anterior, această situație reprezintă regula în materia soluționării contestației la executare pentru că legiuitorul a înțeles să prevadă și o excepție de la această regulă, ce este reglementată în cuprinsul arz. 714 alin. (2) C. proc. civ., care prevede expres că în cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor și a veniturilor generale ale imobilelor, precum și în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare, contestația se poate introduce și la judecătoria de la locul situării imobilului.

Executarea silită contestată are ca obiect urmărirea silită și vânzarea la licitație publică a două imobile, situate în Municipiul Brăila, jud. Brăila, deci nu în circumscripția teritorială a Judecătoriei Giurgiu.

Or, în acest context, în care textul prevăzut la art. 714 alin. (2) C. proc. civ. stabilește o competență alternativă, contestatorul A. a înțeles să sesizeze Judecătoria Brăila, în a cărei circumscripție teritorială sunt situate imobilele urmărite silit, cu soluționarea contestației la executare pe care a formulat-o împreună cu capetele accesorie de cerere privind suspendarea executării silite până la soluționarea contestației și suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea capătul de cerere privind suspendarea executării, acesta procedând în mod legal potrivit art. 116 C. proc. civ., care prevede că reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Ca atare, față de alegerea instanței competente făcute de către contestatorul A., cu respectarea cerințelor legale, Judecătoria Brăila a procedat în mod eronat la declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Giurgiu, anulând astfel manifestarea de voință legal exprimată de contestator.

Învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte va constata că, în cauză, competența soluționării litigiului revine Judecătoriei Brăila pentru considerentele ce succed:

Obiectul litigiului ce a generat desesizarea celor două instanțe și crearea conflictului negativ de competență îl constituie cererea de suspendare provizorie a executării silite din Dosarul de executare nr. x/2018, aflat pe rolul BEJ F., formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimații B., C., D., E.

În cadrul executării silite, BEJ F. a început urmărirea silită a imobilului situat în Municipiul Brăila, jud. Brăila, având nr. cadastral nr. x înscris în CF nr. x mun. Brăila, constând din teren intravilan în suprafață de 196 mp și construcția C1, precum și a imobilului situat în Municipiul Brăila, jud. Brăila, având nr. cadastral nr. x înscris în CF nr. x mun. Brăila, constând din teren intravilan în suprafață de 354 mp și construcția C1, ambele imobile fiind proprietatea debitorului E., stabilind termen pentru vânzarea la licitație a acestor imobile.

Împotriva executării silite, a formulat contestație la executare A., solicitând și suspendarea executării.

Este evident că, atât suspendarea executării silite, cât și suspendarea provizorie a acesteia, se judecă în cadrul contestației la executare de către completul învestit cu soluționarea contestației, având în vedere caracterul accesoriu al acestor cereri față de obiectul principal, reprezentat de contestația la executare.

Potrivit dispozițiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare care, în raport de dispozițiile art. 651 C. proc. civ., este judecătoria în a cărei circumscripție se află la data sesizării organului de executare, domiciliul ori sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Pe de altă parte, art. 714 alin. (2) C. proc. civ. prevede:

"În cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor și a veniturilor generale ale imobilelor, precum și în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se afla în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare, contestația se poate introduce și la judecătoria de la locul situării imobilului."

Această prevedere instituie o prorogare legală de competență teritorială specială în favoarea altei instanțe, de același grad, în situația urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor și a veniturilor generale ale imobilelor, precum și în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare.

În cauza dedusă judecății, debitorul E., figurează cu domiciliul în jud. Giurgiu, localitate ce se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Giurgiu, iar imobilele urmărite silit se află situate în Municipiul Brăila.

În raport de dispoziții legale menționate, în soluționarea conflictului negativ de competență cu care a fost învestită, Înalta Curte va reține prevederile art. 116 C. proc. civ., potrivit cărora, "reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente", ceea ce presupune că, în cazul competenței teritoriale alternative, reclamantul este cel îndreptățit să aleagă o instanță dintre mai multe instanțe deopotrivă competente.

Așa fiind, prin depunerea cererii la Judecătoria Brăila, reclamantul a ales între cele două instanțe deopotrivă competente, fixând în mod definitiv competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea instanței aflate în circumscripția curții de apel în care se află situate imobilele urmărite silit, conform dispozițiilor art. 714 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în primă instanță în favoarea Judecătoriei Brăila.