ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2052/2020

Ședința publică din data de 21 octombrie 2020

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 06.12.2018 pe rolul Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Comuna Cața, prin Primar, a chemat în judecată pe pârâta S.C. A. S.R.L., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâta la restituirea către reclamantă a sumei de 249.600 RON, reprezentând fondul de salarii alocat unei perioade de 12 luni unui număr de 5 paznici, angajați cu contract de muncă, dar și la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 863/CA/04.07.2019, Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea și a obligat pârâta să achite reclamantei suma de 249.600 RON.

Împotriva acestei sentințe, S.C. A. S.R.L. a declarat recurs, care a fost recalificat ca apel.

Prin decizia civilă nr. 1686/Ap/10.12.2019, Curtea de Apel Brașov, secția Civilă a respins apelul.

Împotriva acestei decizii, S.C. A. S.R.L. a declarat recurs, solicitând modificarea ei în tot, în sensul respingerii acțiunii.

În motivare, recurenta a reiterat argumentele din cererea de apel cu privire la constatările făcute de Camera de Conturi Brașov prin decizia nr. 24/10.06.2016, la pct. 9, în cadrul căreia s-a reținut că ar fi fost cauzat un prejudiciu bugetului local al Comunei Cața, ca urmare a plăților ce i-au fost efectuate pârâtei de către reclamantă, în baza contractului de prestări servicii de pază nr. 5/28.02.2014.

În opinia recurentei, în mod greșit s-a apreciat că a achitat eronat salarii către paznici, reținându-se că în statutul societății nu era prevăzută activitatea din codul CAEN - 8010 - activități de protecție și pază.

În ceea ce privește activitatea paznicilor, a susținut că aceștia au prestat serviciile conform fișei postului, beneficiind de toate drepturile conferite de Codul muncii personalului contractual.

Potrivit recurentei, ambele instanțe au ignorat contractul de prestări servicii încheiat de părți, contractele de muncă cu cei cinci paznici angajați și împrejurarea că fondul de salarii pentru aceștia a fost aprobat în baza organigramei și a statutului de funcții.

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului.

Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost redactat și comunicat părților.

Analizând recursul, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Așadar, pentru a conduce la casarea hotărârii atacate, dezvoltarea motivelor trebuie să facă posibilă încadrarea lor în motivele de nelegalitate prevăzute de lege.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurenta aduce critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate și arată în ce constau greșelile de judecată săvârșite de instanță, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Analiza motivelor de recurs relevă că nu au fost formulate critici de nelegalitate împotriva deciziei atacate.

Recurenta a reiterat motivele prezentate în cererea de apel, însă nu a formulat nicio critică la adresa deciziei instanței de prim control judiciar, care să poată fi încadrată în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Toate argumentele expuse în cadrul criticilor din recurs urmăresc doar o reevaluare a materialului probator și a situației de fapt; astfel, recurenta a arătat că în mod greșit s-a apreciat că a achitat eronat salarii către paznici, care au prestat serviciile conform fișei postului, beneficiind de toate drepturile conferite de Codul muncii personalului contractual, dar și că ambele instanțe au ignorat contractul de prestări servicii încheiat de părți, contractele de muncă cu cei cinci paznici angajați și împrejurarea că fondul de salarii pentru aceștia a fost aprobat în baza organigramei și a statutului de funcții.

Acestea reprezintă însă elemente de fapt, care au fost deja analizate de instanțele de fond.

Or, examinarea instanței de recurs este limitată, de însuși conținutul introductiv al art. 488 C. proc. civ., doar la criticile de nelegalitate, nu și la cele de eventuală netemeinicie.

Nulitatea recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârșire, ci și în cazul motivării necorespunzătoare, care, de asemenea, nu constituie o motivare în sens procedural. O astfel de situație intervine și în cauza de față, din moment ce, așa cum s-a arătat, analiza memoriului de recurs impune concluzia că recurenta nu a formulat nicio critică aptă să poată fi încadrată în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Mai mult decât atât, prin reluarea criticilor deja cenzurate de instanța de apel, recurenta tinde să obțină o nouă verificare a susținerilor sale, cu toate că legea recunoaște doar dublul grad de jurisdicție și căile extraordinare de atac, iar nu și al treilea grad devolutiv.

De aceea, examinarea memoriului de recurs impune concluzia că recurenta nu a indicat niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și nu a formulat nicio critică care să poată fi circumscrisă acestora.

În consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte, dând eficiență prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., cu aplicarea art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1686/Ap/10.12.2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 octombrie 2020.