ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1670/2020

HOTĂRÂRE

23.09.2020

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1670/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 23 septembrie 2020

Deliberând, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Corabia, sub nr. x/2019 la data de 11.03.2019, contestatorii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitesti și Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș au formulat, în contradictoriu cu intimatul creditor A., contestație la executare împotriva executării silite inițiate de BEJ B. în dosarul execuțional nr. x/2018, respectiv împotriva celor patru somații din 21.02.2019, împotriva celor patru încheieri din 21.02.2019 emise în dosarul nr. x/2018, împotriva încheierii de încuviințare a executării silite, și anume încheierea din 08.01.2019 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. x/2018, și în temeiul art. 719 alin. (1) C. proc. civ., au solicitat suspendarea executării silite inițiate în dosarul execuțional nr. x/2018 al BEJ B..

În drept, contestatorii și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 712 si următoarele C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 792 din 9 octombrie 2019, Judecătoria Corabia, secția Civilă a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

În motivare, instanța a reținut că prin sentința civilă nr. 551/CM/21.09.2007 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2007 și sentința civilă nr. 868/CM/12.12.2007 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2007 au fost acordate intimatului A. și alții, indexările prevăzute de art. 1 din O.G.. 10/2007, sentințe care au rămas irevocabile prin respingerea recursurilor declarate de Ministerul Public.

Intimatul nu a depus la dosar întâmpinare, însă la termenul de judecată din 03.04.2019 s-a dispus suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.

Obligația de plată a debitorului este stabilită prin hotărâri judecătorești, definitive și irevocabile date de Tribunalul Argeș, astfel că s-a apreciat că această instanță este competentă material exclusiv de a se pronunța asupra prezentei contestații.

Titlurile executorii în baza cărora s-a instituit poprirea asupra conturilor contestatoarei sunt emise de către Tribunalul Argeș, astfel că Judecătoria Corabia nefiind emitenta acestor titluri nu are competența materială pentru a se pronunța pe cererea principală formulată de contestator și pe cale de consecință nici pe cererile accesorii.

Învestit prin declinare, Tribunalul Argeș, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 860/2020 din 23 iunie 2020, a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a contestației la executare, în favoarea Judecătoriei Corabia; a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestui conflict.

Pentru a hotarî astfel, această instanță a reținut că, sub aspectul competenței materiale de soluționare a cauzei, fiind vorba de o contestație la executare, potrivit dispozițiilor art. 714 și art. 651 C. proc. civ., ar rezulta că instanța competentă este Judecătoria Pitești în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Însă, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 127 C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, în vigoare din 21.12.2018, care la alin. (2) prevede că:, "În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.", iar conform alin. (3) al aceluiași articol, aceste prevederi se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

În speță, s-a constatat că intimatul A. are calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș. Cererea de chemare în judecată introdusă de contestatori în contradictoriu cu intimatul ar fi de competența Judecătoriei Pitești, instanță inferioară Tribunalului Argeș. Rezultă că, potrivit disp. art. 127 alin. (2) și (3) C. proc. civ., sunt de asemenea competente din punct de vedere teritorial să soluționeze cauza și judecătoriile aflate în circumscripțiile curților de apel învecinate Curții de Apel Pitești. Opțiunea contestatorilor, exprimată la momentul introducerii acțiunii, nu a fost pentru Judecătoria Pitești; contestatorii au ales Judecătoria Corabia, pentru soluționarea acțiunii lor.

S-a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 127 alin. (2) și (3) C. proc. civ., coroborat cu art. 116 C. proc. civ., competența materială de soluționare a prezentei cauze revine Judecătoriei Corabia, iar nu Tribunalului Argeș.

Instanța a apreciat că dispozițiile speciale ale art. 6 alin. (1), (2), (4) și 5 din O.G. nr. 22/2002 care ar atrage competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, cel care a pronunțat sentințele civile nr. 551/CM/21.09.2007 și nr. 868/CM/12.12.2007 nu sunt aplicabile, având în vedere obiectul acțiunii, o veritabilă contestație la executare, prin care se solicită anularea actelor de executare emise în dosarul execuțional nr. x/2018 al BEJ B. și nu acordarea, în condițiile legii, a unui termen de grație sau/și stabilirea unor termene de plată eșalonată a obligației respective.

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul prezentei cauze îl reprezintă cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Corabia, prin care contestatorii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitesti și Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș au formulat, în contradictoriu cu intimatul A., contestație la executare împotriva executării silite inițiate de Biroul Executorului Judecătoresc B. în dosarul de executare nr. 415/2018, solicitând, totodată și suspendarea executării silite.

Înalta Curte reține că instanța competentă se determină în funcție de obiectul cererii de chemare în judecată, care, în speță, circumstanțiază situația specifică unei contestații la executare, fiind formulate și apărări în ceea ce privește titlurile executorii.

Fiind vorba de o pricină referitoare la o contestație la executare, normele de competență materială și teritorială sunt norme juridice de ordine publică, de la care nu se poate deroga.

Potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare.

Prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., în forma republicată, stipulează în sensul că "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".

Din interpretarea dispozițiilor legale enunțate, rezultă că, în materia contestației la executare este instituită o competență exclusivă în favoarea judecătoriei de la domiciliul debitorului urmărit, astfel încât contestația trebuie introdusă la judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului.

Prin urmare, contrar celor reținute de Judecătoria Corabia, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002, prin care s-a reglementat situația potrivit căreia "în cazurile în care, din motive temeinice privind realizarea atribuțiilor prevăzute de lege, instituția debitoare nu își poate îndeplini obligația de plată în condițiile prevăzute la art. 1 alin. (1), art. 2 sau 4, aceasta va putea solicita instanței judecătorești care soluționează cauza acordarea, în condițiile legii, a unui termen de grație sau/și stabilirea unor termene de plată eșalonată a obligației respective".

Cu privire la competența teritorială, în mod corect Tribunalul Argeș, raportat la calitatea intimatului A. de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, a făcut aplicarea art. 127 C. proc. civ., coroborat cu art. 116 C. proc. civ., reținând că alegerea contestatorilor a fost Judecătoria Corabia pentru soluționarea acțiunii lor.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a contestației la executare formulate de contestatorii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, în contradictoriu cu intimatul A., în favoarea Judecătoriei Corabia.