ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 367/2018

Asupra recursului de față.

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.05.2017 sub nr. x/2/2017, contestatorii - reclamanți A. și SC B. SRL în contradictoriu cu intimata - pârâtă Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (fostă A.V.A.S.) au formulat contestație la executare împotriva procesului-verbal din 08.02.2005 de aplicare a sechestrului, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea actului de executare întocmit de către pârâtă, cu obligarea pârâtei și la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, a arătat că în baza prevederilor O.U.G. nr. 95/2003 privind preluarea de către A.A.A.S. (fosta A.V.A.S.) a unor creanțe bugetare în vederea încasării și virării lor la Fondul Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, A.A.A.S. (fosta A.V.A.S.) a preluat de la C.A.S. - Dolj o creanță fiscală în valoare de 3.371.208.933.00 lei asupra SC B. SA Craiova.

Împotriva debitorilor preluați în baza protocolului menționat, în temeiul prevederillor art. 3 din Legea nr. 557/2003 de modificare și aprobare a O.U.G. nr. 95/2003, s-a declanșat procedura de executare silită, prin afișarea Somației Colective pentru plată, la sediul C.A.S. - Dolj precum și prin înștiințarea de plată emisa de C.A.S. - Dolj.

Având în vedere că, SC B. SA, nu efectuase nicio plată în contul A.A.A.S.(fosta A.V.A.S.), s-a procedat la poprirea conturilor societății, prin adresa de blocare conturi A.V.A.S. din data de 18.02.2005.

S-a mai învederat că potrivit dispozițiilor art. 405<SUP>2 </SUP>coroborat cu dispozițiile art. 41 si art. 58 din O.U.G. nr. 51/1998, cursul prescripției se întrerupe la data îndeplinirii în cursul executării a unui act de executare.

Având in vedere dispozițiile legale mai sus invocate, rezultă că la data de 07.03.2005 a operat de drept întreruperea termenului de prescripție, începând cu această dată curgând un nou termen de prescripție de 7 ani. O noua întrerupere a termenului de prescripție a operat la data achitării parțiale a debitului.

Prin sentința civilă nr. 121 din 30 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, s-a admis excepția lipsei de interes invocată, din oficiu, de Curte și în consecință s-a respins contestația formulată de contestatorii - reclamanți A. și SC B. SRL Craiova, în contradictoriu cu intimata - pârâtă Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului - A.A.A.S. București, ca fiind formulată de persoane fără interes.

Pentru a pronunța această sentință, Curtea a reținut că, prin Procesul-verbal din 08.02.2005 de aplicare a sechestrului întocmit de către A.V.A.S. (actuala A.A.A.S.), avându-se în vedere Protocolul nr. 41 din 17.112003 prin care a fost preluată de către A.A.A.S. de la C.N.A.S. - Casa de Asigurări de Sănătate - Dolj creanța fiscală în valoare de 3.371.208.933 lei deținută asupra debitorului SC B. SA Dolj și neachitarea de către debitor în termen a sumei de 70.049,54 USD, în conformitate cu prevederile art. 59 și urm. din O.U.G. nr. 51/1998, s-a procedat la instituirea sechestrului asupra unor bunuri proprietatea debitorului, și anume: extrasul ONRC din 07.02.2005 privind participațiile B. SA în procent de 56,1377% la SC B. SA Craiova și în procent de 65,5172% la SC C. SA Rovinari, precum și adresa DIT Craiova din 08.02.2005 pentru un mijloc transport cu tracțiune mecanică și 2 autovehicule pentru transport marfă.

În cauză, Curtea a constatat că reclamantele contestatoare au criticat instituirea sechestrului asupra participațiilor deținute de SC B. SA la SC B. SA, fără a arăta, însă în concret, nici care este vătămarea care li s-a produs și nici care este folosul practic pe care l-ar obține prin anularea procesului-verbal din 08.02.2005.

S-a apreciat că, față de situația invocată de către contestatoare, nu se poate decela un interes concret, respectiv care anume ar fi folosul practic urmărit prin contestație în condițiile în care pentru o societate comercială este indiferentă identitatea asociaților săi sau faptul dacă aceștia pot dispune în mod liber sau nu de părțile sociale deținute.

S-a statuat că, lipsa interesului este cu atât mai evidentă față de cele învederate în contestație, în sensul că, la data instituirii sechestrului Societatea B. SA nu avea calitate în cadrul Societății B. SRL (fostă SA), deoarece ar fi înstrăinat încă din anul 2003 toate acțiunile deținute la aceasta. Că este așa, Curtea a avut în vedere înscrisurile de la filele 52 - 53 dosarul de fond, din conținutul cărora rezultă structura acționarilor săi la datele de 27.04.2017 și 12.01.2005, în care nu a fost menționată și Societatea B. SA.

S-a apreciat, de asemenea, că situația este asemănătoare și pentru contestatoarea A., împrejurare ce a rezultat din înscrisul aflat la fila 52, potrivit căruia aceasta face parte din structura asociaților Societății B. SRL, la data de 27.04.2017.

Așa fiind, Curtea a considerat că, ambele contestatoare nu au niciun interes în anularea procesului-verbal, prin care au fost puse sub sechestru participațiile deținute de o altă societate, această situație nefiind de natură a le produce vreo vătămare cu privire la părțile sale sociale; în egală măsură, nici anularea procesului-verbal nu îi poate produce un folos practic.

Împotriva sentinței civile nr. 121 din 30 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, recurentele - contestatoare A. și S.C. B. S.R.L. au declarat recurs prin care au criticat soluția dată, în sensul că sentința este nelegală, deoarece atât A. cât și S.C. B. S.R.L. au interes.

În ce privește interesul recurentei - reclamante SC B. SRL.

Astfel, sechestrul instituit asupra SC B. SRL vizează participațiile Societății B. SRL pe care aceasta le deținea la menționata societate, sechestrul fiind instituit asupra unei părți din acțiunile acestei societăți, operațiune efectuată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dolj.

În mod greșit, prima instanță apreciază că, nu are importanță dacă asociații Societății B. SRL au sau nu părți sociale sechestrate.

Or, înscrierea mențiunilor privind instituirea sechestrului la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dolj face imposibilă efectuarea unor proceduri specifice societăților, conform Legii nr. 31/1990, republicată, respectiv dizolvarea urmată de lichidare și radiere, fuziune și divizare. În acest context, recurentele invocă dispozițiile art. 43 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/1998 și dispozițiile art. 232 din Legea nr. 31/1990, republicată.

Prin urmare, rezultă că, în prezent, asociații înscriși în mod legal în registrul asociaților nu pot să-și exercite dreptul de a decide dizolvarea societății, odată ce Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dolj va solicita anterior radierea sechestrului sau acordul A.A.A.S. - ului privind procedura de dizolvare. Acest aspect, susțin recurentele le-a probat prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, însă A.A.A.S. - ul refuză radierea sechestrului, deși la data înființării acestuia, societatea debitoare SC B. SA, ale cărei participații au fost sechestrate, nu mai era acționar la SC B. SA.

Conchid, sub aspectul interesului SC B. SRL, că în prezent limitările impuse de A.A.A.S. asupra acțiunilor se răsfrâng în mod direct asupra drepturilor derivate din acestea, condiții în care Societatea B. SRL, în calitate de societate ale cărei participații - deținute parțial de o altă societate - se află sub sechestru, justifică interes în promovarea unei astfel de acțiuni.

În ceea ce privește interesul recurentei - reclamante A.

Recurentele - reclamante susțin că, A. este asociat al Societății B. SRL, aspect probat în fața instanței de fond. În această calitate, A. justifică interesul, respectiv din perspectiva limitărilor care se răsfrâng asupra deciziilor ce pot fi luuate prin exercitarea dreptului de vot al Societății B. SRL, în condițiile în care - așa cum au arătat și mai sus - asociații actuali deși ar decide dizolvarea, lichidarea și radierea societății, această măsură nu poate fi luată efectiv.

De asemenea, recurentele invocă art. 304<SUP>1</SUP> C. proc. civ. și art. 402 alin. (2) din același cod, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

La data de 16.11.2017 intimata A.A.A.S. - București a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, ca nefondat, întrucât sentința atacată a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente cauzei susținând că excepția lipsei de interes al reclamantelor a fost admisă legal, iar pentru recuperarea creanțelor fiscale nu avea la îndemână decât O.U.G. nr. 51/1998, a cărei proceduri de notificare a debitorilor s-a efectuat în concordanță cu dispozițiile legale. Sub acest din urmă aspect, intimata mai arată că, executarea silită demarată de A.A.A.S. București s-a făcut conform dispozițiilor speciale cuprinse în O.U.G. nr. 51/1998, context în care indică textele de lege incidente.

La termenul din 16.11.2017, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale active a recurentelor - reclamante, cu obligarea recurentelor de a depune un punct de vedere vizând excepția invocată din oficiu de către Înalta Curte.

La termenul de azi, Înalta Curte a rămas în pronunțare pe excepția lipsei calității procesuale active a recurentelor, invocată din oficiu de Înalta Curte la termenul de judecată din 16.11.2017.

Cu privire la excepția invocată din oficiu, se constată următoarele: O condiție pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea.

Calitatea persoanei se determină în concret la speță, în raport de litigiul dedus judecății. Condiția calității procesuale prezintă o importanță deosebită deoarece raportul de drept procesual nu se poate stabili decât între persoanele care își dispută dreptul în litigiu.

Calitatea de reclamant într-un anumit proces poate aparține numai persoanei care pretinde că i-a fost încălcat un drept al său, iar calitatea de părât numai persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut acel drept.

Prin urmare, prin calitatea procesuală se înțelege interesul îndreptățit al unei persoane de a cere concursul justiției, ce izvorăște din încălcarea unui drept subiectiv sau dintr-un raport de conexitate cu acel drept.

În doctrină s-a conturat concepția potrivit căreia calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului îmn raportul juridic dedus judecății, respectiv calitatea procesuală activă și, pe de altă parte, existența unei identiăți între persoana părâtului și cel obligat în același raport juridic, respectiv calitatea procesuală pasivă.

De regulă, pentru a putea exercita acțiunea, calitatea procesuală activă să coincidă cu calitatea de titular al dreptului dedus judecății.

De reținut că, în privința reclamantului, trebuie să se constate că este titularul dreptului raportului juridic dedus judecății ori se poate prevala de interesul ce poate fi realizat pe calea justiției.

În orice acțiune în justiție, înainte de a discuta dreptul reclamantului, instanța este obligată să verifice calitatea părților pentru că raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din dreptul material dedus judecății. Examinarea calității procesuale a părților se poate face în tot cursul judecății, în C. proc. civ. nefiind stabilită o etapă procesuală limită până la care ar trebui făcută această cercetare.

Atât calitatea procesuală activă, cât și cea pasivă trebuie justificate de către reclamant prin indicarea motivelor de fapt și de drept și a obiectului pretenției sale, iar instanța este obligată să le verifice, fie înainte de începerea dezbaterilor, dacă acest lucru este posibil de regulă în cazul cererilor reale numai dacă se invocă lipsa calității procesuale pasive fie în cadrul dezbaterilor asupra fondului dreptului (de exemplu, dacă se invocă excepția lipsei calității procesuale active în cazul cererilor reale). Excepția lipsei calității procesuale este o excepție de fond, absolută și peremptorie. Ea poate fi invocată în orice stare a procesului, de către partea interesată, de procuror sau de instanță din oficiu.

În cauză, se reține că procesul-verbal din 08.02.2005 de instituire a sechestrului a fost întocmit de către A.V.A.S.(actuala A.A.A.S.), în baza Protocolului de transfer al creanței din 17.11.2003 încheiat, prin care a preluat de la C.N.A.S. - Casa de Asigurări de Sănătate Dolj - o creanță fiscală în valoare de 3.371.208.933 lei, reprezentând acțiunile deținute de către debitoarea SC B. SA Dolj la SC B. SRL. Cum această debitoare nu și-a în achitat în termen debitul datorat, în cuantum de 70.049,54 USD, în temeiul dispozițiilor legale prevăzute de art. 59 și urm. din O.U.G. nr. 51/1998, s-a demarat executarea silită și s-a dispus instituirea sechestrului asupra unor bunuri proprietatea acesteia.

Conform adresei înaintată intimatei A.A.A.S. înregistrată sub nr. 4 din 03.03.2017, rezultă că SC B. SRL (fostă SA) - cea asupra căreia s-a demarat executarea silită a creanței fiscale - a cesionat la data de 16.12.2003 cele 6.933 acțiuni deținute la societatea contestatoare din prezenta cauză, respectiv SC B. SRL (fostă SA).

Pe de altă parte, structura acționariatului contestatoarei SC B. SRL este atestată prin adresa aflată la fila 52 dosar fond. Potrivit acestei adrese, în componența acționariatului acestei societăți este inclusă și contestatoarea din prezenta cauză, respectiv A., care deține un număr de 489 părți sociale în valoare nominală de 100 lei, reprezentând un procent de 46,72 % din capitalul social al Societății B. SRL.

De asemenea, este de reținut că la data de 12.01.2005, conform extrasului din Registrul acționarilor Societății B. SA, aflat depus la fila 53 dosar fond, rezultă că Asociația Creștin Catolic Ortodoxă era asociat cu un număr de 6042 acțiuni cu o valoarea nominală de 100 lei/acțiune.

Cum instituirea sechestrului s-a făcut la data de 08.02.2005 prin procesul - verbal nr. 8863 asupra debitoarei Societatea B. SRL, care nu mai avea nicio calitate la Societatea B. SRL, așa cum rezultă din extrasul din Registrul acționarilor Societății B. SRL - fostă SA - aflat la fila 53 dosar fond, Înalta Curte constată că această din urmă societatea nu are calitate procesuală activă în promovarea contestației la executare. În plus, contestatoarea nu a arătat în ce constă în concret care este vătămarea care i s-ar produce prin anularea procesului-verbal&nbsp;din 08.02.2005.

În ce privește contestatoarea A. situația este asemănătoare, în ceea ce privește calitatea procesuală activ. Aceasta este asociat al SC B. SRL și este menționată în această calitate și în înscrisul de la fila 52 dosarul de fond, reprezentând structura asociaților la data de 27.04.2017 și respectiv la data de 12.01.2005 (fila 53 dosarul de fond).

Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active a contestatoarelor, se reține că, pentru a avea calitatea de parte în proces, este necesar ca aceasta calitate să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligatiei ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecatii. În faza executarii silite calitatea procesuală activă sau pasivă decurge din chiar titlul executoriu care prevede cine este creditorul care poate să ceară punerea în executare a titlului și cine este debitorul împotriva căruia poate fi pornită urmărirea.

În prezenta cauză contestația la executare este formulată de terțe persoane, care nu justifica o calitate procesuală activă în promovarea acestei cereri întrucât titlul executoriu în baza caruia s-a început executarea nu este opozabil contestatoarelor.

Așa fiind, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 314 C. proc. civ., urmează să admită recursul declarat de recurentele - reclamante A. și S.C. B. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 121 din 30 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, să caseze sentința atacată, cu reținerea cauzei spre rejudecare.

Față de considerentele expuse, se va admite excepția lipsei calității procesuale active și se va respinge contestația la executare ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentele - reclamante A. și S.C. B. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 121 din 30 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

Casează sentința atacată și reține cauza spre rejudecare.

Admite excepția lipsei calității procesuale active.

Respinge acțiune ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 februarie 2018.