ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 953/2010

Deliberând, în condițiile art. 256 C.

proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele:

Prin

sentința civilă nr. 584 din 6 septembrie 2007, Tribunalul Cluj, secția civilă, a

respins pentru lipsa calității procesuale pasive cererea de chemare în

judecată, formulată de reclamantele B.O. și B.V.A. împotriva pârâtei Comisia de

aplicare a Legii nr. 10/2001 Cluj - Napoca. A respins ca nefondată cererea de

chemare în judecată formulată față de pârâtul Municipiul Cluj - Napoca.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță

a reținut că reclamantele au solicitat anularea parțială a Dispoziției din 19

iunie 2006 emisă de Primarul municipiului Cluj - Napoca și obligarea la

restituirea în natură a terenului în suprafață de 1.000 mp situat în Cluj - Napoca,

înscris în C.F. iar în subsidiar obligarea pârâților la acordarea unui alt

teren intravilan de aceeași calitate, valoare și suprafață în ipoteza în care

restituirea terenului nu va fi posibilă.

Prin dispoziția atacată s-a propus

acordarea de despăgubiri în condițiile titlului VII al Legii nr. 247/2005.

Din raportul de expertiză efectuat în

cauză rezultă că imobilul teren nu este afectat de construcții noi sau de

servituți legale, impunându-se a se analiza dacă raportat la situația

expusă în raportul de expertiză, terenul nu este afectat de amenajări de

utilitate publică ale localității sau nu este ocupat funcțional de lucrări

pentru care s-a dispus exproprierea.

Destinația terenului este trotuare,

alei, parcare, teren înierbat, spațiu verde. Acest spațiu verde nu alcătuiește

o singură unitate, ci este întretăiat de trotuare și alei. în aceste condiții,

suprafața de 1.000 mp este afectată de amenajări de utilitate publică care fac

parte funcțional din lucrările pentru care s-a dispus exproprierea. Realizarea

unor blocuri de locuit - scopul exproprierii în speță - presupune și realizarea

unor căi de acces - trotuare, ale, parcări care servesc și ele unei nevoi a

comunității dar și amenajarea de spații verzi. Existența unor spații verzi,

care în speță însumează în total suprafața de 708,62 mp, este vitală mai ales

în localitățile urbane unde numărul locuitorilor dar și gradul de poluare este

ridicat, existența acestor spații verzi răspunzând unei nevoi și utilități

publice - aceea de a asigura o calitate a vieții locuitorilor din orașe.

Reducerea acestor spații, care oricum nu sunt numeroase, afectează grav această

calitate.

Prin Decizia nr. 282/ A din data de 27

octombrie 2008, Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări

sociale, pentru minori și familie, a admis în parte apelul declarat de

reclamante și a schimbat în parte sentința în sensul că a admis în parte

acțiunea.

A anulat art. 1 al Dispoziției din 19

iunie 2006 emisă de pârât și a dispus restituirea în natură a suprafeței de 515

mp teren, conform suplimentului la raportul de expertiză tehnică efectuat în

cauză de expert C.G.. A menținut art. 2 al dispoziției și a menținut restul

dispozițiilor sentinței apelate.

În considerentele deciziei s-a arătat

că prin expertiza tehnică s-a concluzionat că terenul în litigiu este ocupat

doar parțial de un trotuar care permite accesul la bloc, două trotuare care

mărginesc o porțiune din aleea și o porțiune de parcare limitată de o bordură

de piatră. Prin suplimentul la raportul de expertiză s-a concluzionat că

suprafața de 515 mp cuprinsă între casa proprietate particulară, bloc și drumul

de acces pentru mașini este liberă și nu este afectată de amenajări. în

consecință, această suprafață de teren poate fi restituită în natură.

Dispozițiile privind respingerea

cererii de chemare în judecată față de pârâta Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001,

ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă au

fost menținute „pentru considerentele reținute de.instanța de fond".

3.1. Motive

Primarul municipiului Cluj - Napoca a

declarat recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., prin care a formulat următoarele critici:

Terenul în litigiu face parte din

inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public, fiind situat într-o zonă

sistematizată a orașului.

Art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001

consacră principiul restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv însă în

cazul în care această măsură nu este posibilă se acordarea despăgubirilor.

Utilitatea publică ce a constituit

rațiunea exproprierii operează pentru întreaga suprafață de teren, iar terenul

în litigiu nu este liber.

Existența unor spatii verzi aferente

blocurilor de locuit este vitală iar reducerea de spații, care oricum nu sunt

suficiente, aduce o atingere gravă sănătății cetățenilor.

3.2. întâmpinarea

Intimatele reclamante au depus

întâmpinare prin care au solicitat respingerea ursului ca nefondat, cu

cheltuieli de judecată.

În esență, s-a arătat că instanța de

apel a făcut aplicarea corectă a prevederilor Legii nr. 10/2001 care stabilesc

în mod expres faptul că restituirea imobilelor trebuie făcută în natură ori de

câte ori se constată că terenul este liber, fie total, fie în parte.

3.3. Analiza făcută de instanța de

recurs

Recursul a fost considerat întemeiat,

pentru următoarele considerente:

Terenul a cărui restituire în natură

s-a solicitat a fost preluat de stat prin două titluri de expropriere - 1970 și

1978 - în scopul construirii unor blocuri de locuințe în cartierul din Cluj - Napoca.

Din rapoartele de expertiză întocmite

înaintea instanțelor de fond rezultă că pe teren sunt 3 trotuare, o alee de

196,47 mp, o parcare de 23,76 mp și spațiu verde.

În aceste condiții, se poate considera

că scopul exproprierii a fost atins câtă vreme, pentru buna funcționare a

construcțiilor și crearea unui habitat corespunzător locatarilor din aceste

construcții, sunt absolut necesare trotuarele, aleea, parcarea și spațiul

verde.

''Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr.

10/2001, imobilele preluate în mod abuziv de Stat, de organizațiile

cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22

decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940

asupra rechizițiilor și nerestituite se restituie în natură sau în echivalent

restituirea în natură nu mai este posibilă, în condițiile prezentei legi.

Or, legea specială cuprinde și art. 11

alin. (3) conform cu care, în cazul în care construcțiile expropriate au fost

integral demolate și lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă

terenul parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a

părții de teren rămase liberă, pentru cea ocupată de construcții noi,

autorizate, cea afectată servituților legale și altor amenajări de

utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii

stabilindu-se în echivalent. Dispozițiile art. 10 alin. (3), (4), (5) și (6) se

vor aplica în mod corespunzător."

în aplicarea Legii nr. 10/2001, art. 10.3

din H.G. nr. 250/2007 arată că sintagma „amenajări de utilitate publică"

ale localităților urbane și rurale are în vedere acele suprafețe de teren

afectate unei utilități publice, respectiv suprafețele de teren supuse unor

amenajări destinate a deservi nevoile comunității, și anume căi de comunicație

(străzi, alei, trotuare etc), dotări tehnico - edilitare subterane, amenajări

de spații verzi din jurul blocurilor de locuit, parcuri și grădini publice,

piețe pietonale și altele.

Nu în ultimul rând, sunt de reținut și

prevederile art. 70 lit. f) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului,

aprobată prin Legea nr. 265/2006, conform cu care pentru asigurarea unui mediu

de viață sănătos, autoritățile administrației publice locale, precum și, după

caz, persoanele fizice și juridice au obligația să adopte elemente

arhitecturale adecvate, să optimizeze densitatea de locuire, concomitent cu

menținerea, întreținerea și dezvoltarea spațiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor

de arbori și a perdelelor de protecție stradală, a amenajamentelor peisagistice

cu funcție ecologică, estetică și recreativă, în conformitate cu planurile de urbanism

și amenajarea teritoriului.

Având în vedere cele mai sus arătate,

instanța de recurs a considerat că numai prima instanță de fond a făcut

aplicarea corectă a prevederilor legii materiale incidente în cauză. Instanța

de apel a apreciat în mod eronat că o parte din teren, în suprafață de 515

mp, nu ar fi afectată de amenajări de utilitate publică, în condițiile în care

din.

suplimentul raportului de expertiză rezultă că pe această porțiune de teren

este o parcare, trotuar și spațiu verde.

Prin urmare, criticile formulate prin

motivele de recurs întrunesc cerințele art. 4 pct. 9 C. proc. civ., astfel

încât în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul a fost admis și

hotărârea atacată a fost modificată în tot în sensul reținut prin dispozitiv.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Primarul

municipiului Cluj - Napoca împotriva Deciziei nr. 282/ A din data de 27

octombrie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări

sociale, pentru minori și familie și în consecință:

Modifică în tot decizia în sensul că

respinge apelul declarat de reclamantele B.O. și B.V.A. împotriva sentinței

civile nr. 584 din 6 septembrie 2007 a Tribunalului Cluj, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

16 februarie 2010.