ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5883/2019

Ședința publică din data de 26 noiembrie 2019

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 16 iunie 2016 sub nr. x/2016 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. S.A a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj anularea Deciziei nr. 910/09.12.2015, a Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare nr. x din 25.06.2015 și a Raportului de inspecție fiscală parțială x din 25.06.2015 cu consecința exonerării în întregime de plata obligațiilor fiscale reținute prin actele contestate.

Prin sentința civilă nr. 333/2016 pronunțată în data de 26 octombrie 2016, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A. S.A., contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a declarat recurs reclamantul A. S.A., care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Intimata-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj a depus întâmpinare prin care a înțeles să invoce excepția tardivității căii de atac și, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a soluției instanței de fond.

Prin răspunsul la întâmpinare, recurentul-reclamant a solicitat să se constatate că recursul a fost declarat în termen și să se admită calea de atac conform motivelor.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 31 octombrie 2018, s-a fixat termen de judecată la data de 10 decembrie 2019, în ședință publică, cu citarea părților. Ulterior, termenul de judecată a fost preschimbat pentru data de 26 noiembrie 2019, prin încheierea de ședință din data de 17 aprilie 2019.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cu prioritate excepția invocată în cauză, privind tardivitatea declarării recursului, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Reclamantul A. S.A. a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 333/2016 pronunțată în data de 26 octombrie 2016 de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

În materia contenciosului administrativ, conform dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Potrivit art. 182 din C. proc. civ. "(1)Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24:00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură. (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile."

În aceste condiții, sentința, poate fi atacată cu recurs, calea de atac promovată trebuind să respecte termenul de declarare sus-menționat.

Din verificarea actelor dosarului de fond, Înalta Curte constată că sentința instanței de fond a fost comunicată reclamantului la data de 2 decembrie 2016, conform dovezii de comunicare aflate la dosar fond.

Termenul de 15 zile se calculează, așadar, pe zile libere, de la data comunicării sentinței - 2 decembrie 2016, iar ultima zi de declarare a căii de atac împotriva soluției pronunțate asupra cererii de anulare act administrativ este luni 19 decembrie 2016, context în care, recursul este declarat la data de 21 decembrie 2016 (conform plicului aflat în dosarul de recurs fila x) cu depășirea termenului legal, absolut și imperativ prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 182 alin. (2) C. proc. civ.

Întrucât recurentul a exercitat calea de atac după împlinirea termenului legal și nu a dovedit că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, în cauză operează sancțiunea decăderii, iar Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 185 alin. (1) va admite excepția tardivității recursului, invocată de intimata pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj prin întâmpinare, și, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (5) C. proc. civ., va fi respinge, ca tardiv, recursul formulat de reclamantul A. S.A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul formulat de reclamantul A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 333/2016 din 26 octombrie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 noiembrie 2019.