ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4221/2019

Ședința publică din data de 26 septembrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel București, la data de 08.04.2016, sub nr. x/2016, reclamantul Municipiul Bacău în contradictoriu cu pârâții Unitatea de Soluționare Contestații POR din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Direcția Generală Programe Europene din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice ("AM POR") a solicitat: anularea în parte a Deciziei nr. 361/04.12.2015 emisă de MDRAP, în ceea ce privește pct. I. privind "Modificarea criteriilor de selecție după deschiderea ofertelor, determinând o selecție incorectă a unui participant" emisă de Unitatea de Soluționare Contestații POR din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice; anularea Notei de neconformitate nr. x/19.10.2015 emise de Direcția Generală Programe Europene din cadrul MDRAP; anularea tuturor actelor ce au stat la baza emiterii și a actelor subsecvente actelor administrative contestate; anularea în tot a corecțiilor financiare dispuse prin Nota de neconformitate nr. x/19.10.2015; obligarea pârâtei la restituirea sumei reținute până în prezent cu titlu de corecție financiară, de 10%, în cuantum de 721.875,23 RON; în subsidiar, în situația în care instanța de judecată va considera că nu se impune anularea corecțiilor reducerea acestora, până la valoarea de 5%, prevăzută în Anexa la H.G. nr. 519/2014 și obligarea pârâtei la restituirea sumelor reținute peste această valoare.

Ulterior, reclamanta a formulat cerere modificatoare a cererii de chemare în judecată prin care a solicitat: anularea Deciziei nr. 231/08.08.2016 emisă de pârâta Unitatea de Soluționare Contestații POR din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice; anularea Notei de neconformitate nr. x/14.01.2016 emisă de Direcția Generală Programe Europene AM POR din cadrul MDRAP; anularea tuturor actelor ce au stat la baza emiterii Notei de neconformitate nr. x/14.01.2016 și a actelor subsecvente; anularea în tot a corecțiilor financiare dispuse prin Nota de neconformitate nr. x/14.01.2016 cu toate efectele ce decurg din această măsură, inclusiv restituirea sumelor reținute; în subsidiar, a solicitat reducerea corecțiilor aplicate, până la valoarea de 5%, prevăzută în Anexa la H.G. nr. 519/2014 cu toate efectele ce decurg din această măsură, inclusiv restituirea sumelor reținute peste procentul de 5%.

Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 349 din 7 februarie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția rămânerii fără obiect a cererii privind anularea notei de neconformitate nr. x/19.10.2015 și a respins, în consecință, această cerere, a admis excepția lipsei de interes privind anularea Deciziei nr. 361/04.12.2015 și a respins, în consecință, această cerere; a admis, în parte, cererea de chemare în judecată astfel cum a fost modificată de reclamantul MUNICIPIUL BACĂU, în contradictoriu cu pârâtele UNITATEA DE SOLUȚIONARE CONTESTAȚII POR - DIN CADRUL MINISTERULUI DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE și DIRECȚIA GENERALĂ PROGRAME EUROPENE - DIN CADRUL MINISTERULUI DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE, a anulat Nota de neconformitate nr. x/14.01.2016 și Decizia nr. 231/08.08.2016, a obligat pârâta Direcția Generală Programe Europene din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice să plătească reclamantei suma de 721.875,23 RON, reprezentând corecție financiară de 10%.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 349 din 7 februarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (în prezent Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice) întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În dezvoltarea recursului, recurentul-pârât a susținut că, instanța de fond emite o interpretare greșită prin aprecierea potrivit căreia "împrejurarea formulării defectuoase de către autoritatea contractantă a acestei cerințe nu constituie o modificare a criteriilor de selecție cu consecința avantajării ofertantului câștigător", întrucât formularea unei cerințe de calificare, defectuoasă sau nu trebuie respectată, în caz contrar se consideră că autoritatea contractantă a recurs la "modificarea criteriilor de selecție după deschiderea ofertelor, determinând o selectare incorectă a unui participant".

A mai susținut recurentul că, ofertanții aveau la dispoziție timpul necesar obținerii certificatului de atestare fiscală din care să reiasă că ofertantul nu are datorii scadente în luna anterioară celei în care este prevăzut termenul limită de depunere a ofertelor.

A mai precizat recurentul că, instanța de fond a considerat în mod eronat că cerința din documentația de atribuire se referea doar la prezentarea unui certificat valabil la data limită de depunere a ofertelor.

În continuare, menționează recurentul că, comisia de evaluare a renunțat la punerea în aplicare a prevederilor cerinței referitoare la prezentarea certificatului de atestare fiscală.

Soluția instanței de recurs

Examinând cauza și sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Prin sentința nr. 349/07.02.2017, instanța de fond a admis in parte cererea de chemare în judecată astfel cum a fost modificată de Municipiul Bacău și a dispus anularea Notei de neconformitate nr. x/14.01.2016 și Decizia nr. 231/08.08.2016 și a obligat pârâta Direcția Generală Programe Europene din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice să plătească reclamantei suma de 721.875,23 RON, reprezentând corecție financiară de 10%.

Prin Nota de neconformitate nr. x/14.01.2016, la.pcț. 20, s-a reținut ca abatere de nelegalitate în sarcina Municipiului Bacău încălcarea art. 200 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 și a art. 34 din H.G.. nr. 925/2006, respectiv modificarea criteriilor de selecție după deschiderea ofertelor, determinând o selectare incorectă a unui participant și s-a aplicat o reducere procentuală de 10% în baza Anexei la H.G. nr. 519/2014, partea I - achiziții publice, lit. B) - "Evaluarea ofertelor", punctul 1.

În aplicarea acestei măsuri s-a reținut faptul că, prin fișa de date a achiziției, s-a prevăzut că ofertanții trebuie să demonstreze că "nu au datorii scadente la plata impozitelor și taxelor către stat și a contribuției pentru asigurările sociale de stat, în luna anterioară celei în care este prevăzut termenul limită de depunere a ofertelor."

Data de deschidere a ofertelor a fost 5.11.2014 și, prin urmare, ofertanții trebuiau să facă dovada lipsei datoriilor la data de 30.10.2014.

Împotriva acestei decizii, Municipiul Bacău a formulat contestație care a fost respinsă și împotriva deciziei prin care a fost respinsă contestația a fost formulată prezenta cererea de chemare în judecată.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul susține că, "ofertanții aveau la dispoziție timpul necesar obținerii certificatului de atestare fiscală din care să reiasă că ofertantul nu are datorii scadente în luna anterioară celei în care este prevăzut termenul limită de depunere a ofertelor."

Instanța de fond, în conformitate cu prevederile art. 112 Codul de procedură fiscală a reținut că, certificatul de atestare fiscală se emite de organul fiscal competent la solicitarea contribuabililor; certificatul de atestare fiscală se eliberează pe baza datelor cuprinse în evidența pe plătitor a organului fiscal competent și cuprinde creanțele fiscale exigibile, existente în sold în ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii, denumită lună de referință, și neachitate până la data eliberării acestuia; în situația în care se emit certificate de atestare fiscală în primele 5 zile lucrătoare ale lunii, acestea vor cuprinde creanțele fiscale exigibile, existente în sold la sfârșitul lunii anterioare lunii de referință și neachitate până la data eliberării acestora.; certificatul de atestate fiscală se emite în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii cererii și poate fi utilizat de persoana interesată pe o perioadă de până la 30 de zile de la data eliberării".

Prin urmare, corect s-a reținut că ofertantul câștigător și ceilalți ofertanți au fost în imposibilitate de a depune o dovadă a lipsei datoriilor în luna anterioară datei limită de depunere a ofertelor.

Din actele și lucrările dosarului rezultă cu evidență că, nu s-a realizat o modificare a criteriilor de selecție după deschiderea ofertelor și nici nu a fost favorizat sau selectat incorect vreunul dintre ofertanți.

Susținerea recurentului conform căreia ofertanții aveau la dispoziție timpul necesar obținerii certificatului de atestare fiscală din care să reiasă că ofertantul nu are datorii scadente în luna anterioară celei în care este prevăzut termenul limită de depunere a ofertelor, nu poate fi reținută.

Împrejurarea că nu s-au solicitat clarificări cu privire la data la care ofertantul trebuia să facă dovada lipsei datoriilor, nu înseamnă că s-au modificat criteriile de selecție.

În ceea ce privește susținerea recurentului potrivit căreia instanța de fond a considerat, în mod, eronat că cerința din documentația de atribuire se referea doar la prezentarea unui certificat valabil la data limită de depunere a ofertelor, este neîntemeiată.

Prin Sentința recurată, instanța de fond a făcut o aplicare corectă a prevederilor legale incidente în cauză, pronunțând o hotărâre legală și temeinică.

Susținerea recurentului conform căreia comisia de evaluare ar fi renunțat la punerea în aplicare a prevederilor cerinței referitoare la prezentarea certificatului de atestare fiscală nu poate fi reținută, deoarece în speță nu este vorba despre o modificare a cerințelor documentației de atribuire sau de o renunțare la punerea în aplicare a vreunei cerințe, ci despre interpretarea și aplicarea prevederilor legale și a celor din documentația de atribuire.

În concluzie, în mod corect, a reținut instanța de fond că, în cazul de față o eventuală formulare defectuoasă a unei cerințe nu reprezintă o modificare a criteriilor de selecție și nu a avut consecința avantajării ofertantului câștigător.

Pentru considerentele expuse mai sus, Înalta Curte constată că este neîntemeiat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ceea ce va conduce la respingerea recursului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (în prezent Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice) împotriva sentinței nr. 349 din 7 februarie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 septembrie 2019.