ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 420/2020

Ședința publică din data de 29 ianuarie 2020

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 07 decembrie 2015, pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Academia Tehnică Militară - U.M. 0251 București, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne - Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor și Ministerul Afacerilor Interne - Jandarmeria Română - Inspectoratul General al Jandarmeriei, a solicitat:

- constatarea nulității absolute a Hotărârii nr. 164 din 22.10.2015, emisă de Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

- constatarea nulității absolute a Hotărârii nr. 37530 din 11.08.2015, emisă de Comisia de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române - Ministerul Afacerilor Interne;

- constatarea nulității absolute a Deciziei de imputare nr. 37084 din 21.07.2015, emisă de Ministerul Afacerilor Interne, precum și a tuturor actelor subsecvente;

- diminuarea debitului în cuantum de 24.575,46 RON cu valoarea costurilor anilor I, II și III de studiu în cadrul Academiei Tehnice Militare, reprezentând cazarmarea, hrănirea, echipamentul și soldele, sumă care se va stabili în urma expertizei contabile ce se va efectua în cauză;

- suspendarea executării actelor administrative contestate, până la soluționarea prezentei acțiuni în anulare, potrivit dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004;

- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

1.2. Prin sentința civilă nr. 3081 din 12 mai 2016, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

1.3. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 19 iulie 2016.

1.4. Prin încheierea din 19 septembrie 2016, precum și prin încheierea din 31 octombrie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a stabilit cadrul procesual pasiv al cauzei, calitatea de pârâți revenind Inspectoratului General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 București), Academiei Tehnice Militare, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Generală Juridică și Unității Militare 0465 București - Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române.

1.4. Prin încheierea din 31 octombrie 2016, instanța de fond a luat act de precizarea reclamantului, în sensul că solicită anularea parțială a Deciziei de imputare nr. 37084 din 21.07.2015, emisă de Ministerul Afacerilor Interne.

Prin sentința civilă nr. 1162 din 03 aprilie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

(i) a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 București), Academia Tehnică Militară, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală Juridică și Unitatea Militară 0465 București - Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române;

(ii) a anulat, în parte, Hotărârea nr. 164/22.10.2015, Hotărârea nr. 37530/11.08.2015 și Decizia de imputare nr. 37084/21.07.2016, în ceea ce privește valoarea aferentă costurilor anilor de studiu I, II și III, reprezentând cheltuielile de întreținere privind cazarmarea și hrănirea, a acestora din urmă doar cu privire la masa de seară și zilele de repaus săptămânal;

(iii) a menținut, în rest, actele administrative contestate;

(iv) a respins cererea reclamantului de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva sentinței civile nr. 1162 din 03 aprilie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs pârâții Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 București), Academia Tehnică Militară, Ministerul Apărării Naționale, reprezentat de Direcția pentru Relația cu Parlamentul și Asistență Juridică și Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală Juridică.

3.1. Prin recursul întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâtul Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 București) a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea în tot a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului, pârâtul a susținut că, deși în evidențele Academiei Tehnice Militare nu au fost identificate documente cu privire la situația încazarmării sau descazarmării reclamantului în anii de studiu I și III, această împrejurare nu poate conduce la concluzia că acesta a fost descazarmat pe toată perioada studiilor.

Nici adeverința emisă de asociația de proprietari sub nr. x/03.03.2015 nu stabilește cu exactitate situația locativă a reclamantului, întrucât din cuprinsul acesteia rezultă că reclamanatul a plătit cotele de întreținere, nu și faptul că a locuit efectiv în imobil.

În ceea ce privește cheltuielile cu hrana, recurentul-pârât a arătat că, potrivit Ordinului Ministrului Apărării Naționale nr. M.S. 96/2008, dreptul la hrană nu este condiționat de statutul de încazarmat/descazarmat, intimatul-reclamant fiind alocat la hrană pe toată perioada studiilor.

3.2. Prin recursul întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., pârâta Academia Tehnică Militară a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Referitor la motivul de casare întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a susținut că hotărârea recurată nu respectă cerințele prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., respectiv nu arată motivele de drept pe care se întemeiază soluția pronunțată, nici cu privire la cheltuielile de cazarmare, nici cu privire la cheltuielile cu hrana.

Subsumat acestui caz de casare, recurenta-pârâtă a invocat și faptul că, deși prin întâmpinarea depusă pentru termenul de judecată din 31.10.2016, a invocat excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității sale procesuale pasive, aceste excepții nu au fost soluționate de către instanța de fond.

Referitor la motivul de casare întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a susținut că instanța de fond a aplicat într-un mod restrictiv prevederile legale incidente cauzei și a omis a lua în considerare textele de lege invocate de către pârâtă prin întâmpinare.

3.3. Prin recursul întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., pârâtul Ministerul Apărării Naționale a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, invocând omisiunea instanței de fond de a se pronunța asupra excepției lipsei calității procesuale pasive, pe care a invocat-o prin întâmpinare.

3.4. Prin recursul întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâtul Ministerul Afacerilor Interne a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Recurentul-pârât a susținut că instanța de fond a făcut o greșită interpretare a probelor administrate în cauză, precum și o aplicare greșită a dispozițiilor legale incidente cauzei.

Astfel, deși în evidențele Academiei Tehnice Militare nu au fost identificate documente cu privire la situația încazarmării sau descazarmării reclamantului în anii de studiu I și III, această împrejurare nu poate conduce la concluzia că acesta a fost descazarmat pe toată perioada studiilor, cu atât mai mult cu cât intimatul-reclamant nu a prezentat probe care să dovedească această situație. Adeverința emisă de asociația de proprietari, depusă de reclamant la dosarul cauzei, nu stabilește cu exactitate situația locativă a reclamantului, întrucât din cuprinsul acesteia rezultă că reclamanatul a plătit cotele de întreținere, nu și faptul că a locuit efectiv în imobil.

În ceea ce privește cheltuielile cu hrana, recurentul-pârât a arătat că, potrivit Ordinului Ministrului Apărării Naționale nr. M.S. 96/2008, dreptul la hrană nu este condiționată de statutul de încazarmat/descazarmat, intimatul-reclamant fiind alocat la hrană pe toată perioada studiilor.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 24 iulie 2017, intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea tuturor recursurilor declarate în cauză, ca nefondate.

În ceea ce privește criticile recurentului-pârât Ministerul Apărării Naționale, referitoare la nesoluționarea excepției lipsei calității sale procesuale pasive, invocată prin întâmpinare, reclamantul a învederat că prima instanță a pus în discuție toate excepțiile invocate de părți, soluționându-le prin încheierile de ședință premergătoare pronunțării sentinței recurate, în sensul respingerii excepțiilor, ca neîntemeiate.

Pentru aceleași motive, intimatul-reclamant consideră că trebuie respinse și criticile pârâtei Academia Tehnică Militară, referitoare la nepronunțarea instanței de fond asupra excepțiilor inadmisibilității și excepției lipsei calității procesuale pasive, invocate de această pârâtă.

În ceea ce privește criticile referitoare la lipsa dovedirii descazarmării pentru anii de studii I și III, intimatul-reclamant a făcut trimitere la Adeverința eliberată de Asociația de Proprietari bloc R1 sub nr. x/03.03.2015, din cuprinsul căreia rezultă că reclamantul a locuit în imobil în perioada 01.11.2006 - 01.07.2010, aspect confirmat de depoziția martorului audiat de instanța de fond.

Totodată, intimatul-reclamant învederează că a anexat întâmpinării o nouă adeverință, emisă de Asociația de Proprietari bloc R1 sub nr. x/30.06.2017, care confirmă conținutul adeverinței anterioare, precum și o copie a cărții de imobil emisă pentru apartamentul nr. x, din care rezultă că reclamantul a avut domiciliul în imobil pe perioada studiilor.

Aceste înscrisuri, arată intimatul-reclamant, fac dovada că a locuit în mod efectiv în imobilul din București, str. x, fiind descazarmat, astfel încât nu-i pot fi imputate cheltuielile cu cazarmarea și hrana (masa de seară în perioada studiilor și integral în zilele de repaus săptămânal).

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte va admite recursurile declarate în cauză, pentru următoarele considerente:

În raport de criticile de nelegalitate invocate de recurenți, circumscrise cazurilor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., Înalta Curte le va examina, cu prioritate, pe acelea care privesc nereguli procedurale, de natură a atrage casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În acest sens, Înalta Curte constată că, prin recursul declarat în cauză, pârâtul Ministerul Apărării Naționale a invocat argumente ce se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., susținând că prima instanță a omis a se pronunța asupra excepției lipsei calității procesuale pasive, invocate de acest pârât prin întâmpinare.

De asemenea, Înalta Curte constată că pârâta Academia Tehnică Militară a invocat un caz de casare referitor la nepronunțarea instanței de fond cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive, invocate de această pârâtă, critici de nelegalitate subsumate de pârâtă prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Examinând întâmpinarea depusă în dosarul instanței de fond, Înalta Curte reține că pârâtul Ministerul Apărării Naționale a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, susținând că nu are calitatea de emitent al niciunuia dintre actele administrative contestate de reclamant.

În cauză au mai fost invocate excepții de către pârâtele Unitatea Militară 0465 București - Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române (excepția lipsei calității procesuale pasive) și Academia Tehnică Militară (excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive), prin întâmpinările depuse la data de 12.10.2016, respectiv 20.10.2016 .

Prin încheierea de ședință din 31.10.2016, instanța de fond a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta Academia Tehnică Militară, excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de aceeași pârâtă, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta Unitatea Militară 0465 București - Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române, dispunând respingerea celor trei excepții.

Înalta Curte constată că instanța de fond nu a pus în discuția părților și a lăsat nesoluționată excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Apărării Naționale, astfel încât criticile de nelegalitate formulate de acest pârât sunt întemeiate.

Înalta Curte reține că judecătorului cauzei îi revine obligația de a se pronunța asupra a tot ceea ce s-a cerut, în limitele învestirii, potrivit art. 22 alin. (6) C. proc. civ., iar potrivit art. 237 alin. (2) pct. 3 din același act normativ, instanța trebuie să examineze fiecare pretenție și apărare în parte, pe baza cererii de chemare în judecată, a întâmpinării, a răspunsului la întâmpinare și a explicațiilor părților, dacă este cazul. Totodată, art. 248 alin. (1) C. proc. civ. stabilește că instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și a celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Întrucât prima instanța nu a examinat și soluționat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Apărării Naționale, Înalta Curte constată că judecătorul fondului a omis să se pronunțe asupra unei apărări esențiale invocate de una dintre părțile cauzei. Excepția lipsei calității procesuale pasive reprezintă o excepție absolută, de fond, peremptorie, soluționarea acesteia putând avea drept consecință înlăturarea pârâtului din cadrul procesual, respectiv continuarea cercetării fondului cauzei și stabilirii drepturilor reclamantului doar în contradictoriu cu ceilalți pârâți, motiv pentru care examinarea sa se impunea cu prioritate, anterior discutării oricăror aspecte de temeinicie a cererii.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că, deși excepțiile invocate de pârâta Academia Tehnică Militară au fost puse în discuția părților și au fost respinse de instanța de fond prin încheierea din 31.10.2016, în cuprinsul încheierii nu sunt prezentate motivele care au determinat instanța să adopte această soluție, fiind întemeiate criticile formulate de pârâtă prin cererea de recurs.

Considerentele încheierii nu respectă exigențele procedurale impuse de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., instanța de fond rezumându-se la redarea soluției de respingere a excepțiilor, fără indicarea raționamentului juridic pe care se fundamentează această concluzie, împrejurare care nu conferă certitudinea analizării efective și complete a cauzei și a argumentelor părților și nu permit instanței de control judiciar să realizeze controlul de legalitate al hotărârii atacate.

Înalta Curte apreciază că neregulile de ordin procedural expuse anterior nu pot fi înlăturate decât prin casarea hotărârii de fond și reluarea judecății în fața aceleiași instanțe, rezultatul judecății în fond a cauzei fiind afectat de nesoluționarea/soluționarea nelegală a excepțiilor invocate în apărare de către pârâții Ministerul Apărării Naționale și Academia Tehnică Militară, fiind încălcate norme de procedură care reglementează principii și drepturi procesuale fundamentale.

În raport de soluția de casare cu trimitere spre rejudecare și de motivul care a determinat-o, Înalta Curte constată că nu se mai impune analizarea celorlalte motive de recurs, formulate de pârâții Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 București), Academia Tehnică Militară și Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală Juridică, întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., aceste critici urmând a fi avute în vedere de prima instanță, cu ocazia rejudecării pricinii.

Pentru considerentele expuse, constatând incidența motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ., în temeiul art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate de pârâții Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 București), Academia Tehnică Militară, Ministerul Apărării Naționale, reprezentat de Direcția pentru Relația cu Parlamentul și Asistență Juridică și Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală Juridică împotriva sentinței civile nr. 1162 din 03 aprilie 2017, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de pârâții Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 București), Academia Tehnică Militară, Ministerul Apărării Naționale, reprezentat de Direcția pentru Relația cu Parlamentul și Asistență Juridică și Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Generală Juridică împotriva sentinței civile nr. 1162 din 03 aprilie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 ianuarie 2020.