ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4146/2019

Ședința publică din data de 19 septembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș sub numărul x/2018, reclamanții A. și S.C. B. S.R.L. au solicitat în contradictoriu cu pârâții Registrul Auto Român și C.: - anularea în parte a Raportului nr. x/14.09.2017 efectuat de către inspectorul D. din cadrul E. la Stația cu indicativul MM037 aparținând societății, prin care s-a menționat codul de defecțiune 213 b - "joc cap bară dreapta" în sensul înlăturării acestei mențiuni; - revocarea sancțiunii evidențiate în cuprinsul certificatului de atestare nr. x/26.06.2017 emis de Registrul Auto Român, reținută prin Nota de Constatare încheiată la data de 15.11.2017 de către coordonatorul compartimentului zonal 4 dl. C..

Prin sentința nr. 1450 din data de 26 septembrie 2018 Tribunalul Maramureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat în favoarea Curții de Apel Cluj competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanții A. și S.C. B. S.R.L. au solicitat în contradictoriu cu pârâții Registrul Auto Român și C..

Pentru a hotărî astfel, instanța a aplicat criteriul poziționării autorității emitente a actului administrativ reglementat de art. 10 din Legea nr. 554/2004 și, constatând că raportul de inspecție tehnică contestat este emis de o instituție de nivel central (prin prisma art. 1 din O.G. nr. 78/2000 și H.G. nr. 768/1991), a apreciat că revine curții de apel competența de soluționare a cauzei.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a pronunțat sentința civilă nr. 291 din 21 noiembrie 2018, prin care a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bistrița-Năsăud, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reținând, în esență, că în cauză nu se atacă un act administrativ emis de o autoritate publică centrală, în exercitarea puterii publice cu care este învestită autoritatea publică centrală, pentru a fi atrasă competența de soluționare a cauzei în primă instanță a curții de apel.

Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Prin decizia nr. 501 din data de 6 februarie 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins sesizarea de pronunțare a regulatorului de competență în cauza privind pe reclamanții A. și B. S.R.L. și pe pârâții Registrul Auto Român și C. și a dispus restituirea dosarului Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

La primirea dosarului, Curtea de Apel Cluj a dispus, pe cale administrativă, înaintarea acestuia la Tribunalul Bistrița Năsăud, cauza fiind reînregistrată sub nr. x/2018*.

Prin sentința nr. 168 din data de 26 iunie 2019 Tribunalul Bistrița Năsăud, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei formulate de reclamanții A. și S.C. B. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Registrul Auto Român - RA și C., în favoarea Tribunalului Maramureș, a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Bistrița - Năsăud și Tribunalul Maramureș, a suspendat judecata și a înaintat dosarul Curții de apel Cluj, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că niciuna dintre părțile din acest dosar nu are domiciliul pe raza de competență a Tribunalului Bistrița-Năsăud și, în cadrul dosarului, nu există elemente care să atragă competența de soluționare a cauzei, din punct de vedere teritorial, în sarcina Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Curtea de apel Cluj, în favoarea căreia a fost declinată competența de soluționare a cauzei de către Tribunalul Maramureș, instanța învestită inițial cu soluționarea litigiului, nu a indicat, în sentința civilă nr. 291/2018 pronunțată la data de 21.11.2018, vreun element care să determine competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistrița-Năsăud. De asemenea, din faptul că, prin aceeași sentință, a constatat ivit conflict negativ de competență, rezultă că intenția Curții de apel Cluj a fost de declinare a cauzei în favoarea Tribunalul Maramureș, iar nu în favoarea Tribunalului Bistrița-Năsăud.

La Curtea de Apel Cluj cauza a fost înregistrată sub nr. x/2019, iar prin sentința nr. 59 din data de 21 august 2019 a fost admisă excepția necompetenței materiale a instanței de a soluționa conflictul de competență și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Reținându-se incidența dispozițiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ., respectiv ipoteza declinărilor succesive, în care ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente, s-a apreciat că există conflict negativ de competență în care sunt implicate trei instanțe judecătorești de grade diferite, respectiv Tribunalul Maramureș, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii:

Reclamanții A. și S.C. B. S.R.L. au învestit instanța de contencios administrativ cu solicitarea de verificare a legalității Raportului nr. x/14.09.2017 efectuat de către inspectorul D. din cadrul E. la Stația cu indicativul MM037 aparținând societății, prin care s-a menționat codul de defecțiune 213 b - "joc cap bară dreapta" în sensul înlăturării acestei mențiuni și de revocare a sancțiunii evidențiate în cuprinsul certificatului de atestare nr. x/26.06.2017 emis de Registrul Auto Român, reținută prin Nota de constatare încheiată la data de 15.11.2017 de către coordonatorul compartimentului zonal 4 dl. C..

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel" .

De asemenea, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, obiect al acțiunii în contencios administrativ îl constituie anularea în tot sau în parte a actului administrativ, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparațiile pentru daune morale, respectiv solicitarea de a analiza nesoluționarea în termen sau refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim invocat.

Demersul judiciar al reclamanților din prezenta cauză vizează anularea unui raport de inspecție tehnică periodică efectuat de un inspector RAR la stația I.T.P. de la sediul S.C. B. S.R.L., dar și revocarea unei sancțiuni evidențiate în certificatul de atestare deținut de A., sancțiune consemnată de coordonatorul compartimentului zonal 4 al R.A.R.

Pentru stabilirea instanței competente material să soluționeze prezentul litigiu, Înalta Curte apreciază că este necesar a se identifica partea obligată prin raportul juridic de drept administrativ dedus judecății și cui aparține capacitatea procesuală de a sta în cauză în calitate de pârât, în raport de pretențiile judiciare ale reclamantului și înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Deși singurul pârât chemat în judecată este Registrul Auto Român R.A. - autoritate publică centrală, este evident că inspecția tehnică și aplicarea sancțiunii au fost realizate de către inspectori din cadrul reprezentanței zonale a R.A.R., astfel încât în cauză nu se poate vorbi despre acte emise în regim de putere publică, în scopul satisfacerii unui interes public național/general.

De asemenea, nu prezintă relevanță nici împrejurarea că doar autoritatea centrală Regia Autonomă Registrul Auto Român are personalitate juridică proprie, câtă vreme nu există un raport juridic direct între reclamanți și autoritatea centrală. În materia contenciosului administrativ ceea ce contează este capacitatea administrativă, definită drept capacitatea de a emite acte apte să producă efecte juridice, iar în prezenta cauză reinspecția tehnică și sancțiunea au fost dispuse în mod expres de reprezentanți la nivel local ai autorității publice.

Prin urmare, aplicând dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că, în cauză, competența de a soluționa acțiunea reclamanților aparține secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul tribunalului și, având în vedere domiciliul/sediul reclamanților, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ. va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Maramureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A. și S.C. B. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții C. și Registrul Auto Român, în favoarea Tribunalului Maramureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 septembrie 2019.