ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1196/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1196/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 26 iunie 2020
Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT S.R.L. Craiova, ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta să-i elibereze o adeverință prin care să corecteze mențiunile de la poziția 56 din carnetul de muncă.
Prin încheierea de ședință din data de 19 septembrie 2018, instanța a admis excepția necompetenței funcționale a secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Dolj și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției conflicte de muncă și asigurări sociale a aceleiași instanțe.
Dosarul a fost reînregistrat pe rolul secției conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Dolj sub numărul x/2018* la data de 25 septembrie 2019.
Prin sentința civilă nr. 4137 din 10 octombrie 2018, Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT S.R.L. Craiova, ca rămasă fără obiect. A luat act de cererea pârâtului de solicitare a cheltuielilor de judecată pe cale separată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamantul A., solicitând admiterea apelului și obligarea intimatei-pârâte REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT S.R.L. Craiova la plata sumei de 10.000 RON.
Cererea de apel a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția I civilă la data de 23 noiembrie 2018.
Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 17 ianuarie 2019, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a suspendat, conform dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., judecarea apelului declarat de apelantul-reclamant, în contradictoriu cu intimata-pârâtă REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT S.R.L. Craiova.
Prin decizia nr. 2356/2019 din data de 12 septembrie 2019, instanța de apel a constatat perimat apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 4137 din 10 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2018, având ca obiect "obligația de a face", în contradictoriu cu intimata-pârâtă REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT S.R.L. Craiova.
Decizia a fost comunicată apelantului-reclamant la data de 17 septembrie 2019, iar intimatei-pârâte la data de 18 septembrie 2019 .
La data de 19 septembrie 2019, reclamantul A. a formulat cerere de recurs împotriva deciziei nr. 2356/2019 din data de 12 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, criticând hotărârea sub aspectul greșitei constatări a perimării apelului și, totodată, apreciind că decizia recurată este incompletă, sens în care a precizat că instanța de apel nu a ținut cont de o serie de alte hotărâri, pronunțate în alte cauze.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 14 octombrie 2019, sub numărul de dosar x/2018
Intimata-pârâtă REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT S.R.L. Craiova a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Recurentul-reclamant nu a depus răspuns la întâmpinare.
Prin raportul privind admisibilitatea, în principiu, a recursului, s-a reținut că recursul este declarat cu depășirea termenului legal.
În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a-și exprima poziția procesuală prin depunerea unui punct de vedere, în scris, la raport.
Părțile nu au formulat puncte de vedere asupra raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului.
Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea recursului la data de 26 iunie 2020, în complet de filtru, fără citarea părților.
Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., în raport de excepția tardivității, reținută prin raportul întocmit în cauză, pe care o va analiza cu prioritate față de dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a-l respinge, ca tardiv formulat, pentru următoarele considerente:
Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.
În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.
Conform dispozițiilor art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., termenul pentru exercitarea recursului împotriva unei hotărâri prin care se constată perimarea este de 5 zile de la pronunțare.
În speță, se constată că recursul împotriva deciziei nr. 2356/2019 din 12 septembrie 2019, prin care Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a constatat perimat apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 4137 din 10 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost declarat cu încălcarea termenului legal, peremptoriu, prevăzut de art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv termenul de 5 zile de la pronunțarea hotărârii.
Astfel, decizia atacată a fost pronunțată la data de 12 septembrie 2019, iar termenul pentru exercitarea recursului, calculat conform dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., s-a împlinit la data de 18 septembrie 2019, miercuri, zi lucrătoare. Or, recursul a fost declarat la data de 19 septembrie 2019, cu încălcarea termenului prevăzut de art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.
Fiind vorba despre un termen legal peremptoriu, nerespectarea acestuia atrage sancțiunea decăderii reclamantului din exercitarea dreptului la recurs, sancțiune reglementată prin norma imperativă înscrisă în art. 185 alin. (1) din C. proc. civ.
Excepția tardivității fiind una dirimantă, incidența sa împiedică cercetarea fondului motivelor de recurs.
Față de considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 185 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca tardiv recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 2356/2019 din 12 septembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardiv recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 2356/2019 din 12 septembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 iunie 2020.