ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1158/2020

Ședința publică din data de 16 iunie 2020

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 20 martie 2020, sub nr. x/2020, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitorilor B., C. și D., în temeiul titlului executoriu constând în contractul de împrumut nr. 595 din 11.09.2018, pentru realizarea obligației de plată a sumei de 7.200 RON reprezentând debit restant, la care se adaugă cheltuielile de executare.

Prin încheierea din data de 3 aprilie 2020, Judecătoria Sectorului 6 București a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Filiași.

Pentru a dispune astfel, instanța a constatat aplicabilitatea în speță a prevederilor art. 651 alin. (1) coroborat cu art. 112 alin. (1) C. proc. civ., reținând că instanța de executare competentă este judecătoria din circumscripția căreia se află sediul debitorului principal, în speță, B., care are domiciliul în loc. Filiași.

Învestită cu soluționarea cauzei după declinare, Judecătoria Filiași, prin sentința civilă nr. 230 din 6 mai 2020, a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, a constatat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut că cererea adresată instanței nu o privește numai pe debitoarea principală, B., ci executorul judecătoresc s-a îndreptat și împotriva fidejusorilor C. și D., ambii cu domiciliul în București, iar dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. nu fac distincție între aceste calități.

A apreciat că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 112 alin. (1) C. proc. civ., reținând că acestea se referă la procedura contencioasă.

Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

La data de 20 martie 2020, Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat Judecătoriei Sectorului 6 București, la cererea creditoarei E. din municipiul București, încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut nr. 595 din 11.09.2018, împotriva debitorilor B., C. și D..

Reiese, astfel, că în prezentul proces a fost formulată o unică cerere de executare silită împotriva debitoarei principale și a celor doi debitori obligați în solidar prin titlul executoriu constând în contractul de împrumut nr. 595 din 11.09.2018, tinzând la a se obține realizarea creanței în cadrul unei singure proceduri execuționale.

În faza executării silite sunt aplicabile dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului, în afara cazurilor când legea dispune altfel..."

Cum din perspectiva fazei executării silite, în conformitate cu dispozițiile art. 645 alin. (1) raportat la art. 648 alin. (1) C. proc. civ., debitorul poate fi reprezentat atât de debitorul principal, cât și de garanți, și văzând că pentru pentru situația pluralității de debitori cu domicilii diferite, nu există un text de lege special care să reglementeze cum se determină instanța de executare, Înalta Curte constată că devin aplicabile, prin analogie, prevederile art. 116 C. proc. civ.

Din interpretarea art. 116 C. proc. civ., rezultă că, în cazul competenței teritoriale alternative, reclamantul este cel îndreptățit să aleagă o instanță dintre mai multe instanțe deopotrivă competente.

Prin depunerea cererii de încuviințare a executării silite la Judecătoria Sectorului 6 București, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 666 C. proc. civ., executorul judecătoresc a ales între cele două instanțe deopotrivă competente, fixând competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.

Față de cele anterior arătate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite formulată de Biroul Executorului Judecătoresc A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 iunie 2020