ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1279/2018

Ședința publică din data de 19 aprilie 2018

Asupra cererii de revizuire de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 829/24.11.2015, pronunțată de Judecătoria Oravița în dosarul nr. x/2014, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele A. și B. prin reprezentant C. în contradictoriu cu pârâții D. și E., având ca obiect repunerea în termen a dosarului execuțional 19/30.06.2004 al Judecătoriei Oravița.

Împotriva sentinței civile nr. 829/24.11.2015, a încheierii de ședință din data de 22.02.2016 și a încheierii nr. 293/18.01.2016 au declarat apel reclamanții C., A. și B., solicitând admiterea apelului.

La termenul de judecată din data de 28.11.2016 a fost calificată calea de atac declarată în cauză drept recurs prin raportare la dispozițiile art. 282

1

C. proc. civ. și ale art. 281

2

C. proc. civ.

S-a respins cererea de suspendare a judecării cauzei formulată de recurentul C..

Prin decizia nr. 8 din 30 ianuarie 2017, Tribunalul Caraș Severin, secția I Civilă s-a respins recursul declarat de recurenții C., A. și B., în contradictoriu cu intimații-pârâți E. și D. împotriva sentinței civile nr. 829/24.11.2015, a încheierii din 22.02.2016 și a încheierii nr. 293/18.04.2016, pronunțate de Judecătoria Oravița.

Prin decizia civilă nr. 162/25.10.2016, pronunțată în dosarul nr. x/2014, Curtea de Apel Timișoara a respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamantele A. și B., prin mandatar C., împotriva deciziei civile nr. 8/30.01.2017, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în dosarul nr. x/2014, în contradictoriu cu pârâții E. și D..

Curtea de Apel Timișoara, secția I Civilă prin decizia civilă nr. 194 din 20 decembrie 2017 a respins cererea formulată de reclamantele A. și B., prin mandatar C., pentru îndreptarea, lămurirea și completarea deciziei civile nr. 162/25.10.2017, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2014.

Prin sentința civilă nr. 627/28.06.2010 pronunțată de Judecătoria Oravița în dosarul nr. x/2012 a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatorii D. și E., în contradictoriu cu intimații A., B. și B.E.J. F..

Prin sentința civilă nr. 419/22.05.2012 pronunțată de Judecătoria Oravița în dosarul nr. x/2011 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată de revizuentul G. în calitate de mandatar al revizuenților D. și E., în contradictoriu cu intimații A., B., și B.E.J. F..

Prin decizia civilă nr. 454/R din 07 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Caraș Severin, secția I civilă în dosarul nr. x/2011, a fost respins recursul formulat de recurenții revizuenți D. și E., împotriva sentinței civile nr. 419/22.05.2012 pronunțată de Judecătoria Oravița în dosar nr. x/2011.

La data de 5.12.2012 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. de dosar x/2012 cererea de revizuire de față formulată de D. și E. prin G. în calitate de mandatar, prin care se solicită revizuirea deciziei civile nr. 454/7.11.2012 pronunțată de Tribunalul Caraș Severin în dosar nr. x/2011, ca fiind contrară sentinței civile nr. 419/22.05.2012 pronunțată de Judecătoria Oravița în dosar nr. x/2011 fiind invocate dispozițiile art. 322 pct. 7 alin. (2) C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 2881/26.09.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2012 a fost declinată competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuenții D. și E. împotriva deciziei civile nr. 454/R din 7 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin, secția I civilă, în dosarul nr. x/2011 în favoarea Curții de Apel Timișoara.

Curtea de Apel Timișoara, secția I Civilă prin decizia civilă nr. 28 din 15 ianuarie 2014 a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenții D. și E..

Împotriva acestei decizii au formulat recurs D. și E., iar Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a Civilă a constatat nulitatea recursului în temeiul dispozițiilor art. 302

1

C. proc. civ. raportat la art. 304 din același cod.

Împotriva deciziei civile nr. 194 din 20 decembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I Civilă au formulat cerere de revizuire revizuenții B. și A..

Revizuentele și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. motivat de faptul că această decizie este contradictorie cu decizia civilă nr. 28 din 15 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I Civilă.

Se susține, în esență că prin deciziile menționate s-a respins cererea de suspendare a executării silite solicitată de pârâții E. și H., care dovedesc încălcarea autorității de lucru judecat față de sentința penală nr. 591 din 11 octombrie 1995.

În continuare, revizuentele prezintă istoricul cauzelor existente pe rolul instanțelor de 22 ani.

În concluzie, revizuentele solicită admiterea cererii de revizuire.

Intimații D. și E. față de cererea de revizuire au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată.

Cererea de revizuire este nefondată.

În considerarea caracterului său de cale extraordinară de atac, revizuirea poate fi exercitată în mod valabil numai sub condiția ca motivele de fapt care o susțin să corespundă unora dintre acelea limitativ și expres prevăzute de art. 509 C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 509 pct. 8 C. proc. civ. revizuirea poate fi cerută dacă "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Rezultă că revizuirea întemeiată pe textul legal anterior citat este admisibilă doar dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive, hotărârile judecătorești să fie potrivnice și să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Motivul de revizuire prevăzut de art. 509 pct. 8 C. proc. civ. se întemeiază pe autoritatea de lucru judecat și are în vedere situația în care, prin hotărârile potrivnice se încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Actualul text aplicabil pentru motivul de revizuire prevăzut de art. 509 pct. 8 C. proc. civ. sancționează încălcarea autorității de lucru judecat, în situația în care în două procese identice s-au pronunțat soluții contrare, iar cea de a doua hotărâre încalcă autoritatea de lucru judecat a celei dintâi și va fi anulabilă prin procedura revizuirii.

Prin această reglementare s-a urmărit crearea unei căi de rezolvare a situațiilor în care, judecându-se separat două sau mai multe cauze și neobservându-se existența autorității de lucru judecat, se ajunge la hotărâri potrivnice ale căror dispoziții nu se pot concilia.

Or, în speță, se constată că dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ. nu sunt incidente, întrucât cerința identității de obiect nu este îndeplinită, împrejurare față de care în ipoteza neîndeplinirii cumulativă a celor trei condiții, motivul invocat nu poate conduce la incidența contrarietății între hotărârile indicate de revizuentă.

Astfel, primul litigiu - soluționat prin decizia civilă nr. 194 din 20 decembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în dosarul nr. x/2014, a avut drept obiect, repunerea în termen a dosarului execuțional 19/30.06.2004 al Judecătoriei Oravița.

Curtea de Apel Timișoara, secția I Civilă prin decizia civilă nr. 194 din 20 decembrie 2017 a respins cererea formulată de reclamantele A. și B., prin mandatar C., pentru îndreptarea, lămurirea și completarea deciziei civile nr. 162/25.10.2017, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2014.

În cel de al doilea litigiu - Curtea de Apel Timișoara, secția I Civilă prin decizia civilă nr. 28 din 15 ianuarie 2014 a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenții D. și E., în dosarul nr. x/2012, iar obiectul pricinii a fost reprezentat de contestația la executare formulată de contestatorii D. și E..

Rezultă că, nu este îndeplinită în cauză condiția triplei identități, de vreme ce, în dosarele în care s-au pronunțat hotărârile pretins contrare s-au judecat contestații întemeiate pe diverse temeiuri legale, formulate în cadrul unor proceduri diferite.

De altfel, pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri pe motiv că s-a nesocotit puterea lucrului judecat a unei hotărâri definitive date într-un proces judecat anterior, este necesar ca instanța să nu fi cunoscut existența acelei hotărâri, sau, chiar dacă s-a invocat prima hotărâre, instanța să fi omis a se pronunța asupra obiecțiilor în legătură cu existența acelei hotărâri, în sensul de a nu fi soluționat excepția puterii de lucru judecat.

Așa fiind, Înalta Curte, constatând că hotărârea asupra căreia poartă cererea de revizuire de față nu se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 509 alin. (1) pct. 8 Noul C. proc. civ., întrucât nu există identitate de obiect și cauză între hotărârile judecătorești definitive arătate, va respinge ca nefondată cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentele B. și A. împotriva deciziei nr. 194 din 20 decembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, în dosarul nr. x/2014.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 aprilie 2018.