ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.11.2019

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5581/2019

HOTĂRÂRE
13.11.2019
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5581/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Ședința publică din data de 13 noiembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 900/CA din 21 iunie 2019, Tribunalul Hunedoara, secția II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Hunedoara, invocată de reclamanta A. S.A. și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâții Curtea de Conturi a României și Curtea de Conturi a Județului Hunedoara, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Învestit prin declinare, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 5506 din 9 septembrie 2019 a admis excepția de necompetenta teritorială a Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. S.A. și Camera de Conturi a Județului Hunedoara, în favoarea Tribunalului Hunedoara, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționare.

Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.

Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Tribunalului Hunedoara, secția a II-a civilă și de contencios administrativ.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie anularea, în parte a actelor administrative, respectiv pct. 4 din încheierea nr. 10/18.02.2019 prin care a fost soluționat punctul IV din Contestația nr. 118958/22.11.2018 și a măsurii dispuse la pct. II.1 din Decizia nr. 32/2018 emisă de Curtea de Conturi a României.

Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii judiciare.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Potrivit art. 10 alin. (1)

1

din Legea 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea 212/2018, în vigoare din data de 02.08.2018:

"cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluționează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluționează potrivit rangului autorității, conform prevederilor alin. (1)".

De asemenea, potrivit art. 10 alin. (1) din același act normativ litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Alin. 3 al art. 10 din Legea nr. 554/2004 prevede că:

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului".

Reclamanta nu a acționat în cauză în calitate de persoană juridică de drept privat, autoritatea de control, Camera de Conturi Hunedoara, apreciind că aceasta a acționat în calitate de autoritate publică. Astfel, s-a reținut în decizia nr. 32/2018 că "Având Statul Român ca acționar majoritar, A. S.A. gestionează patrimoniul public, așa cum acesta este definit la art. 2 lit. s) din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv". În sensul lit. s), prin patrimoniu public se înțelege "totalitatea drepturilor și obligațiilor statului, unităților administrativ-teritoriale sau ale entităților publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu. Drepturile și obligațiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se referă atât la bunurile din domeniul public, cât și la cele din domeniul privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale".

Prin urmare, în gestionarea patrimoniului public, reclamanta a acționat în calitate de autoritate publică, în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 554/2004, astfel că, în mod corect s-a adresat instanței de la sediul autorității pârâte în condițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Hunedoara, secția a -II-a civilă și de contencios administrativ.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâții Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi a Județului Hunedoara, în favoarea Tribunalului Hunedoara, secția a -II-a civilă și de contencios administrativ.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 noiembrie 2019.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2019-10-10
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1716/2019
(1) din Legea nr. 101/2016, care prevăd competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, ci dispozițiile de drept comun, respectiv ale art. 95 pct. 1 C. proc. civ. coroborat cu art. 94 pct. 1, lit. k) din același cod
ÎCCJ 2019-11-13
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5582/2019
Ședința publică din data de 13 noiembrie 2019 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 261 din 13 februarie 2019, Judecătoria Hunedoara a admis excepția d
ÎCCJ 2018-10-24
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3519/2018
alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și în funcție de rangul autorității emitente a actului administrativ, competența de soluționare a cauzei revine curții de apel. 2.2. Prin Sentința civilă nr. 206 din 16 august 2018, Curtea de Apel Timișoara,
ÎCCJ 2019-09-26
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4283/2019
-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București. A declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curte
ÎCCJ 2019-10-02
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4436/2019
Ședința publică din data de 02 octombrie 2019 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din data de 21 mai 2019 Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a ci
Sursă