ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5230/2019

Ședința publică din data de 31 octombrie 2019 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, revizuentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimații Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Gorj și B., revizuirea deciziei nr. 6741 din 25 octombrie. 2017 pronunțate de aceeași instanță în dosarul nr. x/2015. 2. Hotărârea primei instanțe Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 1945 din 22 mai 2018, a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A., apreciind că aceasta nu este admisibilă în raport cu dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc.

civ., raportat la art. 513 alin. (3) din același cod. 3. Calea de atac exercitată Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuentul A., existând depuse două memorii ale căii de atac exercitate, unul care nu poată semnătura acestuia (înregistrat la data de 08.06.2018) și altul care poartă semnătura părții (înregistrat la data de 27.07.2018), însă ambele memorii sunt transmise prin e-mail, niciunul dintre acestea nefiind depus în original . II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului 1. Examinând cu prioritate excepția nulității recursului Înalta Curte reține că este întemeiată. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc.

civ., "Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: (…) e) semnătura părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic", iar, conform alin. (3) al aceluiași articol, "Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității (...)". În temeiul art. 196 alin. (1) din C. proc. civ., cererea de chemare în judecată care nu poartă semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă. Aceste dispoziții se corelează cu dispozițiile generale în materia introducerii oricărui demers judiciar, inserate în art. 148 din C. proc. civ., în conformitate cu care orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să cuprindă, printre alte mențiuni esențiale, și semnătura.

Dispozițiile art. 194 lit. f) din C. proc. civ. prevăd aceeași obligație. Potrivit art. 268 alin. (1) din C. proc. civ., având denumirea marginală "Rolul semnăturii": "(1) Semnătura unui înscris face deplină credință, până la proba contrară, despre existența consimțământului părții care l-a semnat cu privire la conținutul acestuia.(...)." Prin urmare, semnătura, având rolul de a atesta voința părții cu privire la conținutul înscrisului semnat, trebuie să fie olografă și nicidecum dactilografiată, imprimată sau înlocuită prin parafă. Or, recurentul a depus, prin e-mail, la dosar declarația de recurs nesemnată fiind înregistrată la data de 08.06.2018, precum și dezvoltarea motivelor de recurs înregistrate la data de 27.07.2018, respectiv la data de 30.10.2018, purtând semnătura sa, semnătură care, datorită modalității de depunere, se regăsește în forma imprimată, neindentificându-se exemplare originale ale respectivelor cereri.

În cauză, la termenul de judecată din data de 04.04.2019, s-a pus în vedere recurentului să semneze cererea de recurs, conform art. 196 alin. (2) din C. proc. civ. care prevede că lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății, astfel cum rezultă din dovezile existente la dosar. Lipsa semnăturii este un aspect prealabil peremptoriu de natură a determina neregularitatea învestirii instanței, în consecință, nefiind îndeplinită această cerință de formă, cererea părții nu mai poate fi examinată pe aspecte ce țin de judecata cauzei. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va aplica sancțiunea prevăzută în mod expres de art. 486 alin. (3) raportat la art. 196 alin. (1) din C. proc.

civ. și va constata nul recursul exercitat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul formulat de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1945 din 22 mai 2018 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, pentru lipsa semnăturii. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 octombrie 2019.