ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4368/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4368/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 1 octombrie 2019
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la 14.08.2018, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul Serviciul de Utilitate Publică de Administrare și Gospodărire Locală Brăila să oblige pe acesta la plata că reclamantă a sumei de 2178,23 RON reprezentând debit principal și suma de 900 euro contravaloarea aparatelor nereturnate și cheltuielile de judecată.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin sentința civilă nr. 12376 din 11.11.2018, Judecătoria Sectorului 2 București a admis excepția necompetenței materiale și teritoriale, excepție invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila.
În esență, în considerentele sentinței, Judecătoria Sectorului 2 București a reținut faptul că serviciile au fost contractate de părți prin achiziție directă conform art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, actul normativ fiind incident ratione temporis în raport de data încheierii contractului. Instanța în raport de art. 2 alin. (1) lit. e), teza a II-a din Legea nr. 554/2004 a apreciat că în speță este vorba de un contencios administrativ și nu un contencios civil, iar în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a apreciat că Tribunalul Brăila este competent să soluționeze cauza.
2.2. La data de 19.04.2019, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, care prin sentința nr. 225 din 28 mai 2019 a admis excepția necompetenței a Tribunalului Brăila, a suspendat judecarea cauzei, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Serviciul de Utilitate Publică de Administrare și Gospodărire Locală Brăila, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București, a constat ivit conflictul de competență și a înaintat cauza Inaltei Curti de Casatie si Justitie, secția contencios administrativ și fiscal în vederea solutionarii conflictului negativ de competență.
Pentru a pronunța această soluție Tribunalul Brăila a reținut că la data introducerii cererii cu valoare redusă, Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ era în vigoare în forma modificată prin Legea nr. 212/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 658 din data de 31.07.2018.
Potrivit art. 8, intitulat "Obiectul acțiunii judiciare" alin. (2) din Legea nr. 554/2004 "Instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ.
Litigiile ce decurg din executarea contractului administrativ sunt în competența de soluționare a instanțelor civile de drept comun."
In speță, pretențiile reclamantei constând în plata sumei de 2178,23 RON cu titlu de preț și 900 euro contravaloarea aparatelor nereturnate, decurg din executarea necorespunzătoare a contractului și ca urmare competența în soluționarea cererii revine instanței civile de drept comun care potrivit art. 1027 alin. (1) C. proc. civ. este judecătoria.
Referitor la competența teritorială, Tribunalul Brăila a reținut că părțile au stipulat în contractul de abonament nr. x/28.06.2012 la pct. 13.2 "în situația în care litigiul apărut nu poate fi rezolvat pe cale amiabilă, părțile se vor adresa instanței competente de la sediul furnizorului". Furnizor este reclamanta "A." S.R.L., iar sediul acesteia este în București, Bdul x, considrente pentru care, competentă în cauză este Judecătoria Sectorului 2 București.
Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență
Înalta Curte reține că reclamanta a formulat o acțiune în pretenții prin care a solicitat instanței să oblige pârâtul Serviciul de Utilitate Publică de Administrare și Gospodărire Locală Brăila la plata sumei de 2178,23 RON reprezentând debit principal și suma de 900 euro contravaloarea aparatelor nereturnate, servicii furnizate de aceasta în temeiul Contractului de abonament nr. x din data de 28.07.2012.
Înalta Curte constată că în ceea ce privește contractul încheiat între părți acesta s-a semnat în temeiul O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, act normativ abrogat prin Legea nr. 98/2016 și are caracterul unui contract administrativ.
În speță, în ceea ce privește stabilirea competenței materiale a instanțelor investite cu soluționare unor cauze ce vizează executarea unor contracte administrative, trebuie avute în vedere prevederile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice sectoriale a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii și a art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 modificată prin Legea nr. 212/2018, conform cărora litigiile ce decurg din executarea contractului administrativ sunt în competența de soluționare a instanțelor civile de drept comun.
În aceste condiții competența materială de soluționare a acestei cauze revine instanței de drept comun, iar în raport de valoarea pretențiilor solicitate, instanța de drept comun în prezenta cauza este judecătoria.
În ceea ce privește stabilirea competenței teritoriale, Înalta Curte are în vedere prevederile pct. 13.2. din Contractul de abonament nr. x/28.06.2012 conform cărora "în situația în care litigiul apărut nu poate fi rezolvat pe cale amiabilă, părțile se vor adresa instanței competente de la sediul furnizorului". Astfel se constată că părțile au stabilit prin contract o competență teritorială diferită de regula generală de competență teritorială instituită de art. 107 C. proc. civ.. În speță, furnizor fiind reclamanta S.C. A. S.R.L., sediul acesteia fiind în București, Bdul x, competentă teritorial să judece cuză este Judecătoria Sectorului 2 București.
Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 2 București este instanța competentă material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Serviciul de Utilitate Publică de Administrare și Gospodărire Locală Brăila, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 a Municipiului București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 octombrie 2019.