ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4079/2019

Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 23.12.2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești: (i) modificarea Ordinului Ministrului Justiției nr. 3011/C/23.09.2015, în sensul eliminării concursului în lipsa justificării departajării candidaților raportat la numărul celor înscriși; (ii) anularea organizării concursului pentru schimbarea sediului dintr-o circumscripție în alta; (iii) obligarea U.N.E.J. să emită o hotărâre de avizare favorabilă a cererii reclamantului de schimbare a sediului din circumscripția Videle în circumscripția București; (iv) emiterea Ordinului de schimbare de sediu. Reclamantul a formulat și o cerere modificatoare, prin care și-a întemeiat primul capăt de cerere pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 și a solicitat anularea în parte, a Hotărârii nr. 79/11.09.2015 emise de Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și a Ordinului Ministrului Justiției nr. 3011/C/23.09.2015 privind organizarea concursului pentru schimbarea sediilor birourilor executorilor judecătorești din data de 10.11.2015, în temeiul art. 791 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii 188/2000. De asemenea, a solicitat admiterea capetelor de cerere indicate inițial.

Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 1621 din 17 mai 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată modificată, formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, ca nefondată.

Cererea de recurs Împotriva sentinței civile nr. 1621 din 17 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a formulat recurs reclamantul A., întemeiat pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecarea cauzei, admiterea cererii de chemare în judecată. În motivarea recursului arată în esență că hotărârea recurată a fost dată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 79 și 79 1 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000.

Apărările intimaților 4.1. Intimatul-pârât Ministerul Justiției a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea cererii de recurs ca neîntemeiată. 4.2. Intimata-pârâtă Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală.

Cererea de renunțare la judecată La data de 18 septembrie 2019 recurentul - reclamant A. a formulat, în temeiul art. 406 C. proc. civ., o cerere de renunțare la judecată, având în vedere că a promovat concursul privind schimbarea sediului. II. Cu privire la cererea de renunțare la judecată Înalta Curte reține că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al reclamantului, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ. Având în vedere dispozițiile art. 406 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora se poate renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă, dar și pe cele ale art. 22 alin. (6) C. proc. civ., care impun judecătorului să se pronunțe asupra a tot ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel, precum și dispozițiile art. 406 alin. (5) C. proc. civ., potrivit cărora, atunci când renunțarea se face în căile extraordinare de atac, instanța va dispune și anularea în tot sau în parte a hotărârii, Înalta Curte va lua act de cererea recurentului-reclamant privind renunțare la judecata cauzei ce formează obiectul prezentului dosar și va anula sentința pronunțată în primă instanță.