ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2753/2018

Asupra cauzei de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Arad la data de 16.09.2016, reclamantul A. a solicitat, pe cale de ordonanță președințială, să se dispună obligarea pârâtului B. la predarea cheilor imobilului situat în jud. Arad.

Prin sentința civilă nr. 6013 din 03 noiembrie 2016, Judecătoria Arad, secția civilă, a respins acțiunea reclamantului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul.

Prin Decizia civilă nr. 1226 din 13.12.2016, pronunțată de Tribunalul Arad, secția I civilă, a fost respins apelul formulat în cauză.

Această din urmă hotărâre a fost atacată cu recurs de către reclamant.

Prin Decizia civilă nr. 5 din 11 ianuarie 2017, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a respins ca, inadmisibil, recursul exercitat în cauză.

Împotriva acestei din urmă decizii, reclamantul A. a declarat un nou recurs ce a fost respins, ca inadmisibil, prin Decizia nr. 1309 din 26 septembrie 2017 a Înaltei Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

La data de 23 februarie 2018, reclamantul a formulat un al doilea recurs împotriva Deciziei civile nr. 1226 din 13.12.2016, pronunțata de Tribunalul Arad, secția I civilă.

Prin Decizia civilă nr. 45 din 22 martie 2018, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a respins, ca inadmisibil, recursul reclamantului.

Această ultimă decizie a fost atacată cu recurs de către reclamantul A.

Investită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a luat, la data de 25 aprilie 2018, act de întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului și a dispus comunicarea acestuia pentru ca părțile sa își exprime punctele de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Prin raport s-a apreciat că recursul nu este admisibil.

Potrivit dovezilor aflate la filele 21-23 din dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților, care nu au formulat punct de vedere la acesta.

Constatându-se încheiată etapa procedurii de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluționarea căii de atac.

S-a fixat, prin rezoluția din 12 iunie 2018, termen pentru judecarea recursului la 2 iulie 2018, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților.

Analizând recursul formulat, Înalta Curie constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Rezultă din cele ce preced că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât pe cele expres prevăzute de lege. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Conform art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ. "sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs." Alin. (2) al aceluiași articol prevede că "hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, ia data pronunțării."

În speța dedusă judecății, Decizia civilă nr. 45 din 22 martie 2018 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, atacată cu recurs, a fost pronunțată în soluționarea unui recurs în litigiul având ca obiect ordonanța președințială.

În conformitate cu dispozițiile art. 1000 alin. (1) C. proc. civ. "Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea loc. "

Rezultă că împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță, partea avea deschisă numai calea de atac a apelului, pe care, de altfel, a și exercitat-o, aceasta din urmă fiind respinsă prin Decizia civilă nr. 1226 din 13.12.2016 a Tribunalului Arad, secția I civilă.

Prin urmare, hotărârea curții de apel, data în litigiul ce a vizat soluționarea cererii de ordonanță președințială, este una definitivă, conform dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., neputând fi supusă cenzurii pe calea recursului.

Pe de altă parte, chiar și în ipoteza în care s-ar considera că decizia atacată a fost pronunțată "în soluționarea unui recurs", aceasta nu putea fi atacată din nou cu aceeași cale de atac, întrucât s-ar deschide calea "recursului ia recurs", ceea ce nu a fost în intenția legiuitorului.

Principiul unicității căii de atac, consacrat prin dispozițiile art. 460 alin. (1) C. proc. civ., stipulează:

"O cale de atac poate fi exercitată împotriva unei hotărâri mimai o singură dată, dacă legea prevede același termen de exercitare pentru toate motivele existente la data declarării acelei căi de atac". Rezultă, așadar, din conținutul acestor dispoziții că dreptul de a folosi o cale de atac este unic, epuizându-se prin exercițiul său. Partea interesată nu poate folosi de mai multe ori aceeași cale de atac împotriva aceleiași hotărâri, întrucât s-ar încălca și principiul securității raporturilor juridice.

Astfel, recurentul nu s-a conformat unei condiții specifice de admisibilitate a recursului în această materie.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Cum recursul de față înfrânge această regulă a procedurii civile, el se privește ca inadmisibil și va fi respins în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 45 din 22 martie 2018 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 02.07.2018.