ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de

față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

La data de 30 aprilie 2010, pe rolul Înaltei

Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată plângerea petiționarului L.I.

formulată împotriva ordonanței nr. 1491/P/2009 din 23 februarie 2010 a

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire

penală și criminalistică.

Petiționarul a

criticat soluția procurorului ca fiind nelegală și netemeinică întrucât nu se

întemeiază pe probele necesare stabilirii adevărului în cauză.

Temeiul juridic al

plângerii îl constituie dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen.

Din oficiu, Înalta

Curte a dispus atașarea Dosarului nr. 1491/P/2009 și a lucrării nr. 2309/1193/II/2/2010

ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Verificând plângerea

pe baza ordonanței atacate și a materialului din dosarul cauzei, în

conformitate cu dispozițiile art. 278

1

alin. (7) C. proc. pen.,

Înalta Curte constată că aceasta este tardiv formulată.

Astfel, prin

ordonanța nr. 1491/P/2009 din 23 februarie 2010, Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, a

dispus neînceperea urmăririi penale, în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen.

față de magistrații V.D.C. - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea

de Apel București, C.C., Ș.C.S., D.C.L., C.A.R., O.L.C. - procurori în cadrul

Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, T.N. - prim procuror al unității

de parchet anterior menționat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz

în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. și

asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 C. pen., precum

și față de numiții A.N., A.R., B.G., B.L., C.P., B.A., A.P., S.C., M.R., T.G.,

P.M., D.I., P.A., P.T., D.A., I.N., G.N., I.C. și N.V., sub aspectul săvârșirii

infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323

C. pen.

Totodată, prin

aceeași ordonanță, față de aceleași persoane s-a dispus disjungerea cauzei și

declinarea competenței de soluționare în favoarea Direcției Naționale

Anticorupție sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență

prevăzută de art. 257 C. pen.

Împotriva acestei

soluții, petentul a formulat plângere, potrivit dispozițiilor art. 278 C. proc.

pen., la data de 16 martie 2010, respinsă de procurorul șef al Secției de

Urmărire Penală și Criminalistică, ca neîntemeiată, prin rezoluția nr. 2309/1193/II/2/2010

din 25 martie 2010 (filele 31-36, lucrarea cu același număr).

Comunicarea modului

de rezolvare a plângerii către petiționar s-a făcut la data de 8 aprilie 2010 (fila

37).

Or, potrivit

dispozițiilor art. 277 cu referire la art. 278

1

C. proc. pen.,

procurorul șef este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de

zile de la primire și să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea

modul în care a fost rezolvată.

În conformitate cu

dispozițiile art. 187 alin. (2) C. proc. pen., actul efectuat de procuror este

considerat ca făcut în termen, dacă data la care a fost trecut în registrul de

ieșire al parchetului este înăuntrul termenului cerut de lege pentru efectuarea

actului.

În lumina acestor

dispoziții, Înalta Curte constată că procurorul șef a soluționat plângerea

petentului cu depășirea termenului de 20 de zile, comunicarea soluției trebuind

făcută până la data de 6 aprilie 2010.

În această situație,

termenul de investire a instanței de către petent cu plângere întemeiată pe

dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen. se calculează potrivit

dispozițiilor art. 278

1

alin. (2) C. proc. pen., adică de la data

expirării termenului inițial de 20 de zile.

Rezultă că petentul

se putea adresa instanței cu plângere până la data de 28 aprilie 2010.

Cum petiționarul a

formulat plângerea la 30 aprilie 2010, Înalta Curte constată că aceasta este

tardivă și va dispune respingerea ei ca atare.

Petentul va fi

obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Văzând dispozițiilor art.

278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca tardivă,

plângerea formulată de petiționarul L.I. împotriva ordonanței nr. 1491/P/2009

din 23 februarie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.

Obligă petiționarul

la 120 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință

publică, azi 29 septembrie 2010.