ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 30 aprilie 2010, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată plângerea petiționarului L.I. formulată împotriva ordonanței nr. 1491/P/2009 din 23 februarie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică. Petiționarul a criticat soluția procurorului ca fiind nelegală și netemeinică întrucât nu se întemeiază pe probele necesare stabilirii adevărului în cauză. Temeiul juridic al plângerii îl constituie dispozițiile art. 278 1 C. proc. pen. Din oficiu, Înalta Curte a dispus atașarea Dosarului nr. 1491/P/2009 și a lucrării nr. 2309/1193/II/2/2010 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Verificând plângerea pe baza ordonanței atacate și a materialului din dosarul cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 278 1 alin. (7) C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este tardiv formulată. Astfel, prin ordonanța nr. 1491/P/2009 din 23 februarie 2010, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, a dispus neînceperea urmăririi penale, în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. față de magistrații V.D.C. - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, C.C., Ș.C.S., D.C.L., C.A.R., O.L.C. - procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, T.N. - prim procuror al unității de parchet anterior menționat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen.

și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 C. pen., precum și față de numiții A.N., A.R., B.G., B.L., C.P., B.A., A.P., S.C., M.R., T.G., P.M., D.I., P.A., P.T., D.A., I.N., G.N., I.C. și N.V., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 C. pen. Totodată, prin aceeași ordonanță, față de aceleași persoane s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare în favoarea Direcției Naționale Anticorupție sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 C. pen. Împotriva acestei soluții, petentul a formulat plângere, potrivit dispozițiilor art. 278 C. proc. pen., la data de 16 martie 2010, respinsă de procurorul șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, ca neîntemeiată, prin rezoluția nr. 2309/1193/II/2/2010 din 25 martie 2010 (filele 31-36, lucrarea cu același număr).

Comunicarea modului de rezolvare a plângerii către petiționar s-a făcut la data de 8 aprilie 2010 (fila 37). Or, potrivit dispozițiilor art. 277 cu referire la art. 278 1 C. proc. pen., procurorul șef este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire și să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea modul în care a fost rezolvată. În conformitate cu dispozițiile art. 187 alin. (2) C. proc. pen., actul efectuat de procuror este considerat ca făcut în termen, dacă data la care a fost trecut în registrul de ieșire al parchetului este înăuntrul termenului cerut de lege pentru efectuarea actului. În lumina acestor dispoziții, Înalta Curte constată că procurorul șef a soluționat plângerea petentului cu depășirea termenului de 20 de zile, comunicarea soluției trebuind făcută până la data de 6 aprilie 2010. În această situație, termenul de investire a instanței de către petent cu plângere întemeiată pe dispozițiile art. 278 1 C. proc.

pen. se calculează potrivit dispozițiilor art. 278 1 alin. (2) C. proc. pen., adică de la data expirării termenului inițial de 20 de zile. Rezultă că petentul se putea adresa instanței cu plângere până la data de 28 aprilie 2010. Cum petiționarul a formulat plângerea la 30 aprilie 2010, Înalta Curte constată că aceasta este tardivă și va dispune respingerea ei ca atare. Petentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. Văzând dispozițiilor art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca tardivă, plângerea formulată de petiționarul L.I. împotriva ordonanței nr. 1491/P/2009 din 23 februarie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică. Obligă petiționarul la 120 lei cheltuieli judiciare către stat. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică, azi 29 septembrie 2010.